Donaţie cu sarcina întreţinerii. Existenţa concomitentă a altei obligaţii de întreţinere. Consecinţe
| Comentarii |
|
1. împrejurarea că reclamanta-donatoare mai încheiase un contract de vânzare-cumpărare în care era, de asemenea, inserată clauza de acordare a întreţinerii sale, nu face ca obligaţia donatarului de a-i asigura întreţinere să aibă un caracter subsidiar, ci, dimpotrivă, îi conferă un caracter şi mai puternic, de vreme ce această obligaţie are şi o componentă morală de recunoştinţă, în
limitele liberalitătii.
>
2. Starea de nevoie a donatoarei se apreciază în concret, în raport cu vârsta înaintată a acesteia şi starea sănătăţii, care necesită îngrijirea şi prezenţa permanentă a unei persoane pentru asistenţă şi efectuarea menajului, la care se adaugă nivelul extrem de scăzut al pensiei dispunătoarei, ce nu-i permite să apeleze la serviciile altor persoane decât cele care şi-au asumat obligaţiile contractuale. în aprecierea comportamentului pârâtului
sub aspectul îndeplinirii sau al neîndeplinirii sarcinii contractului de donaţie, trebuie avute în vedere toate aceste elemente.
C.A. Ploieşti, decizia civilă nr. 1221 din 21 aprilie 1999, în B.J.C.A. Ploieşti 1999, p. 187
Reclamanta a solicitat instanţei revocarea contractului prin care a donat nepotului său de frate apartamentul, motivat de faptul că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia asumată, aceea de a-i face donatoarei menajul, procurându-i şi hrana zilnică, iar, în caz de nevoie, asistenţa medicală şi medicaţia necesară.
Printr-un al doilea capăt de acţiune, reclamanta a solicitat revocarea donaţiei pentru ingratitudine, întrucât pârâtul i-a adus grave injurii şi îi refuză acordarea alimentelor.
Instanţa de fond a respins integral acţiunea reclamantei, pe considerentul că rezilierea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii nu poate fi reţinută, de vreme ce prestaţiile ce formau obiectul sarcinii nu au fost solicitate de reclamantă, iar cele oferite de pârât au fost refuzate de aceasta. De asemenea, instanţa a reţinut că, potrivit clauzelor contractuale, pârâtul era ţinut să-şi execute prestaţiile aferente sarcinii la cererea expresă a petiţionarei, a cărei întreţinere era asigurată de cumpărătorii unui alt apartament (respectiv părinţii donatarului), de asemenea ţinuţi de obligaţia contractuală de a-i acorda hrană şi îngrijiri medicale.
Cererea de revocare a donaţiei pentru ingratitudine a fost respinsă, deoarece refuzul procurării de alimente presupune, în prealabil, o stare de nevoie a donatoarei, lucru ce nu se constată în privinţa reclamantei, după cum injuriile grave şi ameninţările nu au fost probate.
Tribunalul a respins, ca nefondat, apelul reclamantei, cu argumentarea că instanţa de fond a lămurit toate aspectele privitoare la raporturile dintre părţi, făcând o aplicare şi interpretare corectă a dispoziţiilor art. 829 şi art. 831 C. civ.
Probele dosarului au evidenţiat că neîndeplinirea de către pârât a sarcinii donaţiei este imputabilă reclamantei, care a refuzat întreţinerea şi ajutorul acestuia. In plus, reclamanta nu a fost lipsită de întreţinere, deoarece un alt contract de vânzare-cumpărare prevedea în sarcina cumpărătorului obligaţia de acordare a întreţinerii constând în hrană, îngrijiri medicale, medicamente, obligaţie care era prioritară aceleia prevăzute în sarcina donatarului.
Cât priveşte ingratitudinea pârâtului, aceasta nu s-a dovedit sub niciunul din aspectele prevăzute de Codul civil, pentru a justifica desfiinţarea donaţiei pe acest temei.
Curtea de apel a admis recursul reclamantei, a casat decizia şi sentinţa, iar, pe fond, a revocat contractul de donaţie cu sarcină, repunând părţile în situaţia anterioară.
S-a reţinut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat în 1996, reclamanta-recurentă a vândut unul din apartamentele sale cu preţul de 70.000 lei, la care se adaugă obligaţia pe care cumpărătorul şi-a asumat-o, de a-i acorda vânzătoarei întreţinere, constând în hrană zilnică, menaj, asistenţă medicală în caz de nevoie, medicamente, îngrijiri corespunzătoare vârstei, iar, la deces, să o înmormânteze şi să-i facă pomenile creştineşti. în temeiul aceluiaşi contract, vânzătoa-rea şi-a rezervat un drept de abitaţie viageră, urmând ca cumpărătorul să intre în "stăpânirea de fapt a apartamentului la decesul vânzătoarei.
Printr-un alt contract, reclamanta a donat un alt apartament, aflat la o altă adresă, pârâtului, cu sarcina acestuia de a-i asigura menajul, hrana zilnică, iar, la solicitare, asistenţa medicală şi medicamente.
Reclamanta a pretins că donatarul a început din anul 1997 să o viziteze periodic, o dată sau de două ori pe lună, să o ameninţe şi să o insulte, determinând-o să refuze ajutorul alimentar infim ce i se acorda.
Curtea de apel a considerat ca fiind total nejustificată interpretarea pe care donatarul a încercat să o dea clauzelor contractului de donaţie, în sensul că obligaţia de întreţinere a reclamantei ar opera numai la solicitarea şi pe cheltuiala acesteia şi că, neexistând o atare solicitare, nu se justifică sancţiunea rezilierii contractului de donaţie pentru neîndeplinirea sarcinii.
Din lectura clauzelor contractului de donaţie referitoare la sarcină, se poate constata că pârâtul era ţinut de obligaţia de a asigura reclamantei hrană zilnică, pe cheltuiala acestuia şi numai asistenţa medicală şi medicamentele urmau a fi asigurate la cererea şi pe cheltuiala reclamantei.
împrejurarea că, prin contractul de vânzare-cumpărare, era, de asemenea, inserată clauza de acordare a întreţinerii vânzătoarei de către cumpărător nu justifică deloc interpretarea pe care a dat-o tribunalul, în sensul că obligaţia donatarului de a acorda întreţinerea reclamantei ar avea un caracter subsidiar. în lipsa unei clauze exprese în acest sens, reclamanta era beneficiara a două obligaţii de întreţinere, care trebuiau executate întocmai înţelegerii intervenite între părţi, conco-mitenţa acestor obligaţii reprezentând o garanţie suplimentară pentru supravieţuirea reclamantei, în vârstă de 92 ani, în imposibilitate de a se deplasa în afara apartamentului şi cu venituri modeste, care nu îi permiteau să apeleze la serviciile unor persoane străine în vederea efectuării menajului sau a procurării celor necesare.
Chiar în lipsa unei clauze de stabilire a ordinii de acordare a întreţinerii reclamantei, între cumpărător, pe de o parte, şi donatar, pe de altă parte, curtea de apel a conchis că obligaţia donatarului de a respecta sarcina donaţiei este mult mai puternică decât aceea din cadrul contractului de vânzare-cumpărare (unde transmiterea proprietăţii s-a făcut cu titlu oneros), de vreme ce această obligaţie are şi o componentă morală de recunoştinţă în limitele liberalităţii.
Instanţa de fond şi aceea de apel au dat o greşită interpretare textelor legale incidente în cauză şi clauzelor contractuale. Astfel, dacă s-ar putea susţine că asistenţa medicală trebuia acordată la cererea reclamantei şi pe cheltuiala acesteia, în ceea ce priveşte asigurarea alimentelor şi menajul zilnic, acestea ţineau de întreţinerea curentă a persoanei.
Starea de nevoie a donatoarei trebuie analizată în raport cu vârsta înaintată a acesteia şi starea sănătăţii, probată cu acte medicale şi care reclamă îngrijirea şi prezenţa permanentă a unei persoane pentru asistenţă şi efectuarea menajului. La aceasta se adaugă nivelul extrem de scăzut al pensiei donatoarei, care nu-i permite să apeleze la serviciile altor persoane decât cele care şi-au asumat obligaţiile contractuale. în aprecierea comportamentului pârâtului sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii sarcinii contractului de donaţie, trebuiau avute în vedere toate aceste elemente.
în speţă, fiind vorba de un contract de donaţie cu sarcină, pârâtul era ţinut de obligaţia de a respecta clauzele contractuale, de a asigura întreţinerea reclamantei fără nicio rezervă legată de posibilitatea suplimentară pe care reclamanta o avea, de a primi întreţinere şi de la alte persoane cu obligaţii similare, în lipsa unor clauze contractuale privind ordinea acordării întreţinerii. în plus, pârâtul, fiind beneficiarul unui contract cu titlu gratuit, cel puţin parţial, apare logic ca acesta să fie primul obligat la întreţinerea faţă de reclamantă, astfel că, nici sub acest aspect, nu se justifică ordinea stabilită de instanţa de fond şi confirmată în apel.
Modul eronat de apreciere a probelor, interpretarea forţată a acestora şi a clauzelor contractului de donaţie au dus Ia concluzia potrivit căreia pârâtul, vizitând-o pe reclamantă o dată sau de două ori pe lună şi aducându-i o infimă cantitate de alimente, şi-a îndeplinit obligaţia decurgând din sarcina donaţiei, culpabilizând în final conduita reclamantei de a refuza o atare întreţinere, care nu se înscrie în clauzele contractului.
în afară de aceasta, probele au evidenţiat existenţa unor relaţii tensionate între părţi, soldate cu insulte şi ameninţări, sporadice, la viaţa şi integritatea corporală a reclamantei, de natură a face imposibilă executarea în continuare a sarcinii donaţiei.
Pentru aceste considerente, curtea de apel a admis recursul, a casat decizia şi sentinţa, iar, pe fond, admiţând acţiunea, a reziliat contractul de donaţie cu sarcină.
| ← Donaţie cu sarcină de întreţinere. Neîndeplinirea sarcinii.... | Donaţie cu sarcini, invocarea de către reclamanţi a propriei... → |
|---|
