Revendicare. Principiul disponibilităţii. Hotărârea Broniowski contra Poloniei

Comentarii

0

C. proc. civ, art. 304 pct. 8, pct. 9

Prin modul arbitrar în care a luat în dezbatere petitele acţiunii, dincolo de învestire procedând la alegerea unui petit considerat prescris şi ajungând ia concluzia inadmisibilităţii întregului, ignorând ordinea logică şi cronologică în care a fost sesizată, instanţa a încălcat principiul disponibilităţii

Decizia civilă nr. 156/R din 08 martie 2006 - L. V.

Printr-o decizie civilă Tribunalul B. a respins apelul declarat de reclamantă, reţinând că prima instanţă a procedat în mod legal atunci când a soluţionat cu prioritate excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru petitul privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. întrucât în mod greşit şi arbitrar a fost schimbată ordinea petitelor acţiunii.

Dacă s-ar fi respectat ordinea petitelor din acţiune, după constatarea nulităţii titlului statului se putea discuta şi problema nulităţii contractului de vânzare-cumpărare încheiat de stat, ca nulitate subsecventă.

Prin constatarea lipsei titlului valabil al statului se putea ajunge la compararea titlurilor reclamantei şi al cumpărătoarei, chiar dacă contractul nu s-ar anula, acesta nu-i este opozabil, nefiind parte la încheierea lui.

Instanţa de fond neintrând în judecarea fondului cauzei, în condiţiile art. 297 C. proc. civ., în formularea primită de Legea nr. 219/2005, se impune desfiinţarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceasta.

Recursul este fondat.

Hotărârea instanţei de apel este nelegală sub mai multe aspecte.

în primul rând este de menţionat modul arbitrar în care a luat în dezbatere petitele acţiunii, dincolo de învestire. Sesizarea instanţei s-a făcut în ordinea logică şi cronologică prevăzută de titularul acţiunii, ordine ce corespunde principiului disponibilităţii. Procedând la alegerea unui petit considerat prescris a ajuns la concluzia inadmisibilităţii întregului.

în al doilea rând, pronunţându-se pe inadmisibilitatea acţiunii întemeiată pe prevederile de drept comun şi nu de legi speciale a realizat o agravare a situaţiei în propria cale de atac, dar şi o încălcare a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale art. 1 Protocolul 1 Adiţional la Convenţie.

Dreptul de acces la o instanţă nu este un drept absolut, ci el reclamă, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, ceea ce implicit, permite anumite ingerinţe, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere însăşi substanţei dreptului şi să nu împiedice exerciţiul efectiv al său. De un drept teoretic şi iluzoriu vorbeşte Curtea Europeană în cazul Broniowski contra Poloniei în care a concluzionat că prin impunerea unor limitări exercitării dreptului reclamantului şi prin aplicarea unor practici de natură să-l lipsească de conţinut, a distrus însăşi esenţa sa.

în consecinţă, constatând că în mod greşit instanţa a schimbat natura actului juridic dedus judecăţii şi astfel nu a intrat în cercetarea fondului, în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc. civ. a casat hotărârea.

<

Vezi şi alte speţe de drept civil: