Revizuire. Cazul prevăzut de art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă. Momentul de la care începe să curgă termenul pentru exercitarea căii de atac
| Comentarii |
|
în cazul în care înscrisul nou, în temeiul căruia se solicită revizuirea, îl reprezintă o hotărâre judecătorească irevocabilă, termenul de exercitare a căii extraordinare de atac curge de la data la care revizuentul a luat cunoştinţă de considerentele hotărârii, şi nu de la data pronunţării acesteia.
(Decizia nr. 1322 din 25 mai 2002 - Secţia a IV-a civilă)
Prin Sentinţa civilă nr. 1807 din 26.06.2001, Judecătoria Roşiorii de Vede a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul P.P., în contradictoriu cu intimatul M.M.
Hotărârea a fost menţinută de Tribunalul Teleorman care, prin Decizia civilă nr. 1035 din 14.11.2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul P.P. împotriva Sentinţei civile nr. 1807 din 26.06.2001 a Judecătoriei Roşiorii de Vede.
Instanţele au reţinut că cererea de revizuire formulată s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, actul nou în baza căruia s-a exercitat calea extraordinară de atac fiind Decizia civilă nr. 84/2000, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, la 12.01.2000.
Potrivit art. 324 din Codul de procedură civilă, termenul de revizuire este de o lună şi se socoteşte de la data de la care s-a descoperit înscrisul.
în prezentul litigiu, termenul de o lună începuse să curgă de la data de 12.01.2000, când s-a pronunţat decizia Curţii de Apel Bucureşti şi când revizuentul a fost prezent la judecarea recursului declarat de M.M., având obligaţia de a asista la pronunţarea hotărârii şi de a cunoaşte soluţia instanţei.
Prin urmare, cererea de revizuire formulată la data de 11.04.2000 este tardivă.
împotriva Deciziei civile nr. 1035/A din 14.11.2001 a Tribunalului Teleorman, în termen legal, a declarat şi motivat recurs revizuentul P.P.
Prin motivele de recurs formulate se susţine că, în mod greşit, instanţele au reţinut că termenul de revizuire de o lună curge de la data pronunţării hotărârii care constituie înscrisul nou pe baza căruia s-a solicitat revizuirea. Fiind vorba de o hotărâre pronunţată de o instanţă de recurs, aceasta nu se comunică, astfel încât revizuentul nu a luat cunoştinţă de conţinutul său decât atunci când a solicitat legalizarea hotărârii.
Recursul este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
în cauză, s-a formulat o cerere de revizuire a Sentinţei civile nr. 797/1996 a Judecătoriei Roşiorii de Vede.
Cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 11.04.2000 şi a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, înscrisul nou constituindu-l Decizia civilă nr. 84/2000, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a lll-a civilă, la data de 12.01.2000.
Potrivit art. 324 pct. 4 din Codul de procedură civilă, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, termenul de revizuire este de o lună şi se socoteşte "din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată şi modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".
în cauză, în mod greşit, instanţele au apreciat că termenul de o lună în care poate fi formulată cererea de revizuire curge de la data la care s-a pronunţat hotărârea de către instanţa de recurs (acesta fiind înscrisul în temeiul căruia se solicită revizuirea).
Momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire pentru cazul prevăzut de art. 322 pct. 5 din codul de procedură civilă este "ziua în care s-a descoperit înscrisul", iar raţiunea fixării acestuia este prezumţia că, la data "descoperirii" lui, partea a luat cunoştinţă de conţinutul acelui înscris, fiind logic ca, numai de la momentul la care cunoaşte cuprinsul înscrisului nou, părţii să i se deschidă calea formulării cererii de revizuire.
în prezentul litigiu, înscrisul nou îl constituie hotărârea unei instanţe de recurs, hotărâre care, nefiind supusă căilor ordinare de atac, nu se comunică părţilor în litigiu.
Necomunicându-se părţilor în litigiu, acestea nu pot lua cunoştinţă de conţinutul hotărârii (înscrisului) pe calea obişnuită a comunicării actelor de procedură. în mod obiectiv, acest conţinut nu poate fi cunoscut nici la data pronunţării hotărârii, redactarea deciziei intervenind ulterior pronunţării. De altfel, nu există, aşa cum se susţine în sentinţa apelată, obligaţia părţii de a asista la pronunţarea hotărârii, nici un text legal neprevăzând o asemenea obligaţie, mai mult chiar, dispoziţiile procedurale permiţând judecarea pricinii în lipsa părţilor legal citate.
în consecinţă, neexistând obligaţia de a participa la judecată, nu poate exista obligaţia de a participa la pronunţarea hotărârii.
Prin urmare, momentul de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 324 din Codul de procedură civilă este acela de la care partea a luat cunoştinţă de conţinutul (considerentele) hotărârii care constituie înscrisul nou pe care se întemeiază cererea de revizuire, şi nu acela la care s-a pronunţat hotărârea respectivă.
în favoarea acestei interpretări a dispoziţiilor art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă poate exista, pe lângă argumentul de logică expus (anume, acela că numai cunoscând conţinutul înscrisului, respectiv al considerentelor, în cazul hotărârii judecătoreşti, partea poate aprecia dacă este cazul sau nu să formuleze cerere de revizuire), şi un argument de analogie. Astfel, pentru ipoteza prevăzută în teza II a art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, art. 324 pct. 4 teza II din acelaşi cod se referă în mod expres la "ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".
Nu ar exista nici o raţiune pentru care, pentru teza II a art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, legiuitorul să prevadă că termenul de o lună curge de la data la care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată, iar pentru teza I a art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă, când înscrisul îl constituie o hotărâre judecătorească, termenul de o lună să curgă de la pronunţarea hotărârii.
întrucât, în cauză, recurentul-revizuent a dovedit că a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei de recurs la data de 10.04.2000, când a solicitat legalizarea hotărârii, cererea de revizuire formulată la data de 11.04.2000 apare ca fiind introdusă în termen.
Admiţând recursul şi dispunând casarea hotărârii, pentru considerentele expuse, în baza art. 297 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite apelul, va anula Sentinţa nr. 1807 din 26.06.2001 a Judecătoriei Roşiorii de Vede şi va trimite cauza Tribunalului Teleorman, pentru soluţionarea în fond a pricinii.
| ← Revizuire. Cerere de intervenţie voluntară principală.... | Revizuire. Cazul prevăzut de art. 322 pct. 5 din Codul de... → |
|---|
