Decizia comercială nr. 1/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 1/2011
Ședința din data de 10 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : M. S.
JUDECĂTOR : A. C.
GREFIER : L. F.
S-au luat în examinare apelurile declarate de pârâtele SC F. E. F. T. N. SA și SC F. E. D. T. N. SA împotriva sentinței civile nr. 2577 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C., cauza privind și pe intimata SC E. D. SA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat B. C. în substituire avocat B. I. pentru apelanta SC F. E. F. T. N. SA și consilier juridic M. M. pentru apelanta SC F. E. D. T. N. SA, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este îndeplinită.
Apelul promovat de pârâta SC F. E. D. T. N. SA este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 3308,19 lei și timbru judiciar in valoare de 5 lei.
Apelul promovat de pârâta SC F. E. F. T. N. SA este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 5919,88 lei și timbru judiciar in valoare de 5 lei .
S-a făcut cauzei după care reprezentantele părților arată că nu mai au de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune solicitând cuvântul pe fond.
C.ea, în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond .
Reprezentanta apelantei SC F. E. D. T. N. SA solicită admiterea apelului, desființare sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei intimate ca neîntemeiată și nelegală, cu cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru, pentru motivele expuse în scris și susținute oral în fața instanței. În susținere se arată că reclamanta nu și-a dovedit pretențiile solicitate, respectiv cuantumul penalităților, arătând că facturile depuse la dosar sunt facturi care reprezintă c/v consum de energie electrică și nicidecum cuantumul penalităților de întârziere, iar un simplu calcul depus de reclamantă nu poate constitui temei legal prin care societate să poată fi obligată la plata acestor penalități.
Reprezentanta apelantei SC F. E. F. T. N. SA solicită admiterea apelului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerea acțiunii față de SC F. E. F. T. N. SA, cu cheltuieli de judecată, pentru motivele expuse pe larg în scris și susținute oral în fața instanței. În susținere se arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărărilor apelantei potrivit căreia în raport de prevederile art.2 alin.1 din HG nr.6. raportat la art.8 alin.4 din
HG nr. 6., prin efectul legii speciale, fostele societăți comerciale de distribuție și furnizare a energiei electrice sunt supuse divizării continua săexiste ca societăți de distribuție a energiei electrice , care, la rândul lor au procedat la predarea părților din pasivul și activul bilanțier către E. F. T. N. SA pe bază de protocol și deci că datoriile ce fac obiectul prezentului litigiu nu au fost preluate de subscrisa. De asemenea, se arată că instanța de fond nu s-a pronunțat nici asupra apărării potrivit căreia penalitățile solicitate de reclamantă ar avea natura juridic-contabilă a unor datorii contingente, care prin natura lor nu pot fi evidențiate în bilanțul contabil al societății divizate, că ele rămân în evidența extrabilanțieră a filialelor de distribuție, în speță, SC F. E. D. T. N. SA. Instanța de fond nu s-a pronunțat nici asupra apărării apelantei potrivit căreia din evidențele contabile ale SC F. E. D. T. N. SA rezultă că acesta a preluat penalitățile de întârziere în evidența sa extrabilanțieră. Astfel, se arată că din adresele depuse la dosarul cauzei reiese că debitul ce face obiectul litigiului a fost preluat de SC F. E. D. T. N. SA.
Reprezentata apelantei SC F. E. F. T. N. SA învederează instanței că apelanta a preluat doar un procent de 4,88% din totalul capitalului social al societății mamă, iar prin protocolul încheiat nu a preluat și penalitățile de întârziere. Se mai arată că apelanta SC F. E. F. T. N. SA susține punctul de vedere al apelantei SC F. E. D. T. N. SA în ce privește faptul că aceste penalități nu erau evidențiate în contabilitatea fostei Filiale de D. și F. a E. E. E. T. N., că nu au fost avute în vedere la divizare și că, eventual, potrivit art.2411 din Legea nr. 31/1990 aceste penalități ar putea fi suportate în solidar. Se arată că deși reclamanta apelantă urmărește obligarea subscrisei la plata acestor datorii, o atare pretenție nu este posibilă, întrucât legea are efect numai pentru viitor. Reprezentanta apelantei SC F. E. D. T. N. SA depune la dosar concluzii scrise. C.EA Deliberând reține că, Prin sentința civilă nr.277 din 15 iunie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C., s-a respins excepția prematurității cererii și excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei SC F. E. F. T. N. SA. S-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC E. D. SA în contradictoriu cu pârâtele SC F. E. F. T. N. SA, și SC F. E. D. T. N. SA,. A fost obligată pârâta SC F. E. F. T. N. SA să plătească reclamantei SC E. D. SA suma de 772.876,22 lei cu titlu de penalități de întârziere și suma de 12.782,39 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost obligată pârâta SC F. E. D. T. N. SA să plătească reclamantei SC E. D. SA suma de 250.537,17 lei cu titlu de penalități de întârziere și suma de 4.143,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a respins cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei SC F. E. D. T. N. SA la plata sumei de 32.296 lei cu titlu de penalități de întârziere. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin adresa nr. 22029/(...) reclamanta a convocat-o pe pârâta SC F. E. F. T. N. SA în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului având ca obiect plata sumei de 1.023.444,19 lei reprezentând contravaloareapenalităților de întârziere pentru plata cu întârziere a energiei electrice livrată în baza contractelor încheiate în perioada 2005-2007 (f. 22 vol.I). În cuprinsul adresei de convocare la conciliere se arată faptul că sunt anexate și actele doveditoare ale pretențiilor, respectiv facturi, ordine de plată, procese-verbale de compensare și extrase de cont. Pârâta SC F. E. F. T. N. SA a răspuns adresei de convocare la conciliere, comunicând reclamantei SC E. D. SA faptul că pretențiile acesteia nu sunt dovedite (f. 23 vol. I). În cazul de față, necomunicarea actelor doveditoare nu este sancționată în mod expres cu nulitatea procedurii concilierii directe, astfel încât, în ipoteza în care nu se comunică aceste acte, poate interveni anularea lor, dar numai în situația în care s-a produs o vătămare părții adverse, iar această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Pârâta SC F. E. F. T. N. SA nu a făcut dovada faptului că prin necomunicarea actelor doveditoare ale pretențiilor reclamantei odată cu convocarea la conciliere directă i s-a cauzat o vătămare și că această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor prin care s-a realizat această conciliere, motiv pentru care instanța va respinge excepția prematurității cererii de chemare în judecată, apreciind că au fost respectate dispozițiile art. 7201 C.pr.civ. Prin contractul de portofoliu de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26912/(...) încheiat între reclamanta SC E. D. SA, în calitate de vânzător și SC F. DE D. ȘI F. A E. E. T. N. SA, în calitate de cumpărător, s-a convenit vânzarea cantităților de energie electrică orare, astfel cum au fost prevăzute în anexa 2 la contract, pentru prețul menționat în anexa 3 a contractului (f. 13-19 vol. I). Prin contractul de portofoliu de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26913/(...) încheiat între reclamanta SC E. D. SA, în calitate de vânzător și SC F. DE D. ȘI F. A E. E. T. N. SA, în calitate de cumpărător, s-a convenit vânzarea cantităților de energie electrică orare, astfel cum au fost prevăzute în anexa 2 la contract, pentru prețul menționat în anexa 3 a contractului (f. 189-195 vol. I). C. art. 12 din cele două contracte, cumpărătorul avea obligația de a plăti factura în termen de 10 zile financiare de la data primirii sale, iar în cazul neîndeplinirii în termen de 30 de zile de la data scadenței a obligațiilor de plată, cumpărătorul trebuia să plătească o penalitate la suma datorată, corespunzătoare ca procent dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi după data scadenței și până în ziua plății. Părțile au stabilit că valoarea totală a penalităților nu poate depăși valoarea sumei datorate. Prin HG nr. 6. societățile comerciale de distribuție și furnizare a energiei electrice, filiale ale SC E. SA, au fost reorganizate prin divizare parțială, în scopul separării activității de furnizare a energiei electrice de cea de distribuție a energiei electrice. În baza acestui act normativ și ca urmare a divizării parțiale a SC F. DE D. ȘI F. A E. E. T. N. SA, a luat naștere SC F. DE F. A E. E. T. N. SA. C. art. 11 din HG nr. 6., preluarea părților din pasivul și activul bilanțier de către SC F. DE F. A E. E. T. N. SA, precum și modificarea corespunzătoare a patrimoniului propriu al SC F. DE D. A E. E. T. N. SA s-a realizat printr-un protocol de predare-preluare. C. art. 12 din același act normativ, societățile comerciale înființate preiau toate drepturile și toate obligațiile ce decurg din desfășurarea activității de furnizare a energiei electrice și se subrogă în drepturile și obligațiile ce decurg din raporturilejuridice ale activității de furnizare cu terții, inclusiv în litigiile în curs ale societăților supuse divizării. Din cuprinsul procesului-verbal privind predarea patrimoniului aferent activității de furnizare către SC F. DE F. A E. E. T. N. SA rezultă că această pârâtă a preluat contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26912/(...) încheiat cu reclamanta SC E. D. SA, iar contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26913/(...) a rămas la SC F. DE D. A E. E. T. N. SA (f. 159-164 vol. I). Prin răspunsul la concilierea directă realizată de reclamantă, pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA nu a contestat faptul că nu ar fi preluat contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr.26912/(...), însă a arătat faptul că nu datorează penalitățile de întârziere calculate de reclamantă deoarece aceste penalități nu au fost transferate prin protocolul de preluare a patrimoniului societății care a fost divizată. Faptul că pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA a continuat executarea obligațiilor stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26913/(...) rezultă și din faptul că această pârâtă a încheiat cu reclamanta actul adițional nr. 12/(...), act în cuprinsul căruia se arată că începând cu data de (...) această pârâtă preia calitatea de cumpărător, subrogându-se în toate drepturile și obligațiile S. E. T. N. SA izvorâte din acest contract (f. 165-167 vol. I). Prin acest act adițional părțile au convenit modificarea prevederilor art. 13 din contract, în sensul că pentru neîndeplinirea în termen de 15 zile de la data scadenței a obligației de plată a prețului, cumpărătorul va plăti pentru fiecare zi de întârziere o sumă egală cu nivelul majorării de întârziere percepută pentru neplata la termen a obligațiilor către bugetul de stat. Reclamanta a depus la dosar copii ale facturilor fiscale emise pentru sumele datorate de S. E. T. N. SA în baza contractelor nr. 26912 și 26913/(...), precum și modul de calcul al penalităților de întârziere datorate pentru faptul că sumele facturate nu au fost achitate la scadența convenită conform contractelor (f. 26-144 vol. I). Pentru a se verifica cuantumul penalităților pretinse de reclamantă, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, iar din cuprinsul acestei probe rezultă că valoarea totală a penalităților pentru achitarea cu întârziere a sumelor datorate în baza facturilor anexate cererii de chemare în judecată este de 1.023.444 lei (f. 2-26 vol. II). În cuprinsul expertizei expertul a arătat că penalitățile de întârziere la facturile emise de reclamantă nu se regăsesc ca element patrimonial transferat la SC F. DE F. A E. E. T. N. SA și că aceste penalități de întârziere nu au fost înregistrate nici în evidențele contabile ale societății care s-a divizat, respectiv SC D. E. T. N. SA, după cum nu au fost înregistrate nici în evidențele contabile ale reclamantei și nu au fost emise facturi fiscale pentru aceste penalități de întârziere. Având în vedere că în protocolul de preluare a unei părți din patrimoniul SC F.D.E.E. E. T. N. SA nu s-a stabilit și modalitatea în care urmează a fi plătite eventualele penalități de întârziere datorate de societatea divizată anterior operațiunii de divizare, expertul a ales ca modalitate de împărțire a acestor penalități între cele două societăți pârâte, proporțional cu valoarea activului net rezultat după divizare. Urmare acestei raportări, expertul a concluzionat că pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA trebuie să suporte penalitățile de întârziere în proporție de 95,12%, respectiv 973.500 lei, iar pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA trebuie să suporte aceste penalități în proporție de 4,88%, adică suma de 49.944 lei. Expertul a propus și o altă variantă de împărțire a obligației de plată a penalităților de întârziere prin raportare la faptul că aceste penalități de întârziere reprezintă obligații contingente generate de nerespectarea contractelor încheiate