Indreptare eroare materială. Condiţii
| Comentarii |
|
Greşelile de judecată, ce aduc atingere legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti, nu pot fi îndreptate decât în căile de atac.
în accepţiunea textului reglementat de art. 281 din Codul de procedură civilă, îndreptarea unei hotărâri judecătoreşti, chiar şi în noua reglementare a Codului de procedură civilă, este posibilă numai pentru erori materiale.
Omisiunea expertului de a avea în vedere întreaga suprafaţă a terenului supusă partajului nu reprezintă o greşeală de calcul a instanţei.
în atare situaţie este vorba de o greşeală de judecată, fiind necesară efectuarea unei expertize tehnice care să aibă în vedere întreaga suprafaţă de teren supusă partajului, probă ce nu poate fi administrată în procedura prevăzută de art. 281 din Codul de procedură civilă.
(Decizia nr. 2403 din 24 septembrie 2001 - Secţia a III-a civilă)
Prin cererea înregistrată la data de 11.10.2000, pârâta S.C. a solicitat rectificarea erorii materiale cuprinse în dispozitivul Sentinţei civile nr. 1587 din 03.03.1999, în sensul că suprafaţa de teren ce revine lotului 2 este de 225,36 mp, şi nu de 125,96 mp, aşa cum în mod greşit s-a trecut în hotărâre.
Prin încheierea din 19.10.2000, dată în camera de consiliu, în Dosarul nr. 841/1996, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorii materiale din Sentinţa civilă nr. 1587 din 03.03.1999.
Instanţa de fond a reţinut că, deşi cauza a avut ca obiect partajarea suprafeţei de 333 mp teren, iar prin sentinţa civilă menţionată s-au format două loturi, unul în suprafaţă de 107,54 mp, iar celălalt în suprafaţă de 125,96 mp, care adunate nu totalizează decât 243,60 mp, şi nu 333 mp, cât are întregul teren ce a fost supus partajului, această greşeală nu poate fi îndreptată pe calea procedurii prevăzute de art. 281 din Codul de procedură civilă, întrucât aceasta presupune refacerea raportului de expertiză efectuat în cauză, ce nu poate fi dispus în procedura prevăzută de art. 281 din Codul de procedură civilă.
Petenta S.C. a declarat apel împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale.
Prin Decizia civilă nr. 962 din 11.04.2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ a respins apelul declarat împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale, ca nefondat.
împotriva Deciziei civile nr. 962 din 11.04.2001 a Tribunalului Bucureşti, petenta S.C. a declarat recurs, criticând-o sub aspectul legalităţii, în ceea ce priveşte cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul Sentinţei civile nr. 1587 din 03.03.1999 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
Recurenta a susţinut că instanţa de apel trebuia să-l oblige pe expertul care a efectuat expertiza tehnică în dosarul instanţei de fond să efectueze o nouă expertiză tehnică corectă, care să aibă în vedere suprafaţa totală de teren de 333 mp ce aparţine celor două loturi, şi nu cea de 233 mp, cu 100 mp mai mică decât suprafaţa de teren reală.
Motivul de recurs invocat se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 10 din Codul de procedură civilă.
Analizând legalitatea hotărârii recurate, sub aspectul criticilor formulate de recurentă, Curtea constată recursul nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin Sentinţa civilă nr. 1587 din 03.03.1999, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, s-a dispus ieşirea din indiviziune a reclamantei S.D. şi a pârâtei S.C. cu privire la imobilul situat în Bucureşti, la adresa indicată în acţiune, compus din teren în suprafaţă de 333 mp şi clădire, plus anexe gospodăreşti.
Lotul nr. 2, format din 125,96 mp teren şi corpul B de clădire, a fost atribuit pârâtei S.C., iar lotul nr. 1, format din 107,64 mp teren şi corpul A de clădire, reclamantei S.D., părţile comune necesare pentru folosirea ambelor imobile rămânând în coproprietate forţată.
Instanţa de fond, la pronunţarea acestei hotărâri, a avut în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat de expertul tehnic.
Curtea reţine că în mod corect instanţa de apel a apreciat că în speţă este vorba de o greşeală de judecată, şi nu o greşeală de calcul, iar pentru a efectua "îndreptarea" hotărârii în sensul solicitat de recurentă este necesară efectuarea unei noi expertize tehnice, care să aibă în vedere întreaga suprafaţă de teren supusă partajului, probă ce nu poate fi administrată în procedura prevăzută de art. 281 din Codul de procedură civilă.
Greşelile de judecată, ce aduc atingere legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti, nu pot fi îndreptate decât în căile de atac, în accepţiunea textului reglementat de art. 281 din codul de procedură civilă îndreptarea unei hotărâri judecătoreşti sau încheieri judecătoreşti, chiar şi în noua reglementare a Codului de procedură civilă, fiind posibilă doar pentru erori materiale. (Judecator Ioana Surdescu)
| ← Indreptare eroare materială. Condiţii | Hotărâre judecătorească. Redactarea şi semnarea motivării... → |
|---|
