Imobil trecut în proprietatea statului. înstrăinări succesive
| Comentarii |
|
Prin cererea înaintată la 6 iunie 2001 reclamanta SJ CEC Tg.Mureş, a solicitat în contradictoriu cu SCCA "Igiena" Tg.Mureş, restituirea în natură a imobilului situat în Tg.Mureş, Str.I.Creangă nr.2 şi respectiv P-ţa Trandafirilor nr.58, înscris în CF 7051 Tg.Mureş, casă de locuit cu etaj compusă din 9 încăperi, casă din cărămidă şi loc de casă.
în motivarea cererii, reclamanta a relevat că imobilul din litigiu a fost cumpărat de antecesoarea sa în anul 1946 de la SC "Hotel Britania" SA cu suma de 200.000.000 lei, iar în anul 1968 imobilul a fost preluat în mod abuziv şi fară titlul legal în baza Dec.nr.218/1960 şi nr.712/1966.
Ulterior, reclamanta a expediat persoanei juridice deţinătoare notificarea prev. de art.21 din Legea nr.10/2001 şi prin Dispoziţia nr.18/30 aprilie 2001 pârâta, prin decizie motivată, a respins cererea pentru restituirea în natură a imobilului, motivat de faptul că reclamanta nu are calitate procesuală activă iar statul este proprietar tabular şi intabulat în baza actelor normative sus indicate, intervenind şi uzucapiunea ca mod original de dobândire a proprietăţii.
Prin sentinţa civilă nr.53/25 ianuarie 2002 a Tribunalului Mureş, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, s-a anulat Dispoziţia nr. 18/2001 emisă de pârâtă şi s-a dispus restituirea în natură a întregului imobil din litigiu, în baza considerentelor de fapt şi de drept ce urmează:
Conform art. 1 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de către stat în perioada 1945 - 1989, se restituie, de regulă, în natură. Prin imobile preluate în mod abuziv se înţeleg, printre altele, şi imobilele preluate de Stat cu titlul valabil, astfel cum este definit în art.6 alin.l din Legea nr.213/1998 coroborat cu art.2 lit.g din Legea nr.10/2001. în baza acestui text de lege, acţiunea civilă introductivă de instanţă a fost considerată fondată, reclamanta având calitate procesuală activă în cauză conform art.3 lit.c din Legea nr.10/2001 şi fiind îndreptăţită la restituirea în natură a imobilului în baza art.9 alin.l din aceeaşi lege. Interdicţiile prevăzute în H.G. 614/2001 (art.9) pentru nerestituirea în natură a imobilelor şi acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, nu se regăsesc în speţa dedusă judecăţii. în fine, în pofida unor înstrăinări succesive ulterioare a imobilului revendicat, având ca ultim dobânditor pe pârâtă, aceasta nu şi-a intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate imobiliară, cu efect constitutiv de drepturi.
împotriva sentinţei civile menţionate, reclamanta a înaintat în termen legal apel, solicitând schimbarea în parte a acesteia, conform art.296 Cod procedură civilă, în sensul de a se dispune şi evacuarea pârâtei din imobil, ca urmare a restituirii în natură a acestuia în favoarea SJ CEC Mureş.
De asemenea, pârâta SCCA "Igiena" Tg.Mureş a înaintat în termen legal apel, solicitând schimbarea integrală a acesteia, în sensul respingerii ca nefondate a acţiunii civile introductive de instanţă, invocând următoarele aspecte de legalitate şi netemeinicie.
Imobilul din litigiu a fost preluat de către Stat în baza Decretului nr.218/1960 şi nr.712/1960, deci cu titlu valabil după care Statul şi-a Intabulat dreptul de proprietate, cu titlul de uzucapiune.
Imobilul a format obiectul unor înstrăinări succesive, iniţial la Coop.Textila Mureş şi apoi la SCCA Igiena Tg.Mureş, contra plată, cu aprobarea organelor administraţiei centrale de stat.
Asupra imobilului revendicat, pârâta a efectuat modificări interioare structurale, care au schimbat total destinaţia iniţială, sub acest aspect fiind considerat un imobil nou.
Reclamanta nu are calitate procesuală activă în cauză, întrucât în prezent CEC-ul s-a transformat în societate bancară pe acţiuni, statul fiind unicul acţionar.
în fine, în anul 1965 imobilul a intrat sub incidenţa art.7 din Constituţia României, devenind proprietate de stat (art.6 alin.l din Legea nr.213/1998).
