Recurs. Procuror.
| Comentarii |
|
Neformulând apel, procurorul a achiesat la soluţia primei instanţe şi ca atare, nu mai poate omisso medio -peste calea de atac a apelului s-o deducă judecăţii recursului.
Secţia Civilă, decizia nr. 3282 din 2 septembrie 1998.
Prin acţiunea înregistrată la 24 martie 1995 reclamanta S.A. a chemat în judecată Satul Român, reprezentat de Consiliul Local al Municipiului Timişoara, pentru a fi obligat să-i lase în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 2070 mp., intravilan, situat în Timişoara, intrarea din fundătura străzii Cocorului nr. 7/A şi intrarea din parcarea străzii Borzeşti - înscris în C.F. 65925 Timişoara cu nr. topografic 30024.
în motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că terenul în litigiu a fost expropriat în anul 1985 dar nu a fost folosit în scopul pentru care a fost preluat şi nici în prezent nu este cuprins în planul de sistematizare a oraşului, urmând ca, potrivit art. 55 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru utilitate publică, să-i fie retrocedat.
Prin sentinţa civilă nr. 587/1996 Tribunalul Timiş -Secţia Civilă a admis acţiunea şi a obligat Statul Român -reprezentat de Consiliul Local Municipal Timişoara - să retrocedeze reclamantei terenul în litigiu. Totodată, a dispus rectificarea Cărţii funciare 65923 Timişoara în sensul radierii dreptului de proprietate al statului şi reîntabularea dreptului de proprietate al reclamantei.
Soluţia a fost confirmată de Curtea de Apel Timişoara - Secţia Civilă care, prin decizia nr. 17 din 26 februarie 1997 a respins apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Timişoara împotriva hotărârii instanţei de fond.
împotriva acestei decizii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a declarat recurs susţinând, în esenţă, că prin expropriere terenul în litigiu a trecut în proprietatea statului, retrocedarea către fostul proprietar urmând "să fie reglementată printr-o lege specială". Recursul declarat de parchet este inadmisibil, în cauză, sentinţa primei instanţe a fost atacată cu apel numai de pârât - Statul Român, procurorul neformulând apel şi achiesând, aşadar, la soluţia instanţei de fond care a fost confirmată de instanţa de apel.
Faţă de această situaţie de fapt, procurorul nu mai era în drept să critice soluţia primei instanţe, confirmată de instanţa de apel, direct în recurs, fără ca, în prealabil, s-o atace cu apel.
Constatându-se că, neformulând apel, procurorul a achiesat, deci, la soluţia primei instanţe, nu mai poate omisso medio - peste calea de atac a apelului - s-o deducă judecăţii recursului.
în consecinţă, recursul procurorului urmează a fi respins pentru acest considerent.
| ← Recurs. Taxe de timbru - când sunt datorate potrivit Legii nr.... | contestator cu domiciliul în străinătate. → |
|---|
