Decizia comercială nr. 204/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 204/2011
Ședința din data de 26 O. 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta SC A. R. A. -V. I. G. SA PRIN S. C. împotriva sentinței comerciale nr. 2186 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C., în contradictoriu cu reclamanta SC A. T. S., având ca obiect - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelanta prin consilier juridic E. L., care depune la dosar delegație de reprezentare nr. 3755 din (...) și intimata-reclamantă prin avocat A. A. F., care depune împuternicire avocațială nr. 29 din (...).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, apel.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorate pentru apelul promovat, precum și diferența taxei judiciare de timbru pentru judecata în fond a pricinii.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 7208 C.pr.civ. și art. 282 al. 1 teza II C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Reprezentanta apelantei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în valoare de 2034,77 lei și timbru judiciar de 9 lei. De asemenea reprezentantul intimatei-reclamante depune dovada achitării diferenței reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, datorată pentru judecata cauzei în fond. Instanța comunică reprezentantei apelantei un exemplar al întâmpinării depusă de intimată. Reprezentanții părților prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului. Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului așa cum acesta a fost formulat, modificarea hotărârii apelate în sensul respingerii acțiunii introductive. Apreciază că în baza probatoriului administrat în fața instanței de fond nu se poate concluziona, cu certitudine, care au fost cauzele incendiului produs la autotractor și semiremorcă asigurate, motiv pentru care solicită efectuarea unei contraexpertize, cu aceleași obiective, pentru a lămuri toate aspectele producerii incendiului. În acest context solicită instanței să procedeze la redeschiderea dezbaterilor. Reprezentantul intimatei-reclamante arată că lasă la aprecierea instanței a se pronunța asupra cererii de redeschidere a dezbaterilor. C.ea, în urma deliberării, având în vedere principiul disponibilității și cum prin cererea de apel a fost formulată o cerere în probațiune privind efectuarea unei contraexpertize în specialitatea auto, iar reprezentanta apelantei s-a aflat în confuzie cu privire la limitele cererilor și excepțiilor de invocat, apreciază că se impune redeschiderea judecății. Față de această împrejurare, C.ea pune în discuția părților cererea în probațiune formulată de către apelantă. Reprezentanta apelantei arată că susține cererea de efectuare a unei noi expertize, având aceleași obiective, la realizarea căreia să participe un specialist în efecte pirogene și secondat de un expert în specialitatea auto. În susținerea cererii arată că expertiza efectuată la judecata în fond a cauzei nu a fost lămuritoare în privința aspectelor tehnice, explicațiile date de experți nu au reușit să convingă cu privire la cauzele concrete ale incendiului și modul de producere a acestuia, respectiv dacă s-a produs în timpul mersului sau în momentul în care mașina staționa. Susține că această deosebire este relevantă întrucât dacă incendiul a fost declanșat în timpul mersului, nu mai comportă discuții cu privire la daune, însă dacă evenimentul s-a produs în timpul staționării nu este exclusă intervenția unei terțe persoane, așa zisa „mână criminală";, care să fi provocat incendiul, situație în care daunele nu mai sunt datorate. În opinia sa, în situația în care incendiul s-ar fi produs în timpul mersului, ca urmare a scurgerilor de combustibil, datorită conductelor și legăturilor neetanșe, motorul s-ar fi oprit, în acest sens s-a pronunțat și V. Serice în cuprinsul explicațiilor tehnice anexate la raportul de expertiză. Față de acest aspect nu se poate vorbi decât de o staționare voluntară, iar nu de o incendiere în timpul mersului. Reprezentantul intimatei-reclamante solicită respingerea cererii în probațiune apreciind că expertul a răspuns punctual la toate obiectivele expertizei, au fost analizate toate cauzele producerii incendiului ajungându-se la concluzia că acesta s-a datorat unor defecțiuni tehnice, survenite în timpul deplasării. Totodată arată că instanța de fond a pronunțat hotărârea după o analiză a tuturor probelor administrate în cauză, nu doar în baza expertizei auto. C.ea, în urma deliberării, respinge cererea în probațiune privind efectuarea unei noi expertize în specialitatea auto, cu aceleași obiective, ca nefiind utilă și pertinentă cauzei, urmând ca în cazul analizei pe fond să procedeze la o reapreciere a tuturor probelor administrate în cauză, inclusiv adresa emisă de către V. T., pe care se întemeiază convingerea apelantei că incendiul nu ar fi fost produs în timpul mersului. După deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 C.pr.civ., C.ea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar. Reprezentanții părților prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelului. Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului așa cum acesta a fost formulat, modificarea hotărârii apelate în sensul respingerii acțiunii introductive. Susține că potrivit clauzelor contractuale, punctul 34 prevede obligația de a lua măsuri de limitare a daunei, iar raportat la aceste prevederi și în considerarea declarațiilor date de martori, nu a luat măsurile necesare pentru împiedicarea producerii incendiului. De asemenea precizează că solicită acordarea cheltuielilor judiciare, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Reprezentantul intimatei-reclamante pune concluzii de respingere a apelului declarat, menținerea în totalitate a hotărârii pronunțată de prima instanță, apreciind că prin expertiza care a fost efectuată au fost lămurite cauzele producerii incendiului la autotractor și semiremorcă, stabilind că locul focarului inițial s-a aflat în spatele cabinei autovehiculului, în zona galeriei de evacuare- țeavă de eșapament. Cu privire la clauza exoneratoare, susține apărătorul intimatei că instanța de fond în mod corect a reținut că în această privință este vorba despre o obligație de diligență iar nu de rezultat. În urma verificării condițiilor concrete în care s-a produs evenimentul se poate observa că șoferul autovehiculului a procedat corect că nu a intervenit personal și a anunțat pompierii. Față de toate aceste considerente, solicită respingerea apelului și acordarea cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariu avocațial, așa cum rezultă din chitanța pe care o depune la dosar și diferența reprezentând onorariu de expert pentru fondul cauzei, având în vedere că prima instanță a acordat doar în parte cheltuielile solicitate. C.ea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare. C.EA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele Prin sentința civilă nr.2186 pronunțată la data de (...) în dosarul nr.(...) al Tribunalului Comercial C. a fost admisă cererea formulată de reclamanta S. A. T. S. în contradictoriu cu pârâta S. A. R. - A. V. I. G. S.A și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantei următoarele sume de bani: echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății al sumei de 23.528,00 euro, reprezentând valoarea asigurată (minus franșiza de 100 euro) a autotractorului cu nr. de înmatriculare (...), serie șasiu Y.; echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății al sumei de 4.300,00 euro, reprezentând valoarea asigurată (minus franșiza de 100 euro) a semiremorcii cu nr. de înmatriculare (...), serie șasiu R.; dobânda legală în materie comercială aferentă sumelor mai sus arătate, calculată de la data avizării pârâtei, 6 iulie 2009 și până la plata integrală a sumelor arătate la pct. a și b; obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 7457,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a dispune astfel instanța a reținut că la data de 2 septembrie 2008, între reclamantă, în calitate de asigurată și pârâtă, în calitate de asigurator, s-a încheiat contractul de asigurare „. nr. 1., prin care pârâta s-a obligat să plătească reclamantei suma asigurată de 23628 euro, cu o franșiză de 100 euro pentru avariile și furtul autovehiculului cu nr. de înmatriculare (...), autotractor V. cu seria de șasiu Y. suferite pe teritoriul și în afara teritoriului României, astfel cum rezultă din certificatul nr. 11922/2 septembrie 2008 (f.5) și, respectiv, pârâta s-a obligat să plătească reclamantei suma asigurată de 4400 euro, cu o franșiză de 100 euro pentru avariile și furtul trailerului cu nr. de înmatriculare (...), semiremorca Fruehauf cu seria de șasiu R. suferite pe teritoriul și în afara teritoriului României, astfel cum rezultă din certificatul nr. 11921/2 septembrie 2008 (f.6). Aceste convenții Din coroborarea declarațiilor martorilor V. E. A. (73-75) și S. C. (265-266), tribunalul reține că la data de 4 iulie 2009, în jurul orei 4:30 am, martorul S. C. conducea autotrenul compus din autotractorul cu nr. de înmatriculare (...) și trailerul cu nr. de înmatriculare (...) pe ruta B. - C.-N., la ora respectivă aflându- se pe DNE 60, km 508, în zona localității D. La momentul menționat, martorul V. E. A., care conducea propriul autoturism aflat în spatele autotrenului, a observat o flacără în partea inferioară a autotrenului și fum ieșind din zona de îmbinare a capului tractor și a remorcii. Martorul V. a procedat la depășirea autotrenului și a semnalizat cu farurile martorului S. C. faptul că autotrenul avea o problemă. Conform declarației martorului V., martorul S. a condus autotrenul cca. încă un km din momentul în care martorul V. a observat flacăra și fumul. După oprirea autotrenului, flăcările s-au extins cu rapiditate, atât în spatele cabinei șoferului, cât și în remorcă. Martorul S., șoferul autotrenului, a fugit din cabină și a apelat nr. de urgență 112 la ora 4.. În aceeași perioadă, nr. 112 a mai fost apelat de cca. 10 persoane care au anunțat același incident, astfel cum rezultă din datele STS preluate de d-l exp. G. în raportul său de expertiză. A. cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de d-l exp. G., locul focarului inițial s-a aflat în spatele cabinei autovehiculului, în zona galeriei de evacuare - țeava de eșapament. D-l exp. G. a mai reținut că incendiul a debutat de la un singur focar, de la care s-a propagat în timpul mersului contrar direcției de deplasare, spre cutia de viteze, rezervorul de carburanți, roata dreaptă spate, platforma combustibilă a semiremorcii. După oprirea autovehiculului, incendiul a avut o evoluție circulară, a continuat arderea semiremorcii, s-a aprins roata din spate stânga și elementele exterioare ale cabinei. A mai reținut că, dacă ar fi fost cauzat de o defecțiune a sistemului de frânare, incendiul s-ar fi propagat contrar direcției de deplasare, deci în caz de defecțiune la roata dreaptă spate a capului tractor incendiul s-ar fi propagat de-a lungul remorcii spre spatele acesteia. A arătat că în staționare nu se putea produce incendiu de la sistemul de frânare, dar în cazul incendiului intenționat care ar fi avut focarul inițial la roata dreaptă spate a capului tractor, incendiul s-ar fi propagat de-a lungul remorcii spre spatele acesteia. In staționare nu se putea produce incendiu de la sistemul de frânare, dar în cazul incendiului intenționat care ar fi avut focarul inițial la roata dreaptă spate a capului tractor incendiul s-ar fi dezvoltat sub formă de evantai (a = 180°). A subliniat faptul că principiul general de propagare este contrar direcției de mers, circular, dacă scurtcircuitul se produce în staționare. Pot fi excepții determinate de locul și condițiile în care s-a produs scurtcircuita precum și de natura circuitului. D-l expert G. a analizat următoarele surse de aprindere : a) surse de aprindere cu flacăra sau foc deschis; b) surse de aprindere de natura termică (țigara aruncata din întâmplare, căldura degajata de galeria de evacuare, țeava de eșapament, efectul termic al curentului electric); c.) surse de aprindere de natură electrica (arcuri si scântei electrice, scurtcircuit); d.) sursele de aprindere mecanice (scântei mecanice, frecare exp: saboții de frânare); e.) surse de aprindere datorate exploziilor și materialelor incendiare. În urma analizei, a exclus a.) sursele de aprindere cu flacăra sau foc deschis, c.) surse de aprindere de natura electrica (arcuri si scântei electrice, scurtcircuit) de la circuitele electrice ale vehiculelor; d. sursele de aprindere mecanice (scântei mecanice, frecare) și e.) surse de aprindere datorate exploziilor și materialelor incendiare, arătând că în cazul unor defecțiuni tehnice de genul scurtcircuitului, circuitul afectat se întrerupe, ceea ce în cazul cuplului rutier incendiat nu s-a întâmplat, dimpotrivă a funcționat iluminatul încă câteva minute după ce șoferul a coborât din cabină (deși în mod normal trebuia să folosească întrerupătorul general de lângă bateria de acumulatori). În măsura în care izolația conductorilor s-a distrus prin ardere au apărut scurtcircuite și au ars siguranțele la tabloul electric, prin urmare scurtcircuitul a fost provocat de incendiu și nu invers. Primul material care s-a aprins a fost motorina. În procesul de combustie au mai intrat: mase plastice (izolația de pe conductorii electrici, conducte de combustibil, folie de polietilenă, carcase produse electronice, paravântul lateral dreapta), cauciuc, carton, hârtie. Incendiul s-a produs în timpul deplasării. Incendiul izbucnit la ansamblul rutier compus din capul tractor marca V. cu nr. de înmatriculare (...) și semiremorca FRUEHAUF cu nr. de înmatriculare (...) a avut drept cauză: sursa de aprindere -> efect termic; mijloace care puteau produce aprinderea - > țeava de eșapament; primul material care s-a aprins - > motorina; împrejurarea determinantă - > scurgeri de combustibil datorită conductelor și legăturilor neetanșe. Șoferul nu a acționa pentru stingerea incendiului cu stingătorul din dotare, aspect confirmat și de martorul S. C., care a declarat faptul că s-a speriat și a fugit pentru a își salva viața. Comparând datele de pe diagrama tahograf cu momentul la care șoferul a anunțat incendiul, d-l exp. G. a concluzionat în sensul că „se pare că și anunțarea s-a făcut cu întârziere";. De la focarul inițial, partea dreaptă - spate a cabinei șoferului, incendiul s-a deplasat liniar în timpul mersului pe partea dreaptă cuprinzând rezervorul de combustibil, platforma de lemn a semiremorcii, roata spate dreapta de la cap tractor; după oprire propagarea s-a făcut în toate direcțiile, ajungând la roțile de la semiremorcă în cealaltă extremitate a cabinei. Existând porțiuni de suprafață necuprinse în incendiu, d-l exp. G. a afirmat că dezvoltarea incendiului pe orizontală a fost destul de lentă. D-l exp. G. a analizat și opiniile exprimate de d-l exp. tehnic auto Stoian și de d-l exp. în specialitatea procese pirogene și incendii O., reținând că la cuplul cap tractor V. (...) și semiremorca FRUEHAUF (...) arderea necontrolată (incendiul) s-a manifestat de la cabină până la roțile remorcii. Focarul inițial a fost la galeria de evacuare - țeava de eșapament. A. cu intensitate maximă s-a manifestat la rezervorul de motorină, partea frontală - față a semiremorcii și roata din spate - dreapta a capului tractor. În faza de inițiere a incendiului focarul inițial a coincis cu centrul focarului incendiului, în cazul analizat însă, centrul focarului s-a deplasat spre semiremorcă, contrar direcției de mers al ansamblului rutier. După oprire, incendiul a avut o propagare în toate direcțiile (propagare circulară) și a ajuns din nou la cabina șofer. Incendiul a debutat de la galeria de evacuare - țeava de eșapament de la care s-a propagat în timpul mersului contrar direcției de deplasare, spre cutia de viteze, rezervor de carburanți, roata dreaptă spate, platforma combustibilă a semiremorcii, marfa de pe platformă. După oprirea autovehiculului, incendiul a avut o evoluție circulară, a continuat arderea semiremorcii, s-au aprins roata din spate stânga și elementele exterioare a cabinei cap tractor. D-l expert G. a mai reținut că există cazuri în care s-a produs aprinderea cauciucurilor în timpul mersului datorită defecțiunilor la sistemul de frânare. În asemenea cazuri, la o blocare completă a saboților în funcție de viteză, se va putea produce o dereglare în direcția de mers în sensul că volanul, respectiv direcția nu vor răspunde comenzilor și se va produce deraparea vehiculelor. Dacă nu se produce blocaj complet, frânarea poate fi nesesizată de conducătorul auto (exceptând semnalizările de la bord, care la rândul lor pot fi ignorate de șofer) și la început apar fumegări, apoi flăcări. Fluxul de aer creat de deplasarea autovehiculului conduc fumul și flăcările contrar direcției de deplasare, deci în caz de defecțiune la roata dreaptă spate a capului tractor incendiul s-ar fi propagat de-a lungul remorcii spre spatele acesteia. După oprire, incendiul, în mod normal trebuia să se propage spre toate direcțiile unde sunt materiale combustibile. În staționare nu se putea produce incendiu de la sistemul de frânare, dar în cazul incendiului intenționat care ar fi avut focarul inițial la roata dreaptă spate a capului tractor, incendiul s-ar fi dezvoltat sub formă de evantai (a=180°). A mai arătat că propagarea incendiului nu este determinată de sursa de aprindere ci de natura și densitatea materialelor combustibile, regula fiindpropagarea de la focarul inițial spre toate direcțiile în care există materiale combustibile și arderea poate fi întreținută. De la această regulă nu fac excepție scurtcircuitele, dar nu mai puțin adevărat este că anumite dimensiuni sau caracteristici ale sursei pot influența dimensiunea focarului inițial. A., un scurtcircuit la un autovehicul pe un circuit principal, poate transforma conductorii sau fluxul de conductori într-o adevărată vână incandescentă care-și manifestă efectul termic pe toată lungimea ei, caz în care focarul inițial se poate întinde pe câțiva metri. Urmele specifice ale incendiilor a căror sursa de aprindere este scurtcircuitul sunt „perlările"; de diferite forme pe conductorii electrici. Asemenea urme ale scurtcircuitului nu s-au găsit în zonele cuprinse de incendiu, și prin adăugarea unor argumente suplimentare, sursa de aprindere „. a fost exclusă de d-l exp. G., care a mai reținut că scurtcircuite s-au produs pe timpul dezvoltării libere a incendiului până la faza de lichidare, o dovadă în acest sens fiind faptul că din 4 siguranțe fuzibile scoase din tabloul electric situat la bordul capului tractor, 2 siguranțe au fost găsite arse din cauza scurtcircuitelor provocate de arderea izolației conductorilor. Verificând ipoteza dacă incendiul a fost inițiat din partea din față dreaptă a semiremorcii nu din partea spate a cabinei cap tractor, a arătat că aspectul părții frontale a semiremorcii cu peretele topit în comparație cu peretele din spate al cabinei care prezintă doar urme de arsură poate crea impresia unei arderi mai intense la remorcă. A arătat că aceste aspecte au o explicație simpla: peretele frontal a semiremorcii a fost confecționat din aluminiu, care are punct de topire la 660 °C , iar spatele cabinei este din material fieros cu temperatură de topire 1., în condițiile în care la nici una din substanțele combustibile temperatura flăcărilor nu ajunge la temperatura de topire a fierului. Verificând ipoteza dacă incendiul s-a produs în timpul staționării cuplului cap tractor - semiremorcă, a arătat că o problema esențială ce se cere a fi lămurită este dacă incendiul s-a produs în timpul mersului sau în timpul unei staționări. În sprijinul concluziei potrivit căreia incendiul s-a produs în timpul mersului a reținut declarația șoferului, declarația martorului, urmele de frânare bruscă, combinate cu indicațiile diagramei tahograf. A mai reținut că apariția incendiului în timpul rulării ansamblului rutier este susținută de documentele emise de autorități (pompieri, poliție) și de d-l exp. O. R. Iacob în expertiza extrajudiciară, datată (...) și depusă la dosarul cauzei. A arătat că producerea incendiului în timpul staționării, deși nu rezultă explicit, se subînțelege din raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de d-l exp. Stoian Cristian Ion. Raportul analizează două surse de aprindere tehnice - scurtcircuitul și frecarea, pe care le exclude și stabilește deodată ca singură alternativă focul deschis intenționat prin care s-a aprins cauciucul de pe roata spate dreapta a capului tractor. Apariția incendiului în timpul mersului orientează investigarea surselor posibile de aprindere spre cauze tehnice și furnizează indici asupra focarului inițial și asupra condițiilor de propagare a incendiului. Verificând ipoteza dacă folosirea extinctorului în primele minute ale incendiului putea să conducă la localizarea și stingerea acestuia, d-l exp. G. a reținut că în cazul incendiilor la autovehicule pot fi cel puțin doua tipuri de substanțe combustibile substanțe solide și lichide, care pot fi stinse în caz de aprindere cu stingătoare cu pulbere omologate în acest scop. Stingătorul cu praf și CO2 cu care a fost dotat autocamionul este corespunzător pentru stingerea oricărui început de incendiu la mașină. A considerat că la coborârea din cabină suprafața incendiului a depășit 3 mp și așa cum nu au avut succes persoanele care au acționat din mașina cu număr de B., tot așa nici șoferul S. C. nu ar fi putut stinge focul, dar putea diminua intensitatea de ardere, eventual putea stopapropagarea spre cabină. În cazul în care s-ar fi oprit imediat la semnalizările participanților la trafic și nu se mai deplasa cel puțin un km, este posibil ca utilizarea stingătorului să fi fost încununată de succes. Cât privește obiecțiunile formulate de pârâtă împotriva concluziilor raportului întocmit de d-l exp. G., tribunalul reține că d-l exp. G. a răspuns fiecărei obiecțiuni și a justificat atât ipotezele sale, cât și concluziile enunțate, mai sus expuse. Mai mult, în speță nu se poate reține pretinsa lipsă de competență a d-lui exp. G. în materie auto, în condițiile în care raportul de expertiză a fost întocmit cu luarea în considerare a răspunsurilor furnizate de directorul de service al producătorului capului tractor, SC V. România S. (f.257-260). Desigur, în cauză nu pot fi luate în considerare așa-zisele obiecțiuni cu mențiuni peiorative la adresa d-lui exp. G., poziția procesuală a pârâtei în acest sens fiind neutilă și nepertinentă, în pofida faptului că pârâta a beneficiat de asistență juridică calificată. Referitor la expertizele extrajudiciare efectuate la solicitarea pârâtei, acestea nu pot fi reținute ca probe administrate în condiții de contradictorialitate, acest motiv determinând și efectuarea expertizei tehnice judiciare. De altfel, chiar pârâta a contestat concluziile d-lui expert O., arătând că privesc alt vehicul. Cât privește concluziile d-lui exp. Stoian, tribunalul reține că opinia acestuia cu privire la incendierea intenționată se bazează pe o eliminare a altor posibile cauze, fără o analiză exhaustivă a tuturor cauzelor posibile. D-l exp. Stoian nu a analizat ipoteza producerii incendiului în zona galeriei de evacuare - țeava de eșapament și, mai mult, deși a indicat fără echivoc cauza incendiului - acțiune intenționată, nu a indicat nici substanța folosită în acest sens și nici dinamica incendiului pretins inițiat intenționat, într-un moment la care autotrenul se afla în staționare și care ar fi continuat să se propage pe durata deplasării autotrenului până la oprirea voluntară a autotrenului de către martorul S. C. În fine, nu poate fi reținută nici concluzia pompierilor militari referitoare la cauza incendiului cuprinsă în procesul verbal nr. 2. iulie 2009 (f.62), aceasta fiind bazată pe o simplă ipoteză, infirmată de toți experții care și-au exprimat opiniile în cauză. În conformitate cu dispozițiile cap. IV, lit. A, pct. 2 lit. b din convenția „. încheiată între părți, mai sus arătată, pârâta asigurator acordă despăgubiri pentru pagubele produse, în România și în străinătate, prin avarierea sau distrugerea autovehiculelor asigurate, provocate de … incendiu. În speță nu este incident niciunul dintre cazurile de excluderi generale cuprinse în cap. V, lit. A, pct. 6, paguba nefiind produsă cu intenție de către reclamanta asigurată sau prepusul acesteia (martorul S. C.). De asemenea, nu este incident nici unul dintre cazurile de excluderi speciale cuprinse în cap. V, lit. B, pct. 7. Cât privește obligația reclamantei asigurate prevăzută în cap. IX, pct. 34, lit. b, ca, în caz de avariere, să ia pe seama pârâtei asiguratoare, în cadrul sumei asigurate, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru limitarea pagubelor în cazul producerii riscului asigurat, tribunalul reține în primul rând caracterul de diligență și nu de rezultat al acestei obligații. Verificând condițiile concrete în care a avut loc incendiul (ora 4:30 dimineața, în timpul mersului, cu o propagare rapidă la cabina șoferului imediat după oprirea autotrenului), tribunalul reține că reclamantei nu i se poate imputa vreo culpă pentru conduita prepusului său de a încerca să își salveze în primul rând propria viață, în detrimentul autotrenului pe care îl conducea. De altfel, martorul S. C. a apelat la un interval de timp scurt numărul de urgență 112, acțiune pe care au repetat-o și alte 10 persoane și care a condus la intervenția aceluiași echipaj de pompieri militari care a întocmit procesul verbal de intervenție nr. 2. iulie 2009. Nu poate fi reținută nici incidența cazului de excludere referitor la starea tehnică a capului tractor, în condițiile în care din înscrisul de la f.132 din dosar rezultă că inspecția tehnică periodică era valabilă la data producerii incendiului, capul tractor având, de altfel, toate licențele necesare pentru transportul internațional de mărfuri. Dată fiind incidența riscului asigurat prevăzut în cap. IV, lit. A, pct. 2 lit. b din convenția „. nr. 11923/2 septembrie 2008, pârâtei îi revine obligația de a plăti reclamantei sumele asigurate : 23628 euro pentru avariile cauzate de incendiul mai sus descris autovehiculului cu nr. de înmatriculare (...), autotractor V. cu seria de șasiu Y. și 4400 euro pentru avariile cauzate de incendiul mai sus descris semiremorcii marca FRUEHAUF cu nr. de înmatriculare (...) cu seria de șasiu R., din care se vor deduce cel două franșize de câte 100 de euro, conform excluderii generale cuprinse în cap. V, lit. A, pct. 6 lit. n din convenție. În consecință, reține tribunalul în temeiul art. 969 alin. 1 C.civ., coroborat cu cap. IV, lit. A, pct. 2 lit. b din convenția „. nr. 11923/2 septembrie 2008, coroborate cu art. 43 C.com. se va admite cererea iar în temeiul art.274 C.pr.civ. pârâta va fi obligată și la cheltuieli. Împotriva soluției menționate a declarat apel pârâta solicitând admiterea acestuia, schimbarea hotărârii în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. În susținerea celor solicitate apelanta arată că nu au fost lămurite împrejurările incendiului existând contradicție în concluziile experților. A., a arătat în cadrul obiecțiunilor formulate a sustinut că în situația în care incendiul s-ar fi produs în timpul mersului (cum susține expertul) ca urmare a scurgerilor datorate conductelor și legăturilor neetanșate (supapă de reținere ar fi prezentat o lipsă de etanșeitate motorul s-ar fi oprit (sens în care s-a pronunțat și V. Service în explicațiile anexate la raportul de expertiză). În această situație nu se poate vorbi decât de o oprire voluntară și nu de incendiere în timpul mersului. Potrivit clauzelor contractuale cap.IX obligațiile asiguratorului pct.34 sunt prevăzute obligațiile în caz de producerea riscului asigurat C. printre care se stipulează și obligația de a lua măsuri de diminuare a daunei. Din probatoriu administrat rezultă că nu au fost luate măsuri de limitare de nici un fel. Martorul V. Emanoilă arată că a semnalizat fumul la autocar iar conducătorul auto S. C. a tras pe dreapta s-a oprit dar nu a solicitat ajutorul martorului pentru stingerea incendiului respectiv limitarea acestuia sau salvarea mărfii transportate. De asemenea conducătorul auto a așteptat ceilalți participanți la trafic să ajute la stingerea incendiului fără a lua vreo măsură. Această asigurare rezultă și din declarația acestuia în sensul că a observat că ceilalți participanți la trafic semnalizarea cu farurile un incident dar nu s-a oprit imediat doar după un timp. Răspunzând celor solicitate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea apelului arătând că reținerile instanței sunt corecte întrucât prin expertiza administrată s-a stabilit că locul focarului inițial s-a aflat în spatele cabinei autovehiculului în zona galeriei de evacuare - țeavă de eșapament în incendiu a debutat de la un singur focar de la care s-a propagat în timpul mersului contrar direcției de deplasare spre cutia de viteze, rezervorul de carburanți, roata dreaptă spate, platforma conbustibilă a remorcii. Analizând apelul declarat C.ea reține următoarele: La data de 6 iulie 2009 în considerarea convenției de asigurare T. seria CTR nr.1. intimata a avizat apelanta S. Asigurare R. - A. V. I. G.e S.A. de producerea evenimentului asigurat respectiv a făcut cunoscut faptul că autocarul cu nr. (...) și semiremorca (...) conduse de conducătorul auto S. C. în timp ce se afla pe DN E 60 km 5008+500 dealul Dumbrăvii s-au autoaprins în mers. În urma analizei dosarului de daune apelanta a comunicat intimatei S. A. T. S. că cererea de despăgubire nu poate fi soluționată favorabil deoarece nu sunt întrunite condițiile de asigurare din convenția încheiată. Nemulțumită fiind intimata s-a adresat instanței susținând că refuzul plății indemnizație de asigurare este unul nejustificat. Apelanta a susținut că potrivit art.19 și art.20 din Legea nr.136/1995 asiguratorul are dreptul să refuze plata indemnizației de asigurare dacă din documentele depuse de asigurat nu s-au putut trage concluzii cu privire la cauza producerii riscului asigurat și întinderii pagubei respectiv asiguratorul nu datorează indemnizația dacă riscul a fost produs cu intenție de către asigurat sau prepusii acestuia sau ai beneficiarului asigurării iar din documentația depusă de intimată nu se poate trage concluzia supra incendiului. În această dispută în cauză a fost ordonată efectuarea unei expertize (f.211 dosar fond) ce a concluzionat că: locul focarului inițial s-a aflat în spatele cabinei autovehiculului în zona galeriei de evacuare-țeava de eșapament; că incendiul a debutat de la un singur factor de la care s-a propagat în timpul mersului contrar direcției de deplasare spre cutia de viteză, rezervor de carburanți roata dreaptă spate, platformă conbustibilă a semiremorcii marfa de pe platformă iar după oprirea autovehiculului incendiul a