Recunoaşterea dreptului la despăgubiri în echivalent recunoscute în temeiul Legii nr. 10/2001 republicată

Comentarii

0

Legea nr. 247/2005, art. 16

în ceea ce priveşte capacitatea de folosinţă procesuală, în litigiile purtând asupra drepturilor ce urmează a fi valorificate prin Legea nr. 10/2001, Primăria figurează ca parte procesuală distinctă, întrucât natura dreptului litigios poartă tocmai asupra dispoziţiei emise de primar, aceasta urmând a proceda potrivit dispoziţiilor în vigoare referitoare la acordarea măsurilor reparatorii.

Decizia civilă nr. 424/R din 27 septembrie 2006 - D.M. C.

în cuprinsul motivelor de recurs, reclamanta a criticat scoaterea din cauză a pârâtei Primăria Municipiului B., împrejurare care urmează a fi apreciată ca întemeiată.

Astfel cum a statuat şi practica judiciară în materie, chiar dacă în sensul strict al prevederilor Legii nr. 215/2001 Primăria, ca instituţie funcţională, nu are capacitate procesuală de folosinţă, administraţia locală fiind reprezentată în justiţie prin aparatul Consiliului Local, în litigiile purtând asupra drepturilor ce urmează a fi valorificate prin Legea nr. 10/2001 această entitate figurează ca figură procesuală distinctă, întrucât natura dreptului litigios poartă tocmai asupra dispoziţiei emisă de primar.

Pe de altă parte, în noua configurare normativă a Legii nr. 10/2001, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, reclamanta nu mai este abilitată în acordarea despăgubirilor recunoscute prin dispoziţiile şi deciziile emise de entităţile investite cu soluţionarea notificărilor. în sensul prevederilor art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, deciziile/dispoziţiile emise în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, se predau Secretariatului Comisiei Centrale pe judeţe care va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la transmiterea dosarului spre reevaluare.

Apare evident astfel că, în condiţiile noului cadru normativ, derogator celui în vigoare la data sesizării instanţei, reclamanta nu mai poate fi supusă respectării obligaţiei impuse de vechiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, atâta timp cât s-a creat o nouă instituţie căreia îi revine sarcina soluţionării măsurilor reparatorii în echivalent. Noua reglementare conţine prin natura normelor de acordare a

acestor despăgubiri, dispoziţii de ordin procedural în privinţa aplicării Legii nr. 10/2001, dispoziţii care sunt de imediată aplicare şi care atrag incidenţa de îndată a acestora.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ., se apreciază că, la momentul de faţă, soluţia atacată este lipsită de temei legal - în sensul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. - fapt ce atrage admiterea recursului şi modificarea în parte a deciziei atacate sub aspectul greşitei admiteri a excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei Primăria Municipiului B. Sub aspectul fondului cauzei, urmează a admite apelul reclamantei şi a schimba în parte sentinţa instanţei de fond, soluţia impusă de actuala reglementare fiind cea a respingerii acţiunii reconvenţionale, pârâta urmând a proceda potrivit dispoziţiilor în vigoare referitoare la acordarea măsurilor reparatorii.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: