Exheredare. Lipsa calităţii de moştenitor rezervatar. Consecinţe procesuale
| Comentarii |
|
Prin legatul universal instituit în favoarea unui terţ, succesibilii legali, dar nerezervatari, cum sunt nepoţii de frate, sunt îndepărtaţi în mod indirect de la moştenire, prin voinţa defunctului.
Una din condiţiile cerute pentru ca o persoană să fie parte în proces este aceea de a avea calitate procesuală.
întrunirea acestei cerinţe presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii.
Succesibilul legal, dar nerezervatar, nu este titularul dreptului succesoral, pentru a putea intenta acţiunea în reducţiune a legatului, aşa încât este lipsit de calitate procesuală activă.
(C. Ap. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1312 din 22 iunie 2007)
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti la data de 20 martie 2006 reclamantele C.A. şi V.P. au chemat în judecată pe pârâta D.P. pentru reducerea testamentului autentificat sub nr. 11156/1982 în limitele cotei disponibile şi să se dispună ieşirea din indiviziune asupra unui imobil.
Prin sentinţa civilă nr. 4165 din 16 mai 2006Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a respins acţiunea reclamantelor, pentru lipsa calităţii procesuale active reţinând că, ele nu au calitate de moştenitoare rezervatare ale defunctei S.E. şi că au fost exheredate indirect de către aceasta, când a testat în favoarea pârâtei D.P., instituind-o legatară universală.
Sentinţa a rămas definitivă prin respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de reclamante, prin decizia civilă nr. 1762 din 9 noiembrie 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
împotriva deciziei a declarat recurs apelanta-reclamantă C.A., susţinând că reclamantele au calitate de colaterali privilegiaţi şi vin la moştenirea defunctei prin reprezentare, astfel că, ele fac parte din clasa a ll-a a moştenitorilor legali.
De asemenea, a contestat legalitatea testamentului, care a fost ţinut secret şi a fost obţinut prin manopere dolosive.
Recursul nu este fondat.
Reclamantele nu au calitate procesuală pentru a cere reducerea testamentului în limitele cotităţii disponibile - aşa cum au reţinut corect instanţele de fond
- deoarece nu au calitate de moştenitori rezervatari, nici chiar în cazul în care ar dovedi că vin la moştenire prin reprezentarea tatălui lor,care a fost fratele defunctei.
Aceasta deoarece nici fratele defunctei - în calitate de colateral privilegiat - nu a fost moştenitor rezervatar al defunctei (au calitate de moştenitor rezervatar soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi).
Nulitatea testamentului nu a fost cerută instanţei de fond, astfel că, cererea este inadmisibilă în recurs în baza art. 294 cu aplicarea art. 316 C. pr. civ., ca şi motivele care au fost invocate în susţinerea acestei cereri.
De aceea, recursul analizat în baza art. 304 pct. 9 C. pr. civ. cu aplicarea art. 306 alin. (3) C. pr. civ. va fi respins, ca nefondat. Instanţa precizează că, deşi recurentele au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 10 C. pr. civ., ele nu au nici o susţinere în dezvoltarea recursului, astfel că nu pot fi analizate de către instanţă; în plus dispoziţiile art. 304 pct. 10 C. pr. civ. au fost abrogate prin Legea nr. 219/2005. (A.V.)
| ← Dreptul de superficie. Limite materiale şi juridice.... | Fond funciar. Teren restituit în temeiul ordinului prefectului.... → |
|---|
