Gaj. Neremiterea lucrului gajat. Consecinţe
| Comentarii |
|
Contractul de gaj reglementat de Codul civil este un contract real, în cazul căruia acordul părţilor nu se poate forma valabil decât dacă manifestarea de voinţă este însoţită de predarea bunului.
Deposedarea debitorului trebuie să fie efectivă şi permanentă pe întreaga durată a existenţei raporturilor contractuale, iar simpla menţiune în cuprinsul contractului cu privire la constituirea gajului nu este suficientă dacă nu există şi operaţiunea concretă de remitere.
C.A. Bucureşti, Secţia comercială, decizia nr. 747/2000, în C.P.J.C.C.A. Bucureşti 2000-2001, p. 120
Prin sentinţa nr. 3902/2000 a Tribunalului Bucureşti, Secţia comercială, s-a admis contestaţia formulată de creditoarea B.O.F. Gmbh cu privire la garanţia creanţei invocată de creditoarele B.C.R., B.I.R. şi B. (A.V.A.B.), fiind constatată nulitatea absolută a contractelor de gaj fără deposedare, constituite asupra utilajelor şi echipamentelor de producţie ale debitoarei, încheiate între aceasta şi B.C.R., B.I.R. şi B.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că nu sunt valabile contractele de gaj fără deposedare, încheiate între debitoarea SC S.C.R. SA şi creditoarele B.C.R., B.I.R. şi B., nefiind întrunite condiţiile esenţiale prevăzute de lege pentru încheierea acestora, condiţii privind remite
rea materială a bunului gajat către creditor sau către terţa persoană desemnată de părţi şi neindividualizarea exactă a obiectelor gajate.
Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul, ca nefondat şi a menţinut hotărârea judecătorului-sindic, constatând nulitatea absolută a contractelor de gaj, deoarece contractul de gaj este un contract real care se naşte în mod valabil numai dacă, pe lângă acordul de voinţă al părţilor, se realizează şi remiterea efectivă către creditor sau către altă persoană aleasă de părţi a bunului gajat, neîndeplinirea acestei condiţii având drept consecinţă suprimarea efectelor contractului de gaj comercial.
Deposedarea debitorului trebuie să fie nu numai efectivă, ci şi permanentă pe întreaga durată a existenţei contractului de gaj, deposedarea operând şi ca un instrument de publicitate, semnalând terţilor prezenţa gajului.
Simpla menţiune în cuprinsul contractului de gaj a constituirii gajului nu este suficientă, dacă nu există şi remiterea efectivă a bunului.
Prin urmare, posesiunea contractuală nu poate înlocui efectiva deposedare a debitorului, fiind nule contractele de gaj care stipulează lăsarea bunului în posesia debitorului.
Capitolul al ll-lea Succesiuni
| ← Convenţie de credit. Eroare-obstacol. Lipsa consimţământului | Certificat de vacanţă succesorală. Calitate procesuală... → |
|---|