de SC D. E. T. N. SA, iar obligația de plată ar reveni în mod exclusiv pârâtei SC F. DE D. A E. E. T. N. SA deoarece penalitățile se referă la tranzacții efectuate anterior divizării. C. art. 2411 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, dacă un element de pasiv nu este repartizat în proiectul de divizare și dacă interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societățile beneficiare răspund solidar pentru elementul de pasiv în cauză. Din protocolul privind predarea-preluarea patrimoniului societății divizate a rezultat că obiectul protocolului l-a constituit predarea de către SC F. DE D. A E. E. T. N. SA la SC F. DE F. A E. E. T. N. SA a elementelor aferente activității de furnizare a energiei electrice constând în părți din pasivul și activul bilanțier, fiind preluate elemente de pasiv constând în datorii de 247.407.992 lei. La art. 3.1 din acest protocol s-a arătat că obiectul predării nu se limitează la elementele menționate în cuprinsul acestui articol. Din cuprinsul acestui protocol, precum și din celelalte probe administrate în cauză, instanța a reținut că penalitățile de întârziere datorate de societatea divizată în baza contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice încheiate anterior divizării nu au fost cuprinse ca și element de pasiv transferat societăților care au luat naștere în urma divizării. În această situație, repartizarea pasivului reprezentat de penalitățile de întârziere datorate până la data de (...) de societatea divizată nu a fost realizată, motiv pentru care repartizarea acestui pasiv urmează a se face prin raportare la prev. art. 2411 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Interpretând dispozițiile HG nr. 6. prin care s-a realizat divizarea SC D. E. T. N. SA și având în vedere că în urma divizării pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA a preluat contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26912/(...), iar pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA a preluat contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26913/(...), instanța apreciază că există criterii suficiente pentru a se putea proceda la repartizarea acestui pasiv prin raportare la dispozițiile din aceste contracte. Astfel, pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA prin preluarea contractului nr. 26912/(...) a preluat toate obligațiile decurgând din acest contract, inclusiv obligația de plată a penalităților de întârziere, obligație pe care o avea societatea divizată anterior divizării. De asemenea, pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA, prin preluarea contractului nr. 26913/(...) a preluat și obligația de plată a penalităților de întârziere datorate de societatea divizată în baza acestui contract. Instanța a apreciat că în cauză nu sunt incidente disp. art.243 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, conform cărora în cazul divizării, dacă un creditor al societății căreia îi este transferată obligația în conformitate cu proiectul de divizare nu a obținut realizarea creanței sale, toate societățile beneficiare sunt răspunzătoare pentru obligația în cauză, în limita activelor nete care le- au fost transferate prin divizare, cu excepția societății căreia i-a fost transferată obligația respectivă, care răspunde nelimitat. Astfel, această dispoziție legală are în vedere situația în care un element al pasivului societății divizate a fost repartizat, însă creditorul nu a reușit să își realizeze creanța pe care a deținut-o anterior divizării. În cazul de față, creanța pretinsă de reclamantă nu a făcut obiectul repartizării cu ocazia operațiunilor de divizare, astfel încât nu se poate susține că platapenalităților de întârziere trebuie să se facă proporțional cu activele nete care au fost transferate pârâtelor prin divizare. De asemenea, instanța a apreciat că asupra modalității de repartizare a acestui element din pasivul societății divizate nu are nici o relevanță faptul că penalitățile de întârziere ar reprezenta datorii contingente. Datoriile contingente reprezintă un element al evidențelor contabile pe care trebuie să le țină societățile comerciale, însă catalogarea penalităților de întârziere ca fiind obligații contingente nu are relevanță asupra naturii juridice și izvorului obligației de plată a acestor penalități de întârziere. Astfel, reținând că fiecare dintre societățile pârâte trebuie să suporte penalitățile de întârziere rezultate în urma nerespectării obligației de plată la scadență a prețului, în funcție de facturile emise pentru fiecare din contractele care au fost preluate de cele două pârâte, instanța apreciază că pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA datorează, conform calculelor făcute de expertul contabil, suma de 772.907,02 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate pentru neplata la scadență a următoarelor facturi