EXCEPŢIA AUTORITĂTII LUCRULUI JUDECAT. OBLIGAŢIA INSTANTEI DE A SE PRONUNŢA PRIORITAR ASUPRA EXCEPŢIILOR.
| Comentarii |
|
Puterea lucrului judecat este o excepţie de fond, având caracter absolut. Art. 166 Cod procedură civilă atribuie acestei excepţii un caracter imperativ, prevăzând că poate fi invocată chiar înaintea instanţelor de recurs.
După ce excepţia puterii lucrului judecat a fost invocată de către una din părţile din proces, instanţa de judecată are îndatorirea, după ce a pus-o în discuţia părţilor, să se pronunţe asupra ei.
în nici un caz această excepţie nu va fi unită cu fondul, întrucât în măsura în care ea este întemeiată, împiedică instanţa sesizată să mai desfăşoare vreo activitate procesuală cu privire la dreptul dedus judecăţii.
Reclamantul S.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia Comunală C.M., precum şi cu I.M. să se dispună modificarea titlului de proprietate emis pe numele pârâtului I.M., în sensul radierii din acest titlu a suprafeţei de 400 m2 teren.
Judecătoria Bolintin Vale, jud. Giurgiu, prin sentinţa civilă nr. 119 din 29.1.1998 a respins acţiunea, ca nefondată.
Prin decizia civilă nr. 336 din 26.05.1998 a Tribunalului Giurgiu s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul S.D.
împotriva acestei decizii a declarat recurs M.C., în calitate de moştenitoare a reclamantului S.D., invocând nelegalitatea şi netemeinicia ei.
Astfel, apelul este respins, ca nefondat, iar din considerentele deciziei rezultă că este inadmisibil, constatându-se în cauză autoritatea lucrului judecat.
Este criticată decizia şi pentru motivul că excepţia nu a fost pusă în discuţia părţilor.
Recursul este fondat.
într-adevăr, prin decizia pronunţată, Tribunalul Giurgiu a respins, ca nefondat, apelul declarat de M.C. împotriva sentintei pronuntate de Judecătoria Bolintin Vale.
în considerentele deciziei tribunalul susţine că în cauză operează autoritatea lucrului judecat, în raport de dispoziţiile deciziei nr. 758 din 21.11.1995 a Curţii de Apel Bucureşti.
Această excepţie nu a fost pusă în discuţia părţilor, ea fiind o excepţie de fond şi având caracter absolut.
Ea nu poate fi unită cu fondul, întrucât, în măsura în care ea este întemeiată, împiedică instanţa sesizată să mai desfăşoare vreo activitate procesuală cu privire la dreptul dedus judecăţii. (Judecator Ioana Surdescu)
(Secţia a lll-a civilă, decizia civilă nr. 49/1999)
| ← EXCEPŢIA AUTORITĂTII LUCRULUI JUDECAT. ELEMENTELE LUCRULUI... | EXCEPŢIA LIPSEI DE CAPACITATE PROCESUALĂ. CONDIŢIILE ÎN CARE... → |
|---|
