Decizia comercială nr. 88/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 88/2011
Ședința ta de 11 mai 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F. T. JUDECĂTOR M. B.
GREFIER D. C.
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta SC F. S. împotriva sentinței civile nr. 4097 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C., în contradictoriu cu reclamanta SC S. A. 2 C. SA, având ca obiect - acțiune în constatare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimata-reclamantă prin avocat D. C., în substituirea d-nei avocat C. A., care depune la dosar delegație de substituire din data de (...) , lipsind apelanta-pârâtă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) apelanta-pârâtă a depus la dosarul cauzei, o cerere de suspendare a prezentei cauzei până la soluționarea irevocabilă a acțiunii care face obiectul dosarului nr. (...) al T. C. C., în două exemplare, însoțită de înscrisuri.
Instanța comunică intimatei-pârâte, prin reprezentant, un exemplar al cererii de suspendare formulată de apelantă și reiterează părții prezente că cererea de suspendare se fundamentează pe împrejurarea că prin contractul de închiriere s-a prevăzut o clauză ce permite pârâtei să facă investiții în imobil și că pe rolul T. C. C. se află o cauză care are ca obiect o atare cerere.
Reprezentanta intimatei-reclamante depune la dosar note de cheltuieli, însoțită de înscrisuri, solicitând instanței amânarea cauzei pentru lipsa apărătorului titular, acesta fiind și motivul pentru care nu poate pune concluzii la acest termen de judecată.
C.ea, în urma deliberării, având în vedere că la acest termen de judecată nu s-a făcut dovada imposibilității de prezentare a avocatului titular, respinge cererea de amânare și, în temeiul dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. respinge cererea de suspendare a prezentei cauze, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de lege pentru aplicarea acestui text legal, între cele două litigii neexistând o legătură indisolubilă.
Reprezentanta intimatei-reclamante invocă excepția nelegalei timbrări apelului declarat, având în vedere că apelanta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac promovată.
C.ea, raportat la împrejurarea că în prezenta cauză se stăruie în judecată prin faptul că avocatul titular a mandatat un avocat substituient, va reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C.EA
Prin Sentința comercială nr. 4097 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de pârâta SC F. S.
S-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC S. A. 2
C. SA în contradictoriu cu pârâta SC F. S. și în consecință:
S-a constatat încetarea efectelor antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...) între reclamanta SC S. A. 2 C. SA, în calitate de promitentă vânzătoare și pârâta SC F. S., în calitate de promitentă cumpărătoare.
A fost obligată pârâta SC F. S. să restituie reclamantei SC S. A. 2 C. SA suma de 17.296 lei cu titlu de avans preț, suma de 6.623 lei cu titlu de dobândă legală calculată pentru perioada (...)-(...), iar în continuare se va calcula dobânda legală aferente debitului principal de 17.296 lei până la data achitării efective a acestuia.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.624,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată sub nr. (...), iar prin sentința comercială nr. 657/C/2009 pronunțată la data de 23 februarie 2009 de T. C. C., a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC S. A. 2 C. SA împotriva pârâtei SC F. S., fiind constatat încetat de drept antecontractul de vânzare- cumpărare încheiat între părți la data de 29 iulie 2005 și obligată pârâta să achite reclamantei suma de 17.296 lei despăgubiri, suma de 4.385 lei dobândă comercială legală calculată până la data de (...), dobândă ce urmează să curgă și în continuare, calculată la debitul principal, până la achitarea integrală a acestuia, precum și suma de 4.338,3 lei cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 1. pronunțată la data de 12 noiembrie 2009 în dosarul nr. (...) C.ea de A. C. a admis apelul declarat de pârâta SC F. S. și a desființat sentința comercială nr. 657/C/(...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, cu îndrumarea de a fi analizate excepțiile și apărările formulate de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar pentru termenul de judecată din data de (...)
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...) pârâta SC
F. S., în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să vândă reclamantei SC S. A. 2
C. SA imobilul identificat în CF nr. 1. nr. top. 4583/2, respectiv teren în str. Coastei nr. 1 și construcție, prețul vânzării fiind stabilit la suma de 75.000 euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la cursul BNR din ziua plății (f. 11-16). Părțile au prevăzut ca perfectarea contractului să aibă loc în termen de 15 zile calendaristice de la data îndeplinirii tuturor condițiilor stipulate la art. 4, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005. Acest termen putea fi prelungit prin acordul expres al cumpărătorului, exprimat în scris anterior datei de 31 decembrie 2005. Conform art. 11.3 din contract, părțile au stipulat că antecontractul încetează de drept dacă până la data de 31 decembrie 2005 nu a fost perfectat contractul, iar cumpărătorul nu a comunicat până la acea dată opțiunea sa de prelungire a valabilității actului.
În executarea obligațiilor contractuale asumate, reclamanta a achitat suma de
5.000 euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la data de (...), cu titlu de avans (f. 17).
Pârâta a invocat prin întâmpinarea formulată în cauză excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei cu privire la restituirea sumei de 17.296 lei. La termenul de judecată din data de (...), instanța a respins această excepție apreciind că dreptul reclamantei de a solicita restituirea sumei de 17.296 lei, plătită cu titlu de avans, a luat naștere la data de (...), dată la care reclamanta a pretins că au încetat efectele contractului încheiat la data de (...). T. de prescripție aplicabil în cauză este cel general de 3 ani, prevăzut de art. 3 din decretul Lege 167/1958, iarconform art. 101 al 3 c.pr.civ., termenele stabilite pe ani se sfârșesc în ziua anului corespunzătoare zilei de plecare. A. termenul de prescripție de 3 ani care a început să curgă la data de (...) se sfârșeste la data de (...), iar cererea prin care reclamanta și-a completat pretențiile formulate prin cererea principală și a solicitat restituirea sumei de 17.296 lei și a dobânzii aferente, a fost expediată prin serviciile poștale la data de (...) și înregistrată la dosar la data de (...), ambele date încadrîndu-se în termenul de prescripție.
Prin întâmpinarea formulată în cauză pârâta a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii în constatare formulată de reclamantă, arătându-se că nu a fost încă rezoluționat de drept antecontractul de vânzare-cumpărare.
Conform art. 111 C.pr.civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept, iar o astfel de cerere nu este admisibilă dacă se poate cere realizarea dreptului. Analizând pretențiile reclamantei prin raportare la aceste dispoziții legale, instanța a apreciat că o cerere prin care se solicită să se constate încetarea efectelor juridice ale unui act juridic nu este inadmisibilă, printr-o astfel de cerere urmărindu-se să se constate că între părți nu mai există drepturi și obligații generate de un anumit contract, motiv pentru care s- a respins ca neîntemeiată excepția invocată de pârâtă.
Pârâta a invocat prin întâmpinarea formulată în cauză că nu a intervenit încetarea de drept a contractului deoarece reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 9.3 din contract. Conform acestei prevederi contractuale, rezoluțiunea intervine la cererea părții care și-a îndeplinit ori este gata să-și îndeplinească obligațiile asumate în baza unei notificări scrise, motivate, cu indicarea completă a cauzei rezilierii și a clauzei contractuale încălcate, fără altă formalitate ori trecerea vreunui termen sau intervenția instanțelor judecătorești.
T. a apreciat că această prevedere contractuală nu este incidentă în cauză, deoarece reclamanta nu a solicitat rezoluțiunea antecontractului de vânzare- cumpărare ca urmare a neexecutării în mod culpabil a obligațiilor asumate de pârâtă, situație în care ar fi fost necesară emiterea unei notificări din partea acesteia prin care să-i comunice pârâtei intenția de rezoluțiune a contractului. Reclamanta a înțeles să-și întemeieze cererea de chemare în judecată pe o altă dispoziție contractuală, care reglementează condițiile în care încetează efectele contractului, fără a se pune în discuție o eventuală culpă a părților în executarea contractului.
Apărarea formulată de pârâtă în sensul că reclamanta este cea care nu și-a executat obligațiile asumate prin contract, respectiv de a plăti prețul de 75.000 euro, nu este întemeiată deoarece s-a făcut dovada faptului că s-a plătit suma stabilită de părți prin contract cu titlu de avans, iar diferența trebuia să fie achitată la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, astfel încât nu se poate imputa reclamantei neachitarea restului de preț, atâta timp cât încheierea acestui act autentic nu a avut loc.
Conform art. 969 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar conform alineatului 2 al aceleiași dispoziții legale, părțile pot revoca contractele încheiate prin simplul consimțământ. Analizând clauzele contractuale, instanța a apreciat că prin prevederile art. 11.3 din antecontractul de vânzare-cumpărare părțile au înțeles de comun acord să stipuleze situația în care va interveni încetarea efectelor antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv dacă până la data de 31 decembrie 2005 nu se încheie contractul de vânzare- cumpărare în formă autentică și nu a intervenit o prelungire a valabilității contractului la cererea cumpărătorului.
Deoarece părțile nu au încheiat contractul în formă autentică în cadrul termenului prevăzut la art. 3.1 din contract, prin raportare la dispozițiile art. 11.3din convenția părților a intervenit încetarea efectelor contractului încheiat, voința comună a părților fiind exprimată în acest sens.
Față de considerentele reținute, instanța a apreciat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă este întemeiată, motiv pentru care, raportat la disp. art. 111 C.pr.civ. și art. 969 alin. 2 C.civ., a admis-o. Reținând culpa procesuală a pârâtei, în temeiul art. 274 C.pr.civ., s-a dispus obligarea acesteia să plătească în favoarea reclamantei suma de 1.624,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. C. de judecată constând în onorariu avocat nu au fost acordate, deoarece nu s-a făcut dovada achitării acestui onorariu. A., în nota de cheltuieli depusă la dosar reclamanta a solicitat și suma de 3.615,70 lei reprezentând activități de consultanță juridică în perioada (...)-(...), însă din factura anexată nu rezultă că plata acestei sume s-a făcut cu titlu de onorariu avocat pentru serviciile prestate în prezenta cauză, menționându-se că activitățile de consultanță juridică au fost acordate pentru proiectul F. - 3901.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC F. S. C.
În motivare s-a arătat că, contrar îndrumărilor date de către instanța de control judiciar, instanta de fond nu se pronunta asupra exceptiilor invocate de pârâtă si depuse la prima zi de infatisare din (...), cât si asupra imbogatirii fara just temei a reclamantei. in dauna pârâtei, asa cum a invocat, in sensul ca reclamanta , fiind actuala proprietara a imobilului in cauza, se foloseste de investitiile edificate de pârâtă la acest imobil.
Se mai susține inadmisibilitatea actiunii in constatare atata vreme cat exista posibilitat ca actiunii in realizare (art. 111 c.p.c.).respectiv in rezolutiune antecontract de vanzare-cumparare care in mod imperativ era precedată de procedurile prevazute de lege, in sensul notificarii la cererea partii care si-ar fi indeplinit obligatia asumata; cum reclamanta NU si-a indeplinit obligatia de plata a
75000 euro, nu sunt indeplinite nici conditiile pentru a cere rezolutiunea;
Fiind inadmisibila actiunea in constatare, și actiunea in restituirea pretentiilor banesti este inadmisibila;
Se arată că în mod greșit a fost soluționată și excepția prescripției, suma pretinsa fiind platita in data de (...), fata de data inregistrarii cererii din data de (...) ; Se mai susține inadmisibilitatea incuviintarii cererii de decadere a paratei de a invoca exceptii si de a depune probe, la termenul din (...), atâta vreme cat si taxa de timbru nu a fost achitata anticipat intregii actiuni ci numai la termenul din (...).
Reclamanta intimată S. S. A. 2 C. S. C.-N. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a apelului declarat de către s.c. F. S. și, pe cale de consecință, menținerea dispozițiilor Sentinței comerciale nr. 4097/(...) a T. C. C. calegale și temeinice.
Intimata a formulat și cerere de aderare la apelul formulat de către pârâtă, princare a solicitat schimbarea în parte a sentinței fondului, în sensul acordării integrale a cheltuielilor de judecată solicitate în fața tribunalului, conform actelor justificative depuse la dosar, care atestă că plata sumelor cu titlu de onorariu avocațial a fost făcută pentru munca prestată în cadrul acestui dosar.
Deliberând asupra apelului, C.ea constată următoarele:
În primul rând, în fața instanței de apel a fost invocată excepția nlelgalei timbrări a căii de atac, care urmează a fi respinsă, în considerarea faptului că în cauză problema timbrajului a fost deja discutată, ca urmare a soluționării cererii de reexaminare declarate împotriva încheierii de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar, instanța fiind astfel legal învestită, chestiunea executării încheierii fiind una care nu intră în competența instanței și care atrage consecințe de ordin fiscal.
Pe fondul cauzei, se reține că prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de (...), pârâta SC F. S., în calitate de promitent-vânzător, s-aobligat să vândă reclamantei SC S. A. 2 C. SA imobilul identificat în CF nr. 1. nr. top. 4583/2, respectiv teren în str. Coastei nr. 1 și construcție aferentă, prețul vânzării fiind stabilit la suma de 75.000 euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la cursul BNR din ziua plății (f. 11-16, dosar fond).
T. a reținut în mod corect ca fiind relevantă clauza conform căreia părțile au prevăzut ca perfectarea contractului să aibă loc în termen de 15 zile calendaristice de la data îndeplinirii tuturor condițiilor stipulate la art. 4, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2005. Acest termen putea fi prelungit prin acordul expres al cumpărătorului, exprimat în scris anterior datei de 31 decembrie 2005. Conform art. 11.3 din contract, părțile au stipulat că antecontractul încetează de drept dacă până la data de 31 decembrie 2005 nu a fost perfectat contractul, iar cumpărătorul nu a comunicat până la acea dată opțiunea sa de prelungire a valabilității actului.
În executarea obligațiilor contractuale asumate, reclamanta a achitat suma de
5.000 euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la data de (...), cu titlu de avans (f. 17, dosar fond).
În acest context, prima instanță a admis acțiunea având ca obiect constatarea încetării efectelor antecontractului, cu consecința obligării pârâtei la restituirea avansului, cu dobânda legală aferentă.
Primul dintre motivele de apel invocate este legat de împrejurarea că, dupa trimiterea spre rejudecare, prima instanta nu ar fi respectat îndrumările instanței de control.
O astfel de critică nu poate fi reținută, întrucât, analizând considerentele sentinței apelate, se constată că instanța de fond a respectat aceste îndrumări, pronunțându-se atât asupra apărărilor formulate de către pârâta apelantă, cât și asupra excepțiilor invocate de către aceasta.
A., excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei cu privire la restituirea sumei de 17.296 lei a fost respinsă la termenul de judecată din data de
(...), iar motivarea acestei soluții se regăsește în cuprinsul sentinței atacate.
A., în legătură cu nașterea dreptului la acțiune al reclamantei, s-a apreciat că aceasta a avut loc la data de (...), data încetării de drept a antecontractului încheiat de către părți. T. de prescripție de 3 ani de zile nu s-a împlinit întrucât acțiunea în constatare a fost introdusă de reclamantă la data de (...), iar completarea acțiunii a intervenit la data de (...), ambele fiind anterioare momentului împlinirii celor 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
În legătură cu această chestiune, în apel se arată doar că relevantă ar fi data plății, fără a se invoca argumente juridice pertinente, motiv pentru care nici aceste susțineri nu pot fi validate.
Apoi, se constată că excepția inadmisibilității acțiunii în constatare a fost de asemenea respinsă, motivarea regăsindu-se în cuprinsul sentinței atacate.
Reclamanta a solicitat constatarea intervenirii încetării de drept a antecontractului în baza condiției rezolutorii exprese stipulate de părți la art. 11.3 din antecontract. Așadar, natura acțiunii reclamantei este de acțiune în constatare, neavând la dispoziție o acțiune în realizare așa cum se susține de către apelantă, deoarece nu ar fi putut solicita instanței rezoluțiunea antecontractului, cât timp acesta încetase de drept încă din anul 2005.
Mai mult, intimata relevă în mod corect prin întâmpinare că partea adversă susține că instanța nu s-ar fi pronunțat asupra "apărării" invocate, în sensul că, fiind actuala proprietară a imobilului în discuție, reclamanta se folosește de investițiile edificate de către societatea apelantă. Această susținere nu poate fi însă luată în considerare ca o apărare, atâta timp cât apelanta nu a formulat anterior o cerere reconvențională prin care să-și justifice aceste pretenții, ele nemaiputând fi invocate în fața instanței de apel.
În ceea ce privește pretinsa încalcare a dreptului la apărare, se constată că nu este obligația instanței de judecată să asigure reprezentare juridică părților aflate în litigiu. A fost alegerea societății pârâte de a nu-și angaja apărător în cauză, prin urmare, din nou, o astfel de "apărare" nu poate fi admisă. Toate apararile si exceptiile invocate prin intampinare de aceasta au fost puse in discutia contradictorie si au fost analizate /soluționate de prima instanta.
