Invocarea nulităţii absolute a titlului de proprietate. Interes legal
Comentarii |
|
Lipsa interesului legitim al reclamantelor de a solicita anularea titlului de proprietate emis pârâtului, întrucât nu a fost finalizată procedura de reconstituire a dreptului lor de proprietate prin punerea efectivă în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, a fost nelegal reţinută de instanţa de apel.
Reclamantelor li s-a reconstituit provizoriu dreptul de proprietate, potrivit adeverinţelor depuse la dosar, iar, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 a fost obligată să le pună în posesie, astfel încât neso- luţionarea cererii de restituire a terenului nu poate fi imputată reclamantelor, iar aprecierea lipsei interesului lor ar reprezenta o încălcare a liberului acces la justiţie.
C.A. Suceava, Secţia civilă, decizia nr. 408 din 16 martie 2005, în Jurisprudenţă naţională 2004-2005, p. 45
Prin sentinţa civilă nr. 2850 din 11 mai 2004, Judecătoria Rădăuţi a admis cererea formulată de reclamantele Ţ.E. şi U.E., în contradictoriu cu pârâţii H.G., Comisia judeţeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 Suceava, şi Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Zamostea şi, în consecinţă, a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 1439 din 23 martie 2000 şi a dispus radierea intabulării dreptului de proprietate înscris pe numele pârâtului H.G. cu privire la suprafaţa de 1.000 mp, teren identificat cu P.V. 65 din C.F. nr. 22/N a comunei cadastrale Zamostea.
în motivarea sentinţei, s-a reţinut că parcela revendicată de reclamante se identifică cu parcela nr. 65, pe care nu se află construcţii, astfel că imobilul dobândit de către pârât, prin cumpărare, în anul 1991, de la M.D. nu se identifică cu terenul înscris în hotărârea judecătorească invocată de către reclamante, sentinţa civilă nr. 2001 din 18 iunie 2002, prin care li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,09 ha teren şi 1,29 ha teren situat pe raza comunei Zamostea, suprafaţă ce include şi parcela de 1.000 mp pentru care s-a constituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. 1439 din 23 martie 2000, a cărui nulitate se invocă prin cererea de chemare în judecată.
împotriva sentinţei a declarat apel pârâtul H.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivat de inexistenţa unui titlu valabil al reclamantelor, care să justifice interesul acestora în promovarea cererii, şi de ignorarea dispoziţiilor art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, în baza căruia autorul său a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 686 din 12 octombrie 2004, Tribunalul Suceava a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa apelată, în sensul că a respins cererea de chemare în judecată, ca nefondată, reţinând că, potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991 poate fi invocată de persoane care justifică un interes legitim.
întrucât reclamantele au promovat cererea de chemare în judecată în virtutea unei hotărâri judecătoreşti, nefiind finalizată procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în sensul punerii în posesie şi eliberării titlului de proprietate, tribunalul a apreciat că nu este dovedită existenţa unui drept al reclamantelor asupra terenului în litigiu şi nici interesul legitim prevăzut de legea specială.
împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele, arătând că, prin sentinţa civilă nr. 2001 din 18 iunie 2002 a Judecătoriei Rădăuţi, Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate Zamostea a fost obligată să le pună în posesie cu suprafaţa de 2,09 ha teren şi, respectiv, 1,29 ha, teren situat pe raza comunei Zamostea, conform adeverinţelor de proprietate nr. 1161/1991 şi, respectiv, nr. 1129/1991, fiind respinsă cererea de intervenţie formulată de pârâtul H.G. din prezenta cauză, această hotărâre judecătorească rămânând definitivă şi irevocabilă.
Au mai arătat că suprafaţa de teren pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate include şi terenul în litigiu şi faptul că pârâtul H.G. şi-a înscris dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu M.D., după care au folosit acelaşi contract pentru a li se elibera titlul de proprietate a cărui nulitate se invocă.
Recursul a fost apreciat fondat, sub următoarele aspecte, în considerentele deciziei recurate, tribunalul a reţinut lipsa de interes legitim al reclamantelor de a solicita anularea titlului de proprietate emis pârâtului, motivat de faptul că reclamantele au promovat cererea de chemare în judecată în virtutea unei hotărâri judecătoreşti, nefiind finalizată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prin punere efectivă în posesie şi eliberarea titlului de proprietate.
Atâta timp cât reclamantelor li s-a reconstituit provizoriu dreptul de proprietate, prin adeverinţele nr. 1161 din 29 septembrie 1991 şi, respectiv, nr. 1129/1991, iar prin sentinţa civilă nr. 2001 din 18 iunie 2002 a Judecătoriei Rădăuţi, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1878
din 1 iulie 2003 a Curţii de Apel Suceava, Comisia comunală Zamostea a fost obligată să le pună în posesie cu suprafaţa de 2,09 ha + 1,29 ha, teren pe raza comunei Zamostea, hotărâre neexecutată, motiv pentru care a fost obligată Comisia Zamostea la plata daunelor cominatorii (sentinţa civilă nr. 271/2004 a Judecătoriei Rădăuţi, definitivă prin decizia civilă nr. 728 din 7 septembrie 2004 a Tribunalului Suceava), eronat s-a reţinut că nu există interesul legitim al reclamantelor.
Este de observat că nefinalizarea procedurii de restituire a terenului nu poate fi imputată reclamantelor, ci autorităţii statului, care a refuzat punerea în posesie, ca act premergător emiterii titlului de proprietate. Or, reţinând lipsa interesului reclamantelor, acestora din urmă li se încalcă liberul acces la justiţie, drept consacrat de Constituţia României şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
în aceste condiţii, întrucât tribunalul a soluţionat apelul fără a intra în cercetarea fondului, Curtea, în baza art. 312 alin. (5) C. proc. civ., a admis recursul, a casat decizia recurată, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului, ocazie cu care urmează a fi avute în vedere şi susţinerile părţilor din recurs.
← Cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza... | Legea nr. 18/1991. Contestarea titlului de proprietate.... → |
---|