Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani. Just titlu. înscris sub semnătură privată, netranslativ de proprietate
| Comentarii |
|
Potrivit art. 1.895 cod civil "cel ce câştigă cu bună credinţă şi printr-o justă cauză un nemişcător determinat, va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, dacă adevăratul proprietar locuieşte în circumscripţia tribunalului judeţean unde se află nemişcătorul şi prin douăzeci de ani, dacă locuieşte afară de acea circumscripţie."
Art. 1.897 Cod civil prevede că justa cauză este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc.
Un înscris sub semnătură privată întocmit la 6.09.1987 - deci sub imperiul Legii nr. 58/1974 - care priveşte un imobil compus din teren şi construcţie nu poate fi un contract de vânzare-cumpărare, ci doar o promisiune de vânzare, netranslativă de proprietate, în sensul art. 1.897 Cod civil, aşa încât nu poate servi ca temei al uzucapiunii scurte, chiar dacă ea emană de la altcineva decât adevăratul proprietar.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 709/1998)
Prin acţiunea înregistrată la 8.06.1992, reclamantul V.F. a chemat în judecată pe pârâţii D.M., N.N., N.D. şi N.T., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate că a devenit proprietar prin uzucapiune asupra imobilului compus din teren şi construcţie, situat în Bucureşti, şos. Târgovişte - Bucureşti, sectorul 1.
Prin sentinţa civilă nr. 10.871/1993, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a respins acţiunea, soluţia fiind confirmată de Tribunalul Bucureşti -secţia a IlI-a civilă care, prin decizia civilă nr. 1.384/A/1997, a respins apelul, ca nefondat.
împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, susţinând că instanţele au dat o interpretare greşită noţiunii de just titlu şi că în speţă sunt întrunite condiţiile uzucapiunii scurte, deoarece a dobândit imobilul în baza unui înscris care nu emană de la adevăratul proprietar.
Recursul va fi respins, ca nefondat, pe considerentul că înscrisul sub semnătură privată întocmit de reclamant cu N.D. şi N.T. la data de 6. 09. 1987, deşi emană de la altcineva decât adevăratul proprietar, nu poate servi ca just titlu.
Aceasta deoarece acest înscris nu poate să constate decât o promisiune de vânzare şi nu un contract de vânzare-cumpărare, aşa încât, nefiind translativ de proprietate, nu întruneşte condiţiile art. 1897 Cod civil.
| ← Uzucapiune. Calitate procesuală pasivă | Uzucapiune. Efectele Legilor nr. 58/1974 şi nr. 59/1974 asupra... → |
|---|