fiscale: nr.1004793/(...), nr. 8707115/(...), nr. 8707258/30.06l.2006, nr. 8707691/(...), nr. 8707856/(...), nr. 8708006/(...), nr. 6382689/(...) și nr. 6382836/(...), toate aceste facturi fiind emise în baza contractului nr. 26912/(...) (f. 114, 149, 160, 167, 174, 191, 197, 205 vol. II). Astfel, pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA are obligația de a plăti penalitățile de întârziere calculate în baza contractului de vânzare- cumpărare a energiei electrice nr. 26912/2005, motiv pentru care s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de această pârâtă, din probele administrate în cauză rezultând că între reclamantă și această pârâtă există raporturi juridice obligaționale. Având în vedere că reclamanta a solicitat prin precizarea de acțiune înregistrată la data de (...) obligarea pârâtei SC F. DE F. A E. E. T. N. SA la plata sumei de 772.876,22 lei, iar după efectuarea expertizei contabile nu și- a majorat pretențiile în funcție de calculul efectuat de expert, instanța va ține cont de principiul disponibilității părților în cadrul procesului civil și a apreciat că suma pe care această pârâtă trebuie să o plătească reclamantei este de cea solicitată de reclamantă, sumă care este mai mică decât cea rezultată din raportul de expertiză. Pentru facturile fiscale emise de reclamantă în baza contractului nr. 26913/(...), facturi care nu au fost achitate la scadență, se datorează penalități de întârziere în cuantum de 250.537,17 lei, penalități pe care trebuie să le plătească pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA deoarece aceasta a preluat în urma divizării contractul nr. 26913/2005. Față de considerentele reținute, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată și va obliga pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA să plătească reclamantei suma de 772.876,22 lei, iar pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA a fost obligată să plătească în favoarea reclamantei suma de 250.537,17 lei, cu titlu de penalități de întârziere. Prin precizarea de acțiune de la fila 208 din volumul I reclamanta a solicitat obligarea acestei din urmă pârâte la plata sumei de 282.833,17 lei, însă având în vedere că din expertiza contabilă a rezultat că valoarea penalităților de întârziere datorate în baza contractului nr. 26913/2005 sunt doar în cuantum de 250.537,17 lei, cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 32.296 lei cu titlu de penalități de întârziere va fi respinsă ca neîntemeiată. În temeiul art. 274 C.pr.civ., instanța a reținut culpa procesuală a pârâtelor și a dispus obligarea pârâtei SC F. DE F. A E. E. T. N. SA la platasumei de 12.782,39 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a pârâtei SC F. DE D. A E. E. T. N. SA la plata sumei de 4.143,56 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cuantumul total al cheltuielilor de judecată efectuată de reclamantă în prezenta cauză este de 16.925,36 lei, constând în taxă judiciară de timbru (13.420,96 lei), timbru judiciar (5 lei) și onorariu expert (3.500 lei). Aceste cheltuieli s-a dispus a fi suportate de pârâte proporțional cu pretențiile admise împotriva acestora. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC F. E. D. T. N. SA solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței comerciale în respingerii acțiunii formulate de reclamantă ca netemeinică și nelegală, cu cheltuieli de judecată. În dezvoltarea motivelor de apel se arată că sentința instanței de fond este nelegală întrucât, așa cum s-a invocat la prima instanță, reclamanta- intimată prin cererea introductivă nu și-a dovedit pretențiile solicitate, în speță cuantumul penalităților. Facturile depuse de aceasta ca anexă la cererea introductivă sunt facturi care reprezintă c/v consumului de energie electrică pentru acoperirea CPT din rețeaua de distribuție și nicidecum cuantumul penalităților de întârziere. Un simplu calcul depus de reclamantă ca reprezentând cuantumul penalităților solicitate nu poate constitui temei legal prin care societatea să fie obligată la plata acestor penalități. C. regulilor contabilității pentru orice sumă pretinsă se emite factura care își dă posibilitatea, fie să o accepți la plată, fie să întocmești refuz de plată. De asemenea și prevederile legale în materia dreptului comercial stabilesc că orice obligație de plată într-un raport de drept comercial pentru a exista trebuie să fie consemnat într-o factură. Reclamanta-intimată nu emite facturi pe penalități întrucât acestea reprezintă venituri care conform regulilor contabilității se impozitează și trebuie achitat impozit la bugetul de stat. Mai mult, nu există nici o dovadă că aceste facturi au fost comunicate societății apelante. Pârâta apelantă precizează că nu există nici un act doveditor privind existența acestor penalității inclusiv expertul desemnat în cauză subliniază faptul că „reclamanta nu a emis