îndreptare eroare materială. înţeles
| Comentarii |
|
în conformitate cu prevederile art. 281 Cod procedură civilă, pot fi îndreptate numai erorile materiale strecurate într-o hotărâre judecătorească, nu şi greşelile de judecată, care pot fi înlăturate numai prin exercitarea căilor de atac.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 119/29.01.1996)
Prin sentinţa civilă nr. 4.150/1994, Judecătoria Alexandria a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii N. E. şi N. I. împotriva pârâţilor E. C. şi E. A. şi i-a obligat pe pârâţi să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 42,79 mp.
Ulterior, aceeaşi instanţă a pronunţat o încheiere prin care a dispus, la cererea pârâtului E. C., rectificarea erorii materiale strecurate în dispozitivul şi considerentele sentinţei, în sensul că în loc de suprafaţa de 42,70 mp corectă este suprafaţa de 9,63 m.p., încheiere împotriva căreia părţile nu au declarat apel.
La 4.01.1995 reclamanţii, la rândul lor, au solicitat îndreptarea erorii materiale, în sensul că suprafaţa de teren pe care trebuie să le-o cedeze pârâţii nu este de 9,63 m.p., ci de 26,75 m. p.
Prin încheierea din 11.01.1995 pronunţată de aceeaşi judecătorie, a fost admisă cererea formulată de reclamanţi şi s-a dispus rectificarea erorii materială strecurate în considerentele şi dispozitivul sentinţei, precum şi în încheierea de rectificare anterioară, în sensul că suprafaţa pe care pârâţii trebuie să o lase în posesia şi folosinţa reclamanţilor este de 26,75 m.p. şi nu 9,63 m. p.
Apelul declarat de pârâţi împotriva acestei ultime încheieri a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 1.111/1995 a Tribunalului Teleorman, reţinându-se că au fost respectate dispoziţiile art. 281 Cod proc. civ..
împotriva deciziei au declarat recurs pârâţii, susţinând că instanţele au făcut o greşită aplicare a prevederilor art. 281 Cod proc. civ.
Recursul este fondat.
Din conţinutul dispoziţiilor art. 281 Cod proc. civ. rezultă că pe calea acestei proceduri pot fi îndreptate, în exclusivitate, erorile materiale strecurate în hotărârea judecătorească, iar nu greşelile de judecată, care nu pot fi corectate decât prin exercitarea căilor de atac.
Or, soluţia pronunţată prin sentinţa civilă nr. 4.150/1994 se bazează pe un raport de expertiză, iar îndreptarea pretinsei erori materiale, dispusă prin încheierea din 11.01.1995 s-a întemeiat pe un alt raport de expertiză.
Procedând astfel, instanţa care a soluţionat cererea de îndreptare a erorii materiale a modificat soluţia pronunţată prin sentinţă, făcând o nouă judecată a cauzei, şi nu a dispus doar rectificarea unei erori materiale, în sensul prevederilor art. 281 Cod procedură civilă.
| ← încheiere de îndreptare eroare materială. Lipsa minutei. Nulitate | îndreptare eroare materială. Sfera de aplicare a art. 281 Cod... → |
|---|
