Validitatea contractului încheiat în baza mandatului. Lipsa de consecinţe în ceea ce priveşte obligaţia mandatarului de a da socoteală

Potrivit dispoziţiilor art. 1541 C. civ., mandatarul este dator, oricând i se va cere, să dea seama mandantului de lucrările sale şi de a-i remite tot ceea ce a primit în puterea mandantului, chiar dacă ceea ce ar fi primit nu s-ar fi cuvenit mandantului.

Valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat în numele mandantului nu este o condiţie de remitere a preţului încasat de mandatar, atât timp cât actul s-a încheiat

C.A. Craiova, s. civ., decizia nr. 1234 din 26 februarie 2001,

in B.J.C.P.J. 2001

Reclamantul M.M. a chemat în judecată pe pârâtul S.D., solicitând instanţei să fie obligat pârâtul la plata sumei de 8.000.000 lei şi cheltuieli de judecată.

In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că l-a împuternicit pe pârât, în baza unui contract de mandat, să vândă un imobil proprietatea sa. Imobilul a fost vândut cu suma de 16 milioane, dar pârâtul nu i-a remis decât 8 milioane, restul de 8 milioane fiind însuşit de acesta.

Judecătoria Slatina, prin sentinţa civilă nr. 2401 din 7 aprilie 2000, a admis acţiunea şi a obligat pârâtul la plata sumei de 8 milioane lei şi cheltuieli de judecată, reţinându-se că pârâtul nu a executat obligaţia de remitere a întregului preţ către reclamantul-mandant.

Apelul declarat de pârât a fost respins prin decizia civilă nr. 3860 din 2 octombrie 2000, de Tribunalul Olt, constatându-se că pârâtul, în baza contractului de mandat, avea obligaţia de a vinde terenul şi a remite integral preţul mandantului.

Pârâtul a declarat recurs împotriva ambelor hotărâri judecătoreşti, considerându-le nelegale şi netemeinice, deoarece a făcut dovada depunerii la bancă a sumei de 16.000.000 lei, iar imobilul a fost vândut prin două contracte de vânzare-cumpărare şi nu a cunoscut care este valabil.

Criticile nu sunt fondate.

Intre reclamant şi pârât s-a încheiat un contract de mandat în virtutea căruia pârâtul a vândut imobilul proprietatea reclamantului, numitului E.I., cu preţul de 16.000.000 Iei, situaţie necontestată de pârât.

Potrivit art. 1541 C. civ., mandatarul este dator, oricând i se va cere, să dea seama mandantului de lucrările sale şi de a-i remite tot ceea ce a primit în puterea mandantului, chiar dacă ceea ce ar fi primit, nu s-ar fi cuvenit mandantului.

în baza acestei dispoziţii legale şi a contractului de mandat, pârâtul-mandatar avea obligaţia de a remite reclamantului-mandant preţul imobilului vândut, adică suma de 16 milioane lei.

Pârâtul a dovedit doar remiterea sumei de 8.000.000 lei din suma încasată de la cumpărător, astfel că datorează diferenţa de 8.000.000 lei către reclamant.

Valabilitatea contractului de vânzare nu este o condiţie de remitere a preţului atât timp cât actul s-a încheiat. Valabilitatea contractului de vânzare poate face obiectul unei alte acţiuni între cumpărător şi vânzător, dar nu este de natură a determina mandatarul să nu-şi execute obligaţia rezultată din contractul de mandat. Mai mult, în speţă, s-a constatat în mod definitiv şi irevocabil valabilitatea primului contract de vânzare-cumpărare, ce avea prevăzut preţul de 16.000.000 lei, constatându-se nulitatea absolută a celui de-al doilea contract de vânzare-cumpărare, prin sentinţa civilă 4739 din 14 iulie 1997, pronunţată de Judecătoria Slatina.

Cum primul contract de vânzare-cumpărare este valabil şi preţul a fost încasat de pârâtul-mandatar, acesta are obligaţia de a-l remite integral reclamantului.

Depozitul bancar efectuat de pârât la B.A. — Sucursala Slatina nu constituie o probă de natură a schimba concluzia la care au ajuns cele două instanţe cu privire la raporturile juridice create între părţi, deoarece depunerea sumei s-a făcut pe numele pârâtului, iar nu al reclamantului, deci titular a fost pârâtul, care a şi lichidat depozitul la 21 iulie 1997.

Faţă de considerentele expuse şi art. 316 şi 296 C. proc. civ., a fost respins ca nefondat recursul.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Validitatea contractului încheiat în baza mandatului. Lipsa de consecinţe în ceea ce priveşte obligaţia mandatarului de a da socoteală