RECURS. APEL ANULAT CA NETIMBRAT. RESPECTAREA PRINCIPIULUI DUBLULUI GRAD DE JURISDICŢIE.
| Comentarii |
|
Anularea apelului ca netimbrat, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, face imposibilă analiza pe fond a motivelor de apel formulate împotriva sentinţei, conform art. 137 Cod procedură civilă.
De asemenea, face imposibilă invocarea în recurs a unei excepţii de ordine publică, precum autoritatea lucrului judecat, deoarece apelul astfel anulat este considerat, din punct de vedere procedural, ca şi inexistent.
O soluţie contrară ar conduce la încălcarea principiului dublului grad de jurisdicţie.
Prin sentinţa civilă nr. 20.804/15.12.1998, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamanţii S.D., I.S. şi S.M. împotriva pârâţilor Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia Sportivă «S»; a constatat inaplicabilitatea Decretului nr. 302/1998 în ceea ce priveşte terenul situat în Bucureşti: str. Buzeşti nr. 14, în suprafaţă de 1450 mp si, totodată, au fost obligate pârâtele să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie acest teren.
Prin decizia civilă nr. 1.722/A/9.06.1999, Tribunalul Bucureşti - secţia a lll-a civilă a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de apelanta Asociaţia Sportivă «S» împotriva sentinţei.
împotriva deciziei civile nr. 1.722/A/9.06.1999 a Tribunalului Bucureşti -secţia a lll-a civilă, în termen legal, a declarat recurs, Ministerul Sănătăţii, precum şi Asociaţia Sportivă «S».
Recurenta pârâtă Asociaţia Sportivă «S» a invocat, în motivarea recursului său: soluţionarea apelului în condiţiile nelegalei citări în ceea ce o priveşte, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă; nelegala anulare a apelului său, ca netimbrat, deoarece beneficia de scutirea de plată a taxei judiciare de timbru, conform art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă; nepronunţarea tribunalului asupra motivelor de fond formulate în cererea de apel - motiv de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Cu ocazia dezbaterilor orale, aceeaşi recurentă a mai invocat încălcarea autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 1.427/1994 a Curţii de Apel
Bucureşti, prin care s-a respins irevocabil acţiunea în revendicare a aceluiaşi imobil şi care a privit aceleaşi părţi.
Curtea de Apel Bucureşti - secţia a IV-a civilă a respins recursul declarat de pârâta Asociaţia Sportivă «S», ca nefondat, reţinând că procedura de citare a acesteia pentru termenul când s-a judecat apelul a fost legal îndeplinită şi că, potrivit dispoziţiilor alin. 1 al art. 15 din Legea nr. 146/1997, şi faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, în mod corect a fost obligată la plata taxei judiciare de timbru.
De asemenea, Curtea a mai reţinut că, tribunalul a aplicat dispoziţiile art. 137 Cod procedură civilă, conform căruia instanţa se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de fond şi de procedură care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.
Astfel, anulând apelul ca netimbrat, conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, tribunalul s-a pronunţat asupra acestuia pe cale de excepţie şi în mod corect nu a mai analizat fondul pretenţiilor deduse judecăţii.
Curtea a respins excepţia autorităţii lucrului judecat, arătând că, şi dacă aceasta s-ar încadra într-un motiv de casare de ordine publică, ea nu poate fi invocată pentru prima dată în faţa instanţei de recurs, în condiţiile în care apelul a fost soluţionat printr-o excepţie ce face ca, din punct de vedere procesual, să fie considerat ca inexistent.
Recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătăţii a fost respins de Curte ca inadmisibil, cu motivarea că acesta nu a exercitat anterior calea de atac a apelului.
(Secţia a IV-a civilă, decizia civilă nr. 3.176/1999) NOTA: în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea a analizat legalitatea stabilirii în sarcina apelantei a obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată şi de calitatea părţii.
Această analiză nu este însă posibilă în raport de dispoziţiile art. 34 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, potrivit cărora: încadrarea în tariful taxelor judiciare de timbru de către instanţele judecătoreşti constituie o sarcină administrativă stabilită de lege acestor organe (...) şi nu constituie obiect al activităţii lor de judecată.
împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestaţie potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie fiscală, cu procedura prevăzută în art. 29 alin. 3-6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/ 1997.
Credem că, în ipoteza anulării unei cereri ca netimbrată sau ca insuficient timbrată, analiza instanţei de control judiciar nu poate privi decât aspectele de ordin procedural ale aplicării acestei sancţiuni, nu însă şi chestiunea propriu-zisă a încadrării cererii în tariful taxelor judiciare de timbru. (Judecator Octavia Spineanu-Matei)
| ← RECURS. ADMITEREA CĂII DE ATAC ÎN CAZUL ÎN CARE INSTANTA NU... | RECURS. CASAREA HOTĂRÂRII PENTRU MOTIVUL CĂ INSTANŢA NU S-A... → |
|---|