facturi pentru penalități și în consecință, penalitățile nu au fost înregistrate în contabilitate";. Precizează, totodată că neemiterea facturilor de penalități de către reclamanta-intimată, a făcut imposibilă înregistrarea în contabilitatea societății a acestor debite, respectiv neexistând temei legal din punct de vedere al legii contabilității nr.82/1991 pentru efectuarea plăților. Prin urmare, societatea apelantă, a fost în imposibilitatea de a respecta raporturile contractuale fără a încălca dispoziții fiscale în materie. La data de 22 septembrie 2010, împotriva aceleiași sentințe, a declarat apel și SC F. E. F. T. NORS SA solicitând schimbarea în tot a sentinței comerciale, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a apelantei și respingerea cererii de chemare în judecată promovată în contra acesteia de către SC E. D. SA, cu cheltuieli de judecată. În dezvoltarea motivelor de apel se arată că hotararea este netemeinica si nelegala, întrucât instanta de fond nu s-a pronuntat asupra apararii potrivit careia, prin predarea gestiunii catre SC F. E. F. N. SA, apelanta nu a preluat nici un debit cu titlu penalitati de la fosta, S. F. E. T. N. SA. Instanta de fond nu s-a pronuntat asupra apararii potrivit careia, penalitatiile solicitate de reclamanta prin actiune, ar avea natura juridic-contabila a unor "datorii contingente" care, prin natura lor, nu sunt, nu pot fi reflectate in bilantul contabil al societății divizate. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărării potrivit căreia, din evidentele contabile ale paratei intimate, SC F. E. D. T. N. SA, (facturi, extrase de cont si ordine de plata), rezulta ca aceasta a preluat penalitățile de întârziere in evidenta sa extrabalanțieră. Susține că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărării potrivit căreia drepturile transferate prin HG 6., sunt cele permise de prev. art. 1 C. civ., conform căruia legea are efect numai pentru viitor. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărării potrivit căreia, fata de prevederile art. 48 din Decr.31/1954, în caz de divizare, operează principiul răspunderii proporționale. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apararii potrivit careia, in raport de prev. art. 2 alin. 1 din HG 6. rap. la prev. art. 8 alin. 4 din HG 6., prin efectul legii speciale, fostele societăți comerciale de distribuție și furnizare a energiei electrice supuse divizării continua sa existe ca societăți de distribuție a energiei electrice, care, la rândul lor au procedat la predarea părților din pasivul și activul bilanțier la "E. F. T. N." - S.A pe baza de protocol de predare-preluare, si deci ca datoriile ce face obiectul prezentului litigiu nu au fost preluate niciodată de către apelantă. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărării potrivit căreia, in conformitate cu legea contabilității nr. 82/ 1991, art. 6, orice operațiune economico-financiara efectuata, se consemnează intr-un document care sta la baza înregistrărilor in contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. In speță, din punct de vedere contabil, si conform art. 6 din Legea nr. 82/ 1991, si Ordinului MF nr. 1850/(...), creanța SC E. BUCURESTI SA trebuia consemnata mai întâi într-un document justificativ, (factura si Anexa la factura privind modul de calcul a penalităților pentru fiecare factura achitata cu întârziere de beneficiar). La data de 30 noiembrie 2010 reclamanta SC E. D. SA a depus întâmpinare solicitând respingerea în totalitate a apelului declarat de ambele pârâte, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a SC F. E. furnizare T. N. și, pe cale de consecință, menținerea ca legală și temeinică a sentinței comerciale. Analizând apelurile declarate de către pârâte prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor art.292 și urm. C.pr.civ., C.ea le-a apreciat ca fiind nefondate pentru următoarele considerente: Potrivit protocolului privind predarea-preluarea patrimoniului societății divizate, obiectul acestuia l-a constituit predarea de către SC F. DE D. A E. E. T. N. SA la SC F. DE F. A E. E. T. N. SA a elementelor aferente activității de furnizare a energiei electrice constând în părți din pasivul și activul bilanțier, fiind preluate elemente de pasiv constând în datorii de 247.407.992 lei; conform art. 3.1 din protocolul încheiat, obiectul predării nu se limitează la elementele menționate în cuprinsul acestui articol. Coroborând dispozițiile cuprinse în protocol cu celelalte probe administrate în cauză, se poate observa că în mod corect instanța de fond a reținut că penalitățile de întârziere datorate de societatea divizată în baza contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice încheiate anterior divizării nu au fost cuprinse ca și element de pasiv transferat societăților care au luat naștere în urma divizării, astfel că repartizarea pasivului