Revendicare mobiliară metale preţioase. Reprezentarea Statului Român în proces
| Comentarii |
|
H.G. nr. 1344/2003, art. 40 alin. (2)
în cazul litigiilor de revendicare a bunurilor mobile confiscate în baza deciziei penale nr. 769/1950, calitatea procesuală pasivă revine Statului Român, reprezentat în faţa instanţei de judecată de către B.N.R.
în cazul în care formularea acţiunii reclamantului nu este întru totul exactă, instanţa de judecată, în baza rolului activ şi în temeiul art. 129 C. proc. civ. este obligată să stabilească corect cadrul procesual şi să reţină în proces ca pârât B.N.R. care reprezintă Statul Român.
Retrimiterea cauzei la instanţa de fond se circumscrie unui formalism excesiv care încalcă dreptul reclamantului la un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil.
Decizia civilă, nr. 202/R din 23 martie 2006 -R.P
Reclamantul a formulat acţiune în revendicare mobiliară în natură (aur şi valută confiscată prin decizia penală 769/1950), iar în subsidiar restituirea contravalorii bunurilor confiscate.
Ca pârâţi au fost chemaţi în judecată „Ministerul de Finanţe al României şi Banca Naţională a României prin reprezentanţii legali”.
Instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.F.P., dar a omis să respingă acţiunea reclamantului faţă de acest pârât prin dispozitiv (în considerentele sentinţei însă respingerea acţiunii este menţionată).
Apoi a respins acţiunea faţă de B.N.R. deoarece ,reclamantul nu a făcut dovada că aceste bunuri ar fi fost predate B.N.R-ului”.
Aceasta înseamnă că judecătoria a examinat şi pe fond cererea reclamantului, pronunţând însă o hotărâre, cu omisiuni şi într-adevăr ambiguă prin motivare.
La rândul său, tribunalul a apreciat că, judecătoria nu a soluţionat cererea reclamantului în contradictoriu cu pârâţii M.F.P. şi BNR şi desfiinţând sentinţa a trimis cauza spre rejudecare.
Soluţia tribunalului este greşită.
Este neîndoielnic faptul că în litigiile de genul celui de faţă calitate procesuală pasivă are Statul Român, reprezentarea lui în faţa instanţei de judecată revenind B.N.R [art. 40 alin. (2) din H.G. nr. 1344/2003],
Chiar dacă formularea acţiunii reclamantului nu este întru totul exactă, instanţele de judecată trebuia, în baza rolului activ şi în temeiul art. 129 C. proc. civ., să stabilească corect cadrul procesual şi să reţină în proces ca pârât B.N.R. care reprezintă Statul Român.
Apoi este de menţionat că B.N.R. a exercitat actele procesuale în cauză apărând interesele proprii şi ale Statului Român, astfel că nu se reţine că Statul nu a fost apărat în proces.
Prin urmare, retrimiterea cauzei la instanţa de fond se circumscrie unui formalism excesiv care încalcă dreptul reclamantului la un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil.
Aşa fiind, instanţa de recurs a reţinut că tribunalul trebuia să se pronunţe asupra temeiniciei soluţiei fondului (având în vedere şi dispoziţiile Legii nr. 591/2004) dispunând citarea corectă în proces a Statului Român prin B.N.R., M.F.P. urmează a fi citat deşi lipsa calităţii sale procesuale a fost corect soluţionată de judecătorie, având în vedere că reclamantul nu a renunţat la judecata cu acest pârât.
în consecinţă, făcând aplicarea art. 304 pct. 9 C. proc. civ. instanţa va admite recursul şi reţinând că tribunalul a soluţionat apelul fără a intra în cercetarea fondului, a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare tribunalului [art. 312 alin. (3) C. proc. civ.].
| ← Prescripţia dreptului la acţiunea în revendicare metale preţioase | Revendicare. Principiul disponibilităţii. Hotărârea... → |
|---|