Examinând motivele invocate prin cele două apeluri deduse judecăţii, Curtea reţine următoarele aspecte de fapt şi de drept:
Potrivit art. 1 din Legea nr.10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se restituie, de regulă în natură, în condiţiile prezentei legi. Sunt îndreptăţite la restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, şi persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate abuziv de către Stat, în perioada sus indicată, cu condiţia de continuare a activităţii ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001 (art.3 lit.c).
Imobilul din litigiu a fost preluat decătre stat în baza Decretelor nr.218/1960 şi nr.712/1960, deci cu titlul valabil, în sensul art.2 lit.g din Legea nr.10/2001.
Cu privire la valabilitatea titlului de preluare de către stat, nu se poate contesta faptul că cele două decrete, apreciate astăzi ca fiind abuzive, constituiau titlul în temeiul căruia statul a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor vizate de aceste acte normative. Scopul preluării a fost constituirea şi consolidarea proprietăţii socialiste de stat, împrejurare compatibilă cu toate legile în vigoare şi cu constituţia ţării, atât cea din 1952 cât şi din anul 1965. Instanţa nu poate analiza dacă aceste acte normative vin în contradicţie cu actuala constituţie a ţării, întrucât aceasta este atributul exclusiv al Curţii Constituţionale şi se aplică exclusiv legilor şi ordonanţelor de guvern adoptate sub imperiul constituţiei actuale. A constata încălcarea prin lege a dreptului de proprietate ar însemna tocmai verificarea constituţionalităţii celor două acte normative, ceea ce excede competenţei generale a instanţelor judecătoreşti. în altă ordine de idei, Decretul nr.218/1960 prevedea o procedură de contestare în termen de 2 ani a măsurii de naţionalizare a imobilului, posibilitate legală de care reclamanta, respectiv antecesoarea acesteia, nu a uzitat la acea vreme.
Ca atare, potrivit extrasului de CF 7051 Tg.Mureş (fila 3 dos.fond), Statul Român apare proprietar tabular începând din anul 1968, cu titlul de uzucapiune, anterior imobilului din litigiu fiind în proprietatea statului în baza Decretelor nr.218/1960 şi nr.712/1966.
Ulterior, în baza HCM nr. 1522/1970 imobilul revendicat s-a transmis cu plată în favoarea Coop.Textila Mureş - Tg.Mureş care s-a şi intabulat în CF menţionat, iar în final prin aceeaşi modalitate (contraplată) imobilul a fost vândut pârâtei SCCA Igiena Tg.Mureş (filele 42,43, 53, 65 fond). Este adevărat că pârâta nu s-a intabulat în cartea funciară până la ora actuală, însă nu se poate contesta dreptul de proprietate al acesteia, înscrierea nefiind constitutivă de drepturi imobiliare ci având doar efectul publicităţii erga omnes.
După preluarea imobilului cumpărat, pârâta a efectuat investiţii structurale interioare, imobilul fiind compus din librărie, bar, saună, coafor plus două construcţii noi în curte (saună şi şopron), conform schiţei anexe la raportul de expertiză tehnică efectuat la instanţa de fond (filele 82, 83 vol.IV).
Concluzionând cele de mai sus, instanţa de apel reţine că imobilul din litigiu s-a preluat de către stat în mod abuziv dar cu titlu legal, context în care restituirea în natură în favoarea reclamantei nu are temei juridic, în spiritul Legii nr.10/2001.
In altă ordine de idei, se consideră de către instanţa de control judiciar că reclamanta nu are calitate procesuală activă în cauză, întrucât înainte de anul 1989 CEC era instituţie centrală de stat subordonată Ministerului Finanţelor, iar în prezent este societate bancară pe acţiuni, la care statul este unic acţionar.
Nu se contestă faptul că imobilul a fost supus unor înstrăinări succesive contra plată, ultimul beneficiar fiind pârâta, în baza unor acte normative compatibile cu legile şi constituţia ţării de la acea dată.
în fine, la ora actuală, chiar dacă clădirea revendicată nu a fost demolată, transformările structurale interioare plus noile edificate, l-au transformat într-un "imobil nou" cu destinaţie nouă, în sensul art.9 lit.c din H.G. nr.614/2001, nefiind posibilă restituirea în natură conform Legii nr.10/2001.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul reclamantei şi a se admite apelul pârâtei, cu consecinţa schimbării în tot a hotărârii actuale, în sensul că se va respinge contestaţia SJ CEC Mureş pentru anularea Dispoziţiei nr. 18/2001 şi revendicare imobiliară.
Curtea de Apel Târgu Mureş - decizia civilă nr.47/A din 29 mai 2002
| ← Contract de vânzare - cumpărare. Nulitate absolută. Legea... | Imobil trecut în proprietatea Statului. Act deghizat în donaţie → |
|---|