reprezentat de penalitățile de întârziere datorate până la data de (...) de societatea divizată nu a fost realizată, iar repartizarea acestui pasiv urmează a se face prin raportare la prev. art. 2411 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Din cuprinsul dispozițiilor HG nr. 6. prin care s-a realizat divizarea SC D. E. T. N. SA rezultă că în urma divizării pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA a preluat contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26912/(...), iar pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA a preluat contractul de vânzare-cumpărare a energiei electrice nr. 26913/(...), astfel că există criterii suficiente pentru a se putea proceda la repartizarea acestui pasiv prin raportare la dispozițiile din aceste contracte. Astfel, în mod corect instanța de fond a stabilit că pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA prin preluarea contractului nr. 26912/(...) a preluat toate obligațiile decurgând din acest contract, inclusiv obligația de plată a penalităților de întârziere, obligație pe care o avea societatea divizată anterior divizării, iar pârâta SC F. DE D. A E. E. T. N. SA, prin preluarea contractului nr. 26913/(...) a preluat și obligația de plată a penalităților de întârziere datorate de societatea divizată în baza acestui contract. C.ea va achiesa la statuările instanței de fond conform cărora fiecare dintre societățile pârâte trebuie să suporte penalitățile de întârziere rezultate în urma nerespectării obligației de plată la scadență a prețului, în funcție de facturile emise pentru fiecare din contractele care au fost preluate de cele două pârâte și va aprecia că în mod corect s-a stabilit că pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA datorează, conform calculelor făcute de expertul contabil, suma de 772.907,02 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate pentru neplata la scadență a facturilor fiscale: nr.1004793/(...), nr. 8707115/(...), nr. 8707258/30.06l.2006, nr. 8707691/(...), nr. 8707856/(...), nr. 8708006/(...), nr. 6382689/(...) și nr. 6382836/(...), toate aceste facturi fiind emise în baza contractului nr. 26912/(...) (f. 114, 149, 160, 167, 174, 191, 197, 205 vol. II), iar pârâta SC F. DE F. A E. E. T. N. SA are obligația de a plăti penalitățile de întârziere calculate în baza contractului de vânzare- cumpărare a energiei electrice nr. 26912/2005. Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC F. DE F. A E. E. T. N. SA, se poate observa că aceasta este nefondată întrucât din probele administrate în cauză rezultă că între reclamantă și această pârâtă există raporturi juridice obligaționale în măsură să justifice existența unei identități între persoana acestuia și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, susținerile contrare ale pârâtei fiind nefondate. Nefondate sunt și susținerile pârâtei SC F. DE F. A E. E. T. N. SA potrivit cărora în speță pârâtele trebuie obligate în solidar la plata penalităților de întârziere. Este cunoscut faptul că în materie comercială, principiul solidarității datoriilor comerciale între codebitori este aplicabil ori de câtre ori nu există stipulație contrară. În speță, însă, obligațiile pârâților sunt divizibile, fiecare din ele rezultă dintr-un contract distinct astfel că prezumția de solidaritate este înfrântă, pârâții nefiind codebitori. C.ea va achiesa la statuările instanței de fond conform cărora în cauză nu sunt incidente disp. art.243 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, reținând că această dispoziție legală are în vedere situația în care un element al pasivului societății divizate a fost repartizat, însă creditorul nu a reușit să își realizeze creanța pe care a deținut-o anterior divizării. În cazul de față, creanța pretinsă de reclamantă nu a făcut obiectul repartizării cu ocazia operațiunilor de divizare, astfel încât nu se poate susține că plata penalităților de întârziere trebuie să se facă proporțional cu activele nete care au fost transferate pârâtelor prin divizare. Pentru toate aceste considerente, C.ea va aprecia apelurile declarate de către pârâte ca fiind nefondate iar în temeiul art.296 C.pr.civ. la va respinge și va menține în întregime hotărârea apelată. Făcând aplicarea prevederilor art.274 C.pr.civ., C.ea va respinge cererea pârâtelor privind plata cheltuielilor de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge apelurile declarate de pârâtele SC F. E. D. T. N. SA și SC F. E. F. T. N. SA împotriva sentinței civile nr.2577 din 15 iunie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C. pe care o menține în întregime. Respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER, M. S. A. C. L. F. Red.M.S./A.C. 5 ex.-(...) Jud.fond.Ivănescu S.
| ← Decizia comercială nr. 195/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 4279/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
