Dobândă. Inexistenţa unei clauze exprese
| Comentarii |
|
Clauzele unui contract trebuie să fie clare, exprese şi să exprime intenţia părţilor de a se obliga, orice clauză neclară urmând a fi interpretată în favoarea celui care se obligă, respectiv a debitorului. Din cuprinsul convenţiei nu rezultă că părţile au determinat în mod expres şi plata unei dobânzi, astfel încât intimatei să i se poată imputa faptul neplăţii acesteia conform înţelegerii părţilor, iar prevederea în contract a sumei ce urma a fi restituită, diferită de suma împrumutată, nu echivalează cu stabilirea unei dobânzi.
C.A. Bucureşti, s. a Vl-a com., decizia nr. 1492 din 10 octombrie 2003,
în P.J.C. 2003-2004, p. 97
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 21877/2002 pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a Vl-a comercială, reclamanta SC K. Ltd. a chemat în judecată pârâta SC C. SA, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 20.740,09 dolari SUA (694.233.033 lei), cu titlu de dobândă calculată până la data de 15 februarie 2002, conform contractului de împrumut extern nr. 897 din 27 iulie 1998, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa comercială nr. 7118 din 27 mai 2003, acţiunea reclamantei a fost respinsă ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, deşi reclamanta îşi întemeiază acţiunea pe contractul de împrumut încheiat de părţi, nu solicită dobânzi ce au fost convenite prin contract, ci dobânzi ce sunt în afara cadrului contractual.
Astfel, potrivit contractului, reclamanta a împrumutat pârâtei suma de 150.000 dolari SUA, părţile stabilind şi modalitatea de rambursare a sumei, respectiv în şase tranşe lunare a câte 27.500 dolari SUA, din contract rezultând că în acest fel părţile au convenit ca împrumutul să fie restabilit, incluzând rata de 25 000 dolari SUA şi dobânda de 10% din rata de 2.500 dolari SUA. în chiar cuprinsul acţiunii reclamanta a
arătat că pârâta a achitat cele şase tranşe lunare, astfel încât pretenţiile sale depăşesc cadrul contractual stabilit de părţi.
împotriva acestei sentinţe reclamanta a formulat recurs, solicitând casarea soluţiei instanţei de fond şi admiterea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.
Motivele invocate în susţinerea recursului vizează faptul că instanţa de fond a omis în totalitate actul adiţional încheiat de părţi, care prelungeşte perioada de acordare a împrumutului cu încă 24 de luni, tară a modifica celelalte clauze. în mod firesc, şi pentru această perioadă intimata datorează dobândă, ceea ce duce la concluzia că, atâta vreme cât perioada de rambursare s-a prelungit, şi dobânda este mai mare.
Se mai arată că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra răspunsului la interogatoriu al intimatei-pârâte şi asupra documentelor prin care aceasta recunoaşte obligaţia de a plăti o dobândă, contestând doar cuantumul acesteia. Prin procesul-verbal de conciliere directă inti- mata-pârâtă recunoaşte că, pe lângă datoria ce reprezintă ultima rată de credit, datorează şi dobânda restantă.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii atacate.
Analizând probele administrate în cauză, Curtea a constatat că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Obiectul contractului de împrumut nr. 897 din 27 iulie 1998 l-a constituit acordarea de către recurentă a sumei de 150.000 dolari SUA intimatei. Părţile au mai stabilit că împrumutul va fi rambursat în 12 luni de la acordare, după cum urmează: o perioadă de graţie de 6 luni, în rate de 27.500 dolari SUA fiecare, începând cu a 210-a zi de la acordarea împrumutului.
Ulterior, părţile au încheiat un act adiţional la contractul de împrumut, care cuprinde un articol unic, de prelungire a perioadei de rambursare a creditului cu 24 de luni, stipulându-se în mod expres că restul clauzelor rămân neschimbate.
Prin acţiunea ce formează obiectul cauzei recurenta-reclamantă a învederat că prin contract părţile au convenit plata unei dobânzi de 10% pe an (având în vedere că intimata avea de restituit suma de 165.000 dolari SUA, cât primise cu titlu de împrumut), obligaţie pe care intimata nu şi-a îndeplinit-o pentru ratele plătite în baza actului adiţional prin care s-a prelungit durata contractului şi care, implicit, a prevăzut această dobândă.
Pretenţiile recurentei sunt nefondate, neavând niciun temei contractual, situaţie reţinută în mod corect şi de către instanţa de fond.
Astfel, din cuprinsul contractului nu rezultă că părţile au stabilit în mod expres şi plata unei dobânzi, astfel încât intimatei să i se poată imputa faptul neplăţii acestei dobânzi conform înţelegerii părţilor.
Clauzele unui contract trebuie să fie clare, exprese, să exprime intenţia părţilor de a se obliga, orice clauză neclară fiind în favoarea celui care se obligă, respectiv a debitorului.
Aşa cum s-a reţinut mai sus, părţile nu au stabilit, nici în contract şi nici în actul adiţional ulterior, plata unei dobânzi de 10% pe an din suma acordată. Actul adiţional prevede o singură dispoziţie, în sensul prelungirii duratei contractului, stabilind în mod clar faptul că restul clauzelor rămân neschimbate. Deşi instanţa de fond nu a tăcut referire în mod expres la acest act adiţional, aşa cum susţine reclamanta, acest fapt nu are importanţă, având în vedere lipsa de relevanţă a înscrisului în raport de pretenţiile recurentei.
Pretenţiile reclamantei-recurente reprezintă o încălcare a principiului consensualismului prevăzut de art. 969-970 C. civ., temei de drept pe care chiar aceasta îl indică în acţiune.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, nici acesta nu poate fi primit, având în vedere că nici din înscrisurile indicate de recurentă şi nici din răspunsurile la interogatoriu ale intimatei-pârâte nu rezultă că aceasta este de acord cu faptul că s-a prevăzut o dobândă distinctă în contract şi pe care este obligată să o plătească, recunoaşterea refe- rindu-se la neplata ultimei rate de 25.000 dolari SUA şi a dobânzii aferente acestei rate, respectiv 2.500 dolari SUA, în modalitatea prevăzută în contract.
Având în vedere cele arătate mai sus, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea a respins recursul ca nefondat.
| ← Clauza penală. Dobânda moratorie. Data de la care este datorată | Actualizarea sumei împrumutate. Aplicarea principiului... → |
|---|