Se mai susține că nu ar fi îndeplinite condițiile pentru a cere rezoluțiunea antecontractului. C.ea apreciază că apelanta este intr-o grava eroare cu privire la instituțiile aplicabile în cauză, intrucat reclamanta nu a solicitat rezoluțiunea antecontractului, ci după cum a reținut și instanța de fond, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe o altă prevedere contractuală care reglementează condițiile în care încetează efectele contractului.
Părțile au stipulat expres în antecontract că până la data de (...) trebuie perfectat contractul autentic, în caz contrar antecontractul încetând de drept dacă promitentul-cumpărător (reclamanta) nu comunică în scris opțiunea sa de prelungire a valabilității acestui act. Cum reclamanta nu și-a exprimat intenția de prelungire a valabilității antecontractului, iar contractul autentic nu a fost încheiat până la data stabilită de părți, acesta a încetat în temeiul convenției părților.
De asemenea, în legătură cu inadmisibilitatea restituirii pretențiilor bănești către reclamantă, instanța de fond s-a pronunțat, stabilind în mod corect că aceste pretenții sunt întemeiate.
În actul sinalagmatic ce constituie temei al acțiunii nu este reglementată situația sumelor achitate cu titlu de avans, astfel încât, în condițiile în care antecontractul nu mai poate produce efecte, dispare și cauza obligației de achitare a avansului, acesta fiind plătit ca un echivalent parțial al aceleia de transmitere a dreptului de proprietate, care nu a mai avut și nici nu mai poate avea loc.
Așadar, dreptul reclamantei de a solicita restituirea sumei achitate cu titlu de avans s-a născut la data de (...), data încetării de drept a antecontractului.
În ultimul rând, apelanta susține, din eroare probabil, "inadmisibilitatea încuviințării cererii de decădere a pârâtei din dreptul de a invoca excepții și de a propune probe la termenul din (...)". Acest termen de judecată a fost în primul ciclu procesual, în schimb, în rejudecare, așa după cum s-a arătat, instanța a analizat și s-a pronunțat asupra tuturor excepțiilor și apărărilor invocate de către pârâta apelantă.
Așa fiind, se va dispune respingerea ca nefondat a apelului declarat de către S. F. S. și, pe cale de consecință, menținerea sentinței comerciale nr. 4097/(...) a T. C. C., ca legală și temeinică, în baza prev. art. 296 C.pr.civ.
Cu privire la cererea de aderare la apel, pe baza aceluiași text legal, C.ea urmează a se pronunța în sensul admiterii, cu consecința schimbării în parte a sentinței apelate, în sensul că va fi obligată pârâta să plătească reclamantei și suma de 5609,1 lei, cheltuieli de judecată la fond, constând în onorariu avocațial.
Pentru a dispune în acest sens, s-a luat act de faptul că sunt întemeiate susținerile conform cărora actele justificative depuse la dosarul de fond la filele 31-
38, sunt considerate ca fiind lămuritoare, în acord cu prev. art. 1169 C.civ., sumele solicitate fiind achitate efectiv de către reclamantă, pentru munca prestată de avocat în prezentul dosar, cu mențiunea că o parte dintre ele privesc primul ciclu procesual.
De asemenea, se constată că suma de 3.615, 7 lei, reprezentând activități de consultanță juridică în perioada (...)-(...), a fost achitată pentru activitatea desfășurată în cadrul litigiului, fiind expres menționat numărul de dosar (3901/612).
Fiind dovedită culpa procesuală a apelantei, în baza prev. art. 274 alin. 1
C.pr.civ., aceasta va fi obligată și la plata sumei de 3505,11 lei, cheltuieli de judecată în apel (f. 41,42), constând în onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nelegalei timbrări a apelului invocată de intimată.
Respinge apelul declarat de pârâta SC F. S. C. împotriva sentinței civile nr.
4097 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. C. pe care o menține în întregime.
Admite cererea de aderare la apel formulată de intimata - reclamantă SC S.
A. 2 C. SA și schimbă în parte sentința civilă nr. 4057/(...), din dosarul nr. (...) al T. C. C. în sensul că obligă pârâta să plătească reclamantei și suma de 5609,1 lei, cheltuieli de judecată la fond, constând în onorariu avocațial.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă apelanta să plătească intimatei suma de 3505,11 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 mai 2011.
Red.M.B./dact.L.C.C.
4 ex./(...)
Jud.fond: S. Ivănescu
| ← Decizia comercială nr. 125/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 62/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