avut evoluție circulară, a continuat arderea semiremorcii, s-a aprins roata din spate stânga și elementele existente ale cabinei. S-a mai concluzionat prin expertiză că în timpul mersului contrar direcției de deplasare deci în caz de defecțiune la roata dreaptă spate a capului tractor incendiul s-ar fi propagat dealungul remorcii spre spatele acesteia iar în staționare nu se putea produce de la sistemul de frânare, doar în cazul incendiului intenționat care ar fi avut focarul inițial la roata dreaptă spate a capului tractor incendiul s-ar fi produs dezvoltat sub forma de evantai. Aceeași expertiză a arătat că principiul general de propagare este contrar direcției de mers circular dacă scurtcircuitul se produce în staționare ,că pot fi și excepții determinate de locul și condițiile în care s-a produs. Tot astfel expertiza a făcut și o analiză a surselor de aprindere arătând că în cazul defecțiunii tehnice de genul scurtircuitului, circuitul afectat se întrerupe ceea ce în cazul cuplului rutier nu s-a întâmplat dimpotrivă a funcționat iluminatul încă câteva minute, că incendiul a izbucnit în ansamblul rutier și a avut drept cauză aprindere țeavă de eșapament, primul material ce s-a aprins - motorina ,i împrejurarea determinată scurgerii de carburanți datorită conductelor și legăturilor neetanșe iar incendiul s-a produs în timpul deplasării. Martorul V. E. a arătat că în data de (...) în jurul orei 4,30 aflându-se pe D. în zona localității D. în spatele autoturismului a observat o flacără în partea inferioară a acestuia și fum ieșind din zona capului tractor și a remorcii, astfel că a procedat la depășire și a semnalizat cu farurile faptul că autoturismul avea o problemă. Din expertiza efectuată reiese că incendiul a izbucnit la ansamblul rutier în timpul mersului având drept cauză efect termic. Concluzia rezultă și din declarația martorului care arată că aflându-se în spatele autoturismului a observat flacăra/fum și a semnalizat conducătorului auto. Se poate asadar constata din prob ca producerea incendiului a avut loc in timpul mersului.Prin urmare față de cele rezultate din acte reținerile primei instanțe ca incendiul s-a produs în timpul mersului sunt corecte. Susține însă apelanta că nu au fost lămurite cauzele incendiului. Aceasta susținere nu poate fi reținută deoarece expertiza pe lângă o analiză a surselor și cauzelor incendiului a relevat și o verificare a ipotezelor evocate de părți statuând inclusiv asupra ipotezelor justificate sau nu cu luarea în considerare a tuturor actelor. Prin urmare în condițiile în care expertiza face analiza amplă a aspectelorevocate susținerile apelantei apar ca nefondate și vor fi respinse. De altfel această analiză este examinată pe larg în considerentele sentinței apelate. Se impută însă de apelantă instanței că nu a luat măsuri de limitare mai exact nu s-a cerut ajutorul martorilor pentru stingerea incendiului. Nici această susținere nu poate fi primită deoarece până la semnalizarea făcută de alte persoane aflate în trafic nu se putea observa că este ceva în neregulă. În situația în care i-a fost semnalizată neregula conducătorului auto a oprit la scurt timp iar aceasta este data de cele consemnte tahometric. Mai mult văzând că se propagă cu rapiditate incendiul conducătorul auto apelează numărul de urgență 112, acțiune pe care ulterior au repetat-o și alte persoane .Ori in atare circumstanțe nu se poate susține că nu au fost luate măsuri și că astfel nu ar fi întrunită cerința stipulată prin contract. Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.296 C.pr.civ. C.ea va da o soluție de respingere a apelului declarat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge apelul declarat de pârâta SC A. R. A. -V. I. G. SA PRIN S. C. cu sediul procesul ales în C.-Napova str. C. nr.20-22, jud. C. împotriva sentinței civile nr. 2186 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului Comercial C. pe care o menține în întregime. Obligă apelanta să plătească intimatei S. A. T. S. cu sediul în C.-N. str. A. V. nr.13, jud. C. suma de 2569,55 lei, cheltuieli de judecată în apel. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 26 octombrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER M. B. F. T. D. C. Red.F.T./S.M.D. 4 ex./(...) Jud.fond.F. Iancu M.
| ← Decizia comercială nr. 249/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 290/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
