Decizia comercială nr. 2752/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2752/2011
Ședința 22 I. 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat M. Z. și P. M. Z. împotriva sentinței civile nr. 5852 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta S. C. C. S., având ca obiect - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă intimata prin avocat
P. A., care depune la dosar împuternicire avocațială nr. 2. și pârâtele prin consilier juridic M. L., care depune la dosar delegații de reprezentare nr. 11979 din (...) și nr. 11978 din (...).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorat pentru recursul declarat.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...), intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Instanța comunică recurentelor, prin reprezentant, un exemplar al întâmpinării depuse la dosar.
Reprezentanta recurentelor depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în valoare de 679,95 lei, achitată cu chitanța nr. 1706220034 din (...)
și timbru judiciar de 5 lei, învederând instanței că nu are de formulat obiecțiuni cu privire la competența prezentei instanțe de soluționare a recursului, având în vedere că în speță este vorba despre un contract de natură administrativă iar potrivit Legii nr. 554/2004 competența aparține curților de apel.
Reprezentantul intimatei, de asemenea, nu are obiecțiuni cu privire la competența C. de A. C.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 286 și art. 28616 din OUG nr. 3., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. În același context legal și cu referire la dispozițiile art. 28616 al. 1 din OUG nr. 3. Curtea din oficiu, invocă excepția tardivității recursului declarat de pârâta P. M. Z., raportat la dovada de comunicare a sentinței recurate, atașată la fila 76 din dosar de fond, care atestă data comunicării ca fiind (...) și având în vedere că termenul de declarare a căii de atac este de 5 zile de la comunicare. Cu privire la excepția tardivității invocată de instanță, reprezentanta recurentelor învederează că în dispozitivul hotărârii atacate se precizează că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare, motiv pentru care apreciază că a fost respectat termenul de recurs indicat de instanța de fond, recursul formulat de P. M. Z. fiind declarat în termen. Reprezentantul intimatei, raportat la dispozițiile legale speciale, consideră că se impune respingerea recursului declarat de P. M. Z. ca fiind tardiv formulat. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului declarat de M. Z. Reprezentanta recurentului susține recursul așa cum acesta a fost formulat, solicitând admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 5852 din data de (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj și pe cale de consecință, casarea hotărârii recurate iar în caz contrar, rejudecarea pricinii pe fond, cu consecința respingerii cererii introductive. Consideră că hotărârea instanței de fond este nelegală întrucât pricina a fost soluționată fără citarea pârâtului M. Z., în timp ce primăria este o entitate fără personalitate juridică, fiind reprezentată de P., iar fondul cauzei s-a discutat în condiții de contradictorialitate cu P., deși ulterior, printr-o cerere precizatoare, reclamanta a emis pretenții împotriva M. Z., acesta nefiind citat, instanța de fond a obligat M. Z. la plata sumei de 20.815 lei, pretenții bănești către reclamantă. Precizează că a fost prezentă la judecata în fond în momentul când s-a dat cuvântul aspra fondului, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. Z. și a solicitat introducerea în cauză a M. Z., excepție care a fost dosar amintită în practica, fără a fi soluționată. La întrebarea instanței, arată că la termenul la care cauza a rămas în pronunțare, este puțin probabil ca pârâtul M. Z. să-și fi delegat un alt mandatar, astfel încât ea ar fi fost cea care ar fi reprezentat interesele ambilor pârâți. Cu privire la fondul cauzei, consideră că prima instanță a procedat greșit interpretând clauzele contractuale raportat la dispozițiile codului civil, fără vreo referire la dispozițiile care guvernează contractele de achiziții publice, respectiv OUG 3., întrucât în speță este vorba despre un contract de prestări servicii, având ca obiect realizarea unei instalații funcționale și nicidecum livrarea unei astfel de instalații, cum eronat s-a reținut de către prima instanță. Potrivit art. 4 pct. 4.1, obiectul contractului era executarea și finalizarea investiției „Instalație de încălzire centrală și climatizare la P. M. Z., iar potrivit art. 4 pct. 4.2 și art. 5 pct. 5.1, prețul la care se obligă achizitorul reprezintă contravaloarea lucrărilor de executare, finalizare și întreținere pe perioada de garanție a instalației amintite și cuprinde toate cheltuielile necesare punerii în funcțiune a centralei termice și a instalației de încălzire centrală și climatizare. Ulterior, pe parcursul derulării contractului, prețul s-a modificat datorită apariției costurilor suplimentare sesizate de executant, care a dus la încheierea actului adițional nr. 1, care menționează că prețul astfel stabilit cuprinde toate cheltuielile necesare punerii în funcțiune a centralei termice și a instalației de încălzire centrală și climatizare. Potrivit acestor prevederi contractuale, reclamanta avea obligația de a realiza o lucrare funcțională atât pentru încălzire cât și pentru climatizare, la prețul stipulat prin convenția părților. Cu privire la factura nr. 646/(...), apreciază că pârâta nu datorează suma prevăzută întrucât face parte din prețul contractului, introducerea freonului în instalație pentru partea de climatizare pentru a o face funcțională este obligația contractuală a reclamantei, fără aceasta, lucrarea nu putea fi utilizată ca instalație de climatizare. Totodată solicită acordarea cheltuielilor judiciare, constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului declarat de M. Z. ca nefondat și menținerea sentinței T. S. prin care pârâtul M. Z. a fost obligat la plata sumei de 20.815 lei, pretenții bănești către reclamantă și a cheltuielilor de judecată, ca temeinică și legală. Apreciază că problema dedusă judecății privește interpretarea clauzelor contractuale în ce privește suportarea costului freonului necesar punerii în funcțiune și verificării instalației de climatizare după finalizarea lucrărilor de instalare. În acest context, prețul stabilit de părți pentru realizarea obiectului contractului nu este unul global, față de care executantul să-și asume achiziționarea tuturor materialelor necesare pentru executarea șipunerea în funcțiune a instalației de încălzire și climatizare și este unul stabilit pe bază de deviz de lucrări, incluzând prețul materialelor la care se adaugă manopera, motiv pentru care prețul inițial stabilit în ofertă de licitație a fost ulterior modificat prin actul adițional. Acesta este și sensul art. 10.4 al. 2 din contract, clauza potrivit căreia, în situația în care respectarea și executarea dispozițiilor achizitorului determină dificultăți în execuție și generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului. Cu privire la caietul de sarcini ce a făcut parte din documentația de atribuire, susține că acesta a fost modificat după încheierea contractului, fără a-i fi comunicat, așa cum rezultă din adresele purtate cu pârâta, motiv pentru care înțelege să se prevaleze de înscrisurile aflate la fila 21 - adresa nr. 56946/(...) și fila 41 - adresa nr. 50735/(...), din dosarul J. Z. Referitor la art. 14.4 al. 2 din contract, în lumina art. 983 Cod civil, această clauză contractuală trebuie interpretată în favoarea executantului, în sensul că aceasta s-a obligat dosar să procure freonul pe cheltuiala beneficiarului instalației, adică pârâtul M. Z. Față de excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. Z., precizează că aceasta a fost discutată și respinsă de instanța de fond. De asemenea precizează că solicită acordarea cheltuielilor judiciare, conform chitanței pe care o depune la dosar. Raportat la afirmațiile părții adverse, potrivit cărora pe parcursul desfășurării contractului s-au efectuat modificări, reprezentanta recurenților arată că aceste modificări sunt posibile conform art. 21 al. 3 din contract, iar în aceste condiții se modifică valoarea contractului, conform actului adițional nr. 1. Curtea reține cauza în pronunțare, cu mențiunea că, privitor la recursul declarat de pârâta P. M. Z. va reține cauza în pronunțare pe excepția invocată din oficiu și, pe fond, recursul declarat de pârâtul M. Z. CURTEA: Prin Sentința civilă nr. 5852 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea reclamantei S.„C. C. și a fost obligat pârâtul M. Z. prin P. la plata sumei de 20.815 lei, pretenții bănești, către reclamantă. A fost obligat pârâtul la plata sumei de 2.065 lei, cheltuieli de judecată, către reclamantă. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin cererea sa, reclamanta S. C. C. S., a chemat în judecată M. Z. prin P., pentru a fi obligat la plata sumei de 20.815 lei reprezentând c/val facturii seria SJGEX nr.646 din (...), privind încărcarea cu freon a instalației de climatizare, cu obligarea la cheltuieli de judecată. În fapt, instanța a reținut că între părți a intervenit, în condițiile prev. de OUG nr.3., C. de lucrări nr.22317/(...), ca urmare a ofertei prezentată de reclamantă la licitația din (...), având ca obiect executarea și finalizarea lucrărilor pentru Instalația de încălzire și climatizare la P. mun.Z., prețul stabilit pentru execuție, finalizare și întreținere fiind stabilit la suma totală de 707.856,03 lei. Potrivit art.10.4 alin.(2) din contract, clauză de care înțelege să uzeze reclamanta în prezentul litigiu, în situația în care respectarea și executarea dispozițiilor achizitorului - pe care executantul nu le poate refuza decât dacă sunt vădit ilegale - determină dificultăți în execuție și generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului. Din actele și lucrările dosarului rezultă că asemenea dificultăți s-au ivit datorită faptului că la data începerii lucrărilor s-au constatat mari diferențe între datele cuprinse inițial în proiect și situația existentă pe teren, astfel că a fostnecesară reproiectarea instalației iar prețul inițial al lucrării a fost modificat prin Act adițional nr.1 la contract din data de (...), la suma totală de 1.060.451,84 lei. Prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr.58.178/(...) se constată că lucrările au fost executate iar probele de funcționare a instalației de climatizare (răcire) se vor face în trimestrul II din anul 2009, întrucât era imposibilă testarea acesteia în sezonul rece. La începerea și pe parcursul lucrărilor, proiectantul nu a prezentat caietul de sarcini pentru instalația de climatizare, astfel că odată cu terminarea lucrărilor s-au omis cantitățile de materiale necesare punerii în funcțiune a instalației, inclusiv freonul ce trebuia încărcat în instalație și drept urmare reclamanta a emis suplimentar factura în discuție, pentru a fi achitată de beneficiar(achizitor) recte pârâtul M. Z. prin P., în temeiul clauzei contractuale, la început arătate (art.10.4 alin.2 din contract). Pârâtul a refuzat plata facturii apărându-se în principal prin aceea că potrivit clauzei de la art.4.1 obiectul contractului este executarea și finalizarea investiției care să asigure realizarea unei instalații funcționale care în anotimpul rece să funcționeze ca instalație de încălzire iar în sezonul cald ca instalație de climatizare, la prețul stipulat prin convenția părților și care, potrivit art.5.1 cuprinde toate cheltuielie necesare punerii în funcțiune a centralei termice și a instalației de încălzire centrală și climatizare. Introducerea freonului în instalație pentru partea de climatizare, pentru a o face funcțională este, în opinia pârâtului, obligația contractuală a reclamantei, în caz contrar această instalație neputând fi utilizată cu această destinație pentru că, altfel, ne-am găsi în situația identică a unei persoane care ar achiziționa o combină frigorifică fără freon, fiind obligat să introducă ulterior agentul frigorific, în cazul în care ar vrea să o folosească. În susținerea acestei afirmații, pârâtul mai invocă și adresa dirigintelui de șantier SC P. D. SRL nr.276/(...) care arată că datorită dimensiunilor mari a chillerelor, acestea nu se pot transporta încărcate cu freon, fiind necesară încărcarea la momentul punerii în funcțiune, ori punerea în funcțiune este o obligație contractuală a executantului recte societatea reclamantă (f.64-66). Trecând la soluționarea pricinii, instanța a înlăturat interpretarea dată de pârât în sensul că prețul freonului întră în suma totală stabilită ultima dată prin anexă la contract, pe motiv că acest material (produs) era absolut necesar pentru realizarea obiectului contractului respectiv realizarea unei instalații funcționale de climatizare. E. de observat, în acest context, că obiectul contractului și executarea acestuia sunt două aspecte diferite ce nu trebuie confundate: primul dintre ele reprezintă finalitatea sau scopul ce a stat la baza încheierii contractului, pe când cel de al doilea aspect, se referă la drepturile și obligațiile reciproce asumate de părți, pentru realizarea scopului și care se află într-o relație de interdependență, în cazul contractelor sinalagmatice. Așa se face că, în timp ce obiectul contractului este cuprins îndeobște într-o singură clauză, executarea contractului mai precis obligațiile reciproce asumate de părți precum și răspunderea acestora pentru neexecutare în tot sau în parte, executare defectuoasă sau cu întârziere a obligațiilor contractuale, este de cele mai multe ori detaliată în cuprinsul contractului. Aceste obligații trebuie executate întocmai și cu bună credință de părțile contractante, deoarece potrivit art.969 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Problema dedusă judecății se referă, în fapt, la interpretarea clauzelor contractuale în ce privește suportarea costului agentului frigorific (freonului) necesar pentru punerea în funcțiune și verificarea instalației de climatizare, după finalizarea lucrărilor de instalare. Prin urmare, sunt aplicabile disp. art. 977 și urm. Cod civil, privind interpretarea convențiilor, dintre care , tribunalul va reține ca relevante cauzei următoarele texte de lege: Interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante,iar nu după sensul literal al termenilor.(art.977) Toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreiînțelesul ce rezulta din actul întreg (art.982) Termenii susceptibili de doua înțelesuri se interpretează în înțelesul ce sepotriveste mai mult cu natura contractului.(art.979) Când este indoială, convenția se interpretează în favoarea celui ce se obligă (art.983) Astfel, în speță, se poate constata că prețul stabilit de părți pentru realizarea obiectului contractului, nu este unul global față de care executantul, recte societatea reclamantă, să-și asume achiziționarea tuturor materialelor necesare pentru executarea și punerea în funcțiune a instalației de încălzire și climatizare ci este unul stabilit pe baza de deviz de lucrări, ce include prețul materialelor la care se adaugă manopera, ceea ce și explică faptul că prețul inițial stabilit prin oferta de licitație, a fost ulterior modificat prin anexă la contract, pe baza situației faptice găsită la fața locului. Acesta este și este sensul art.10.4 alin.(2) din contract, clauză potrivit căreia , în situația în care respectarea și executarea dispozițiilor achizitorului- pe care executantul nu le poate refuza decât dacă sunt nelegale nelegale- determină dificultăți în execuție și generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului. Or, lipsa freonului din instalația de climatizare, cu ocazia punerii în funcțiune, situație despre care reclamanta nu putea să cunoască în momentul încheierii contractului, deoarece nu i-a fost pus la dispoziție caietul de sarcini a instalației și nici nu a fost cuprins în devizul de lucrări, așa cum rezultă și din adresa dirigintelui de lucrări SC P. D. SRL nr.276/(...)(f.46), a generat tocmai astfel de costuri suplimentare, suportate de societatea reclamantă. Exemplul cu combina frigorifică fără freon, pe care reprezentanta pârâtului înțelege să-l ofere instanței în apărare, sugerând că prețul freonului se include automat în prețul instalației de climatizare, nu este elocvent tocmai pentru că este o situație absurdă, fiind de notorietate faptul că toate aparatele frigorifice de uz casnic sunt funcționale în momentul achiziționării, în timp ce în cazul instalațiilor de climatizare se pare că nu există această regulă, așa cum se întâmplă și în cazul altor produse, care necesită cheltuieli suplimentare, ce nu sunt incluse în preț, pentru a putea fi utilizate, exemplele fiind numeroase în acest sens, pornind cu cele mai simple (stilou, pix, etc) și continuând cu altele mai complexe (aparat de fotografiat, aparat de radio,copiator, calculator, autoturism, etc) toate aceste produse necesitând materiale accesorii (utilitare) în vederea utilizării lor (cerneală, rezervă stilou sau pix, acumulatori, baterii, toner, programe soft, combustibil, etc). Rezultă așadar că exemplul adus în discuție nu poate profita pârâtului ci, din contră, vine în sprijinul pretențiilor formulate de reclamantă care, în necunoștință de cauză, putea să aibă convingerea în momentul încheierii contractului, conform percepției comune cu privire la aparatele frigorifice de uz casnic, că instalația de climatizare cuprinsă în deviz va fi livrată gata încărcată cu freon și că aceasta nu necesită cheltuieli suplimentare pentru verificare și punere în funcțiune. În sfârșit, instanța a analizat și clauza de la pct.14.4 alin.2 din contract, pe care pârâtul a invocat-o ca motiv a refuzului de plată, așa cum rezultă din corespondența purtată între părți și care prevede următoarele: „Executantul are obligația de a asigura instrumentele, utilajele și materialele necesare pentruverificarea, măsurarea și testarea lucrărilor. Costul probelor și încercărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin executantului";. Această clauză, așa cum este formulată, este confuză în sensul că prima parte se referă în mod expres la obligația executantului de a asigura materialele necesare pentru „verificarea și testarea lucrărilor"; iar partea a doua la faptul că executantul va suporta „costul probelor și încercărilor"; fără a se face în nici un fel referire la materiale. Cum freonul (agentul frigorific) intră evident în categoria materiale, nu se poate înțelege lămurit dacă executantul este doar obligat să procure acest material, pe cheltuiala beneficiarului instalației sau trebuie să suporte și costul acestuia, deoarece este necesar „probelor și încercărilor";. Prin urmare, potrivit art.983 Cod civil, această clauză îndoielnică trebuie interpretată în favoarea executantului recte societatea reclamantă în sensul că acesta s-a obligat doar să procure freonul, pe cheltuiala beneficiarului instalației, adică pârâtul M. Z., fiind vorba de o situație neprevăzută la încheierea contractului, în sensul celor stipulate la art.10.4 alin.(2) din contract. Cu alte cuvinte, pentru ca refuzul pârâtului la plata facturii emisă de reclamantă, să fie unul justificat în condițiile date, era necesar ca prețul freonului să fie inclus în mod distinct în devizul de lucrări sau să rezulte neîndoielnic din clauza prev. de pct.14.4 alin.2 din contract, în sensul că acesta va fi suportat de societatea reclamantă cu ocazia verificării și testării instalației de climatizare (și nu a lucrărilor, care, de asemenea este un termen generic și confuz, susceptibil de interpretare). Față de toate aceste aspecte, tribunalul a admis acțiunea reclamantei, în sensul celor solicitate și a obligat pârâtul să-i achite suma de 20.815 lei, pretenții bănești. De asemenea, în baza art.274 Cod procedură penală, pârâtul a fost obligat și la plata sumei de 2.065 lei, cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând taxe judiciare și onorariu avocațial. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs M. Z. și P. M. Z. solicitândinstanței de recurs să dispună admiterea recursului casarea hotărârii atacate și trimiterea acesteia spre rejudecare T. S. - fiind dată fără citarea pârâtului obligat M. Z., iar în caz contrar rejudecarea pricinii pe fond și în consecință respingerea cererii reclamantei. În motivare s-a arătat că: În fapt: Prin Sentința civilă nr.5852/(...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei SC C. C. SRL Z., obligând astfel pârâtul M. Z. la plata sumei de 20.815 lei - pretenții bănești și la plata sumei de 2.065 lei cheltuieli de judecată. Consideră că această hotărâre este nelegală întrucât instanța de fond a soluționat procesul fără citarea pârâtului M. Z. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a formulat pretenții împotriva pârâtei P. M. Z., care a fost legal citată în prezenta cauză. Ulterior printr-o precizare la acțiune reclamanta a emis pretenții împotriva M. Z., acesta nefiind legal citat. Respingându-se excepția privind lipsa capacității procesuale a Primăriei M. Z., aceasta a rămas parte în prezenta pricină, însă cu toate acestea instanța de fond a obligat M. Z. - pârât ce nu a fost legal introdus în cauză. Pentru neîndeplinirea acestei formalități procedurale consideră că se impune casarea hotărârii recurate și trimiterea acesteia spre rejudecare T. S. - fiind dată fără citarea pârâtului obligat M. Z.(art.312 alin.5 Cod procedură civilă). De asemenea consideră că instanța de fond a procedat greșit interpretând clauzele contractuale potrivit prevederilor Codului civil fără a face nici o referire lalegea specială în materie de achiziții publice și anume OUG nr. 3. privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, întrucât avem în discuție un contract de prestări servicii - contract administrativ ce se atribuie și se execută în conformitate cu prevederile OUG 3.. Chiar și așa, interpretarea prevederilor art.977, 982, 979, și 983 cod civil invocate de către instanța de fond, vin să întărească susținerile recurenților în ceea ce privește interpretarea contractului de prestări servicii a cărui obiect a fost realizarea unei instalații funcționale și nicidecum livrarea unei astfel de instalații cum eronat menționează instanța. Având în vedere obiectul acestui contract, precum și modul de atribuire a acestuia este evident că ambele părți contractante au avut cunoștință de la început despre lucrarea ce urma să se realizeze și mai ales despre scopul în care aceasta urma să se realizeze, părțile nefiind în eroare sub acest aspect așa cum insinuează instanța de fond. Referitor la aprecierile instanței față de exemplul dat de pârâtă cu combina frigorifică Iară Freon, este adevărat că este de notorietate faptul că aparatele frigorifice sunt funcționale la momentul achiziționării, dar la fel de notoriu este și faptul că o instalatie de climatizare functională ceea ce reprezintă obiectul prezentei achizitii. nu e posibilă fără freon, situația absurdă ar fi clar cea prevăzută de instanță - să comanzi o instalație de climatizare funcțională și să te mulțumești doar cu aspectul plăcut al acesteia. Tocmai de aceea s-a prevăzut în sarcina executantului proba acestei instalații, pentru ca acesta să facă dovada funcționalității lucrării executate și astfel a îndeplinirii obiectului contractului. Celelalte exemple sunt banale și inutile având în vedere că în speță este vorba despre executarea unei lucrări complexe și nu de cumpărarea unui pix sau stilou. Față de precizările instanței referitoare la obiectul și realizarea contractului, în opinia recurenților obiectul unui contract de prestări servicii reprezintă acțiunea la care se obligă executantul în conformitate cu cerințele stabilite de achizitor iar executarea acestuia reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor a căror îndeplinire duc la realizarea obiectului contractului - în speță realizarea unei instalații de climatizare funcțională. Deliberând asupra recursului, Curtea constată următoarele: Prin cererea sa, înregistrată pe rolul J. Z. și declinată ulterior în favoarea T. S., reclamanta S. C. C. S., a chemat în judecată, inițial, P. M. Z., ulterior precizând faptul că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâtul M. Z. prin P. (f. 7, dosar nr. (...), al J. Z.), pentru a fi obligat la plata sumei de 20.815 lei reprezentând c/val facturii seria SJGEX nr.646 din (...), privind încărcarea cu freon a instalației de climatizare, cu obligarea la cheltuieli de judecată. În fapt, s-a arătat că între părți a intervenit, în condițiile prev. de OUG nr.3., C. de lucrări nr.22317/(...), ca urmare a ofertei prezentată de reclamantă la licitația din (...), având ca obiect executarea și finalizarea lucrărilor pentru instalația de încălzire și climatizare la P. mun.Z., prețul stabilit pentru execuție, finalizare și întreținere fiind stabilit la suma totală de 707.856,03 lei, preț modificat pe parcursul executării lucrărilor. În opinia reclamantei, contravaloarea serviciilor prestate nu includea și încărcarea cu freon a instalației de climatizare, motiv pentru care a emis factura la care s-a făcut referire mai sus, care a fost refuzată la plată. T. a admis acțiunea, obligând pârâtul la plata sumei ce a făcut obiectul litigiului, considerând că, din interpretarea clauzelor contractuale, în lumina principiilor generale în materie cuprinse în Codul civil, obligația de plată a freonului revine achizitorului, iar nu executantului. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât P. mun. Z., cât și M. Z., cerând casarea ei și trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind invocat, în primul rând, faptul că pârâtul care a fost obligat la plata sumei nu ar fi fost legal citat, iar în subsidiar, pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii reclamantei. Cu privire la recursul declarat de către P. M. Z., a fost pusă în discuție excepția tardivității acestuia, care urmează a fi admisă, prin raportare la prev. art. 287^16 alin. 1 din OUG nr. 3., conform cărora „(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare. R. se judecă de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel."; Or, văzând și disp. art. 101-102, art. 301 C.pr.civ., Curtea constată că sentința recurată a fost comunicată recurentei la (...), raportat la dovada de comunicare a sentinței recurate, atașată la fila 76 din dosar de fond, iar recursul a fost înregistrat la (...), cu depășirea termenului defipt de lege. Așa fiind, urmare a admiterii excepției, va fi respins, ca tardiv, recursul exercitat de P. M. Z. În privința căii de atac declarate de către M. Z., apreciat ca fiind formulat în termen, prin raportare la prev. art. 310 C.pr.civ., se constată că nu poate fi reținut primul motiv de nelegalitate, constând în nelegala citare a acestei părți. Astfel, deși este real că inițial a fost chemată în judecată primăria, înainte de primul termen de judecată acordat de către Judecătoria Zalău, reclamanta a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu M. Z., iar delegația consilierului juridic care a reprezentat interesele autorității, atât în fața judecătoriei, cât și a tribunalului, a fost emisă de către P. mun. Z., care conform legii, reprezintă unitatea administrativ-teritorială (f. 10). De asemenea, municipiul a depus întâmpinare , în fața tribunalului, iar reclamanta a formulat și o completare de acțiune, care a fost comunicată consilierului juridic delegat de autoritate, în cadrul căreia se reiterează că pârâtul este M. Z. În plus, la termenul de astăzi, reprezentanta recurentului a învederat că nu există un alt consilier juridic care să fi putut fi delegat pentru a susține poziția procesuală a unității administrativ-teritoriale, iar, în cadrul ședinței publice din (...), s-au luat concluziile mandatarei M. Z. (f. 72). Așa fiind, nu se poate susține cu temei că recurentul nu ar fi fost legal citat sau că, subsecvent, i s-ar fi încălcat dreptul la apărare. În ceea ce privește fondul cauzei, se constată că, potrivit prevederilor OUG nr.3. privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, M. Z. a atribuit reclamantei SC C. C. SRL, contractul de lucrări nr.22317/(...). Potrivit art.4 pct.-ul 4.1, obiectul contractului l-a constituit executarea și finalizarea investiției „Instalație de încălzire centrală și climatizare la P. M. Z., adică realizarea unei instalații care în anotimpul rece să funcționeze ca instalație de încălzire iar în sezonul cald ca instalație de climatizare. De asemenea potrivit art.4 pct-u1.4.2 și art.5 pct.-ul 5.1 din contract, prețul la care se obligă achizitorul reprezintă contravaloarea lucrărilor de executare, finalizare și întreținere pe perioada de garanție a instalației mai sus menționate și cuprinde toate cheltuielile necesare punerii în funcțiune a centralei termice și a instalației de încălzire centrală și climatizare. Ulterior, în timpul derulării contractului, prețul acestuia s-a modificat datorită apariției unor costuri suplimentare sesizate de către executant, ceea ce a dus la încheierea A. adițional nr.1, care, la art.2 menționează că prețul astfel stabilit cuprinde toate cheltuielile necesare punerii în funcțiune a centralei termice și a instalației de încălzire centrală și climatizare. Raportat la aceste prevederi, sunt corecte observațiile recurentului, conform cărora reclamanta avea obligația de a realiza o lucrare funcțională, atât pentru încălzire cât și pentru climatizare, la prețul stipulat prin convenția părților. Cu toate acestea, intimata a emis factura nr. 646/3I.08.2009, reprezentând contravaloarea freonului utilizat pentru instalația de climatizare, însă Curtea constată că nu a fost invocat nici un argument pertinent în combaterea afirmațiilor recurentului legate de împrejurarea că introducerea freonului în instalație, pentru partea de climatizare, pentru a o face funcțională, este obligația contractuală a reclamantei, în caz contrar această lucrare neputând fi utilizată potrivit necesităților achizitorului, care au stat la baza demarării procedurii de achiziție publică. Or, obiectul contractului a fost realizarea, predarea și întreținerea instalației de încălzire și climatizare. În susținerea afirmațiilor recurentului vine și adresa dirigintelui de șantier se P. D. SRL C. N. nr.276/(...), care arată că datorită dimensiuni lor mari ale chillerelor acestea nu se pot transporta încărcate cu freon fiind necesară încărcarea lor la momentul punerii în funcțiune, or, punerea în functiune a instalatiei este obligația contractuală a executantului (f. 46, dosar judecătorie). În acest context, în mod just face recurentul trimitere la prev. art. 21.3 din contract, " Executantul are obligația de a notifica prompt achizitorul despre toate erorile, omisiunile, viciile sau altele asemenea, descoperite de el în proiect sau în caietul de sarcini pe durata îndeplinirii contractului". Executantul nu a făcut nici o sesizare în acest sens, astfel încât nu pot fi reținute apărările conform cărora s-a ajuns în această situație din culpa pârâtului, care nu a predat reclamantei caietul de sarcini al instalației, motiv pentru care, la finalizarea lucrării, s-a și procedat la recepția ei, conform procesului verbal nr.58178/(...). În minuta acestui proces verbal s-a menționat că probele de funcționare a instalației de climatizare se vor efectua în trimestrul II 2009, întrucât era imposibilă testarea acesteia în sezonul rece (f. 22-23, dosar judecătorie). Astfel că, la data la care a devenit posibilă testarea instalației de climatizare, s-a realizat că probele și funcționarea acesteia nu se pot face fără încărcarea instalației cu freon, operație pe care executantul trebuia să o efectueze în perioada de realizare a lucrărilor. În aceste împrejurări, executantul a emis factura în litigiu și a solicitat plata contravalorii acesteia, însă Curtea constată că nu există bază contractuală sau legală pentru pretențiile formulate, aprecierile în sens contrar ale tribunalului fiind nefundamentate. Sunt cu totul lipsite de relevanță apărările intimatei, care face referire la art. 10.4 al. 2 din contract, clauză potrivit căreia, în situația în care respectarea și executarea dispozițiilor achizitorului determină dificultăți în execuție și generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala achizitorului, întrucât nu poate fi vorba despre un cost suplimentar, din moment ce prețul contractului a fost unul global, care include toate costurile legate de punerea în funcțiune a instalației. Din această perspectivă, reclamanta nu se poate prevala cu succes nici de corespondența purtată între cele două părți, de procesul verbal de recepție sau de opiniile exprimate de către terți, din moment ce, pentru dezlegarea litigiului, este suficientă lecturarea, în ansamblu, a contractului și interpretarea lui, în primul rând, prin prisma principiilor generale care guvernează întreaga materie a achizițiilor publice și, abia în subsidiar, a celor incidente în dreptul comun. Relevante în acest sens sunt și disp. art. 14.4 al. 2 din contract, a căror aplicare s-a realizat în mod greșit de către prima instanță, neexistând nici un un temei pentru a aprecia că, în lumina art. 983 Cod civil, această clauzăcontractuală ar trebui interpretată în favoarea executantului, în sensul că aceasta s-a obligat dosar să procure freonul pe cheltuiala beneficiarului instalației, adică pârâtul M. Z. Din contră, și acest articol vine în sprijinul criticilor din recurs, din moment ce el stipulează că: „Executantul are obligația de a asigura instrumentele, utilajele și materialele necesare pentru verificarea, măsurarea și testarea lucrărilor. Costul probelor și încercărilor, inclusiv manopera aferentă acestora, revin executantului."; Drept urmare, vor fi validate susținerile din recurs conform cărora prima instanță a procedat greșit interpretând clauzele contractuale raportat la dispozițiile C. civil, fără vreo referire la prevederile care guvernează contractele de achiziții publice, respectiv OUG 3., întrucât în speță este vorba despre un contract de prestări servicii, având ca obiect realizarea unei instalații funcționale și nicidecum livrarea unei astfel de instalații, cum eronat s-a reținut de către prima instanță. Așa fiind, pârâtul nu datorează suma în litigiu, întrucât ea este inclusă în prețul contractului, introducerea freonului în instalație pentru partea de climatizare pentru a o face funcțională, este obligația contractuală a reclamantei, întrucât fără acesta, lucrarea nu putea fi utilizată ca instalație de climatizare. Interpretarea dată de către instanța fondului este de natură să contrazică nu numai clauzele contractuale, dar și principiul instituit prin textul art. 8 alin. 3 din legea nr. 554/2004, referitor la prioritatea interesului public față de libertatea contractuală. Mai mult, s-ar invalida și prev. 2 alin. 2 lit. f din OUG nr. 3., respectiv principiul eficientei utilizări a fondurilor publice, fiind greu de imaginat că autoritatea contractantă a demarat procedura care s-a finalizat prin contractul în litigiu, în vederea achiziționării unei instalații de climatizare nefuncționale. În acest context, era de prisos ca tribunalul să apeleze la dreptul comun în materia interpretării contractelor, iar pentru toate aceste considerente, recursul pârâtului va fi admis, cu consecința modificării sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, în baza prev. art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Conform art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligată intimata-reclamantă să plătească recurentului M. Z., suma de 684,395 lei, cheltuieli în recurs, taxă de timbru și timbru judiciar, iar recurenta P. M. Z. va fi ținută să plătească intimatei-reclamante suma de 100 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs, onorariu avocațial, în baza prev. art. 274 alin. 3 C.pr.civ., prin raportare la complexitatea cauzei și lamunca prestată de către avocat, cu referire la recursul declarat de către primărie. PENTRU ACE. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca tardiv recursul declarat de P. M. Z. Admite recursul declarat de pârâtul M. Z., prin P., împotriva sentinței civile nr. 5852 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. pe care o modifică, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SC C. C. SRL împotriva pârâtului M. Z. Obligă intimat-reclamantă să plătească recurentului M. Z. suma de 684,395 lei, cheltuieli în recurs. Obligă recurenta P. M. Z. să plătească intimatei-reclamante suma de 100 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 22 iunie 2011. Red.M.B./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: S. M.
| ← Decizia comercială nr. 2966/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 4/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu... → |
|---|
