Moşteniri succesive. Necesitatea dezbaterii lor separate, în ordine cronologică
| Comentarii |
|
I. Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie 2008, pe rolul Judecătoriei Cometu, reclamanta B.V. a chemat în judecată pe pârâţii N.D., E.S., solicitând pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se constate că reclamanta şi pârâtele sunt moştenitoarele deiunctei V.I.; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei V.I. se compune din 1,71 ha teren.
Cu privire la primul capăt al cererii principale, prin care se solicită constatarea calităţii de moştenitoare a reclamantelor de pe urma defiinctei V.I., decedată la 1 decembrie 1986, Tribunalul a reţinut că soluţia primei instanţe este corectă, având în vedere că defuncta în cauză a avut, la rândul său, două fiice, pe V.(S.)S. şi V.D., ambele decedate ulterior mamei lor, reclamantele fiind fiicele numitei S.S., iar pârâtele, fiicele defunctei V.D. Prin urmare, atât reclamantele, cât şi pârâtele sunt descendentele defunctei, având calitatea de nepoate de fiice.
în consecinţă, fiind vorba de retransmiterea succesorală, patrimoniul defunctei, chiar şi în absenţa terenului ce face obiectul capătului 2 de cerere, nu poate fi deferit în mod direct reclamantelor şi pârâtelor din cauză, fără a se pune în discuţie şi dezbaterea succesorală şi, implicit, stabilirea calităţii de moştenitor de pe urma fiicelor defunctei, adică autoarele părţilor litigante, precum şi a modalităţii în care acestea au cules succesiunea mamei lor, retransmisă ulterior în propriul patrimoniu succesoral.
II. Pe de o parte, Curtea a reţinut că dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei bunici a recurentei nu se poate face în lipsa dezbaterii succesiunilor autoarelor părţilor din prezenta cauză, fiicele defunctei,
V.S. şi V.D., instanţa nefiind învestită cu o cerere în acest sens.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte terenul ce se solicită a se constata că face parte din masa succesorală, corect a reţinut instanţa de apel că acesta este supus dispoziţiilor legii speciale, dispoziţii ce statuează că „moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii cu privire la terenurile ce au aparţinut autorilor lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea, prin cererea pe care o fac comisiei”.
Sub acest aspect, prin decizia nr. 1240/1 iunie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă, s-a statuat în mod irevocabil că recurenta B.V., alături de intimata C.M. nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991, adică nu au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul acestei legi. De altfel, recurenta, prin motivele de recurs formulate aduce critici tocmai acestei decizii, deşi o atare chestiune nu mai poate fi repusă în discuţie, intimatele putându-se prevala de dreptul recunoscut prin hotărâre judecătorească irevocabilă, acest beneficiu fiind dat de puterea lucrului judecat.
C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., decizia nr. 480 din 14 aprilie 2010
| ← Partaj. Stabilirea cotelor. Nedezbaterea anterioară a... | Tranzacţie cu privire la împărţirea sumei primite ca... → |
|---|
Doresc sa incep dezbaterea succesiunii, atat dupa bunicul meu, cat si dupa mama mea.
Dezbaterea succesiunii dupa bunicul meu catre mama mea se face la TIMISOARA locul decesului bunicului ? si dupa mama mea catre mine in BUCURESTI locul decesului mamei mele?.
sau se face intr-un singur loc,
sau se face o singura dezbatere?
Multumesc