Ordonanţă de plată. Inadmisibilitatea exercitării recursului împotriva încheierii de respingere a emiterii ordonanţei

Comentarii

0

i

O.U.G. nr. 119/2007, art. 9 alin. (3)

Ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, instanţa reţinând temeinicia contestaţiei depuse de debitor, în ce priveşte necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti, consecinţă a clauzei compromisorii inserate de părţi în contract, astfel încât hotărârea recurată este irevocabilă.

C.A. Bucureşti, s. a Vl-a com., dec. nr. 954 din 7 iulie 2010 (nepublicată)

Prin sentinţa comercială nr. 5141 din 21.04.2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, a fost admisă excepţia de necompetenţă generală şi a fost respinsă cererea formulată de creditoarea SC S. R. SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC I.I.C. SRL, ca inadmisibilă.

în motivare s-a reţinut că prin clauza 12.7 din contractul nr. 0807.18 din 28.07.2008 s-a prevăzut competenţa soluţionării litigiului dintre părţi în favoarea Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti este întemeiată, întrucât prin încheierea convenţiei arbitrale, este exclusă competenţa instanţelor j udecătoreşti.

Susţinerea creditoarei în sensul că nu ar fi aplicabilă clauza compromisorie întrucât procedura prevăzută de O.U.G. nr. 119/2007 este o procedură specială, nu poate fi primită.

Părţile au exclus competenţa instanţei judecătoreşti, fără a distinge în funcţie de calea procedurală aleasă în acest scop.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC S.R. SRL, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.

în motivare se invocă dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., întrucât au fost greşit interpretate prevederile clauzei 12.7 din contractul nr. 080718 din 28.07.2008.

Procedura O.U.G. nr. 119/2007 este una specială, similară procedurii somaţiei de plată, jurisprudenţa statuând în această materie în sensul competenţei instanţelor judecătoreşti, chiar dacă părţile au derogat de la dispoziţiile de drept comun, prin inserarea unei clauze compromisorii.

în consecinţă, în mod corect cererea fusese introdusă la Tribunalul Bucureşti, secţia a Vl-a comercială.

Această instanţă era cea competentă să judece fondul cauzei sub aspectul competenţei materiale şi teritoriale, întrucât contul bancar al recurentei este deschis la SC V.R. SRL - Agenţia Unirii, Bucureşti, cuantumul creanţei având valoarea de 3.124.686,24 lei, fiind aplicabile dispoziţiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007 coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. a) şi art. 10 alin. (4) C. proc. civ.

Procedura reglementată de O.U.G. nr. 119/1007 este una neconten-cioasă, specială şi derogatorie de la dreptul comun, motiv pentru care nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ., în sarcina creditoarei neputând subzista obligaţia de a se efectua procedura prealabilă a concilierii [art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 119/2007],

Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.

Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

Nu au fost administrate probe noi în recurs.

Analizând cu prioritate excepţia invocată în temeiul art. 137 alin. (2) C. proc. civ., Curtea constată şi reţine următoarele:

Recurenta creditoare a învestit instanţa de fond cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile O.U.G. nr. 119/2007, solicitând emiterea unei ordonanţe de plată în ce priveşte creanţa de 3.124.686,24 lei rezultată din executarea contractului nr. 080718 din 28.07.2008 încheiat de părţi.

Dispoziţiile art. 9 din O.U.G. nr. 119/2007 stabilesc că debitorul poate contesta creanţa prin întâmpinare. în cazul în care debitorul contestă creanţa, instanţa verifică dacă această contestaţie este întemeiată.

în cazul în care contestaţia este întemeiată, instanţa va respinge cererea creditorului prin încheiere irevocabilă.

în speţă, debitoarea a depus la dosarul de fond întâmpinare, solicitând respingerea cererii de emitere a ordonanţei de plată. în acest sens, s-a invocat necompetenţă tribunalului, în virtutea clauzei compromi-sorii, fiind aleasă de părţile contractante în litigiu competenţa Curţii de Arbitraj Comercial.

în plus, s-a mai invocat prematuritatea pretenţiei formulate privind penalităţile de întârziere în condiţiile art. 7201 C. proc. civ..

De asemenea, prin întâmpinarea formulată, pe lângă excepţiile enumerate, se aduceau critici creanţei, în legătură cu executarea clauzelor contractuale, invocându-se şi compensaţia creanţelor reciproce în virtutea art. 1143 C. civ., precum şi limitarea cuantumului penalităţilor de întârziere care depăşesc cu mult debitul principal.

Ne aflăm deci, în situaţia prevăzută de art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007, instanţa reţinând temeinicia contestaţiei depuse de debitor, în ce priveşte necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti, consecinţă a clauzei compromisorii inserate de părţi în contract, astfel încât hotărârea recurată este irevocabilă.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (3) teza finală din O.U.G. nr. 119/2007, recurenta creditoare poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun, însă nu poate exercita calea de atac a recursului, acesta nefiind admisibil.

în consecinţă, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de intimată şi a respins recursul ca inadmisibil, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.

Comentariu:

Procedura ordonanţei de plată a fost transferată în noul Cod de procedură civilă în cadrul procedurilor speciale, în Titlul al IX-lea, art. 999 — 1010, fiind preluate în mare parte dispoziţiile din prezenta

O.U.G. nr. 199/2007. De asemenea, somaţia de plată prevăzută în prezent de O.G. nr. 5/2001 este adoptată în noul Cod de procedură civilă sub denumirea de procedura cu privire la cererile cu valoare redusă, în

Titlul al X-lea, art. 1011 - 1018. Legile speciale urmează să fie abrogate la data intrării în vigoare a noii reglementări procesual civile.1’1

Prin O.U.G. nr. 79/2011 a fost modificată O.U.G. nr. 119/2007 privind ordonanţa de plată, în special sub aspectul domeniului de aplicare, art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007 prevăzând că prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte încheiate între profesionişti. Această formulare nu se regăseşte însă în cadrul noul Cod de procedură civilă. Mai mult, prin Proiectul Legii de punere în aplicare[2) se preconizează modificarea art. 999 alin. (2) pentru a face aplicabilă procedura ordonanţei de plată şi în creanţele izvorâte din contracte încheiate între profesionişti şi consumatori.

Spre deosebire de reglementarea actuală, art. 1009 alin. (2) N. C. proc. civ. prevede posibilitatea creditorului de a formula cerere în anulare împotriva soluţiei de respingere ca neîntemeiată a ordonanţei de plată, precum şi împotriva admiterii în parte a cererii de emitere a ordonanţei de plată.

Articolul 1000 N. C. proc. civ. prevede că înainte de formularea cererii de emitere a unei ordonanţe de plată, creditorul trebuie să emită o somaţie către debitor, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, prin care trebuie să îi pună în vedere debitorului să plătească debitul în termen de 15 zile de la primirea somaţiei. Numai în cazul în care după expirarea acestui termen, debitorul nu plăteşte, creditorul poate formula cererea de emitere a ordonanţei de plată, potrivit art. 1001 N. C. proc. civ., la instanţa competentă să judece fondul cauzei în primă instanţă. Prin urmare, suntem în ipoteza introducerii unei proceduri prealabile obligatorii pentru creditor, acesta fiind obligat să ataşeze la cererea de emitere a ordonanţei de plată şi dovada comunicării somaţiei, potrivit art. 188 alin. (1) teza a Il-a N. C. proc. civ.

Articolul 1004 alin. (3) N. C. proc. civ. prevede că în cazul nedepunerii întâmpinării, instanţa, faţă de împrejurările cauzei, poate considera aceasta o recunoaştere a pretenţiilor creditorului.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: