Decizia comercială nr. 10/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10/2012
Ședința de la 24 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE : C. I.
JUDECĂTOR : A. A. M.
GREFIER : M. N. ȚÂR
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta SC K. S. prin LICHIDATOR V. I. împotriva sentinței civile nr. 5531 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C. în contradictoriu cu intimata SC Z. I. S., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Calea de atac promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
C.ea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.3 pct.2 C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 5531 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C. s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru creanța în cuantum de 67.124,33 lei și dobânda legală aferentă și, în consecință, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC K. S. prin lichidator V. I., în contradictoriu cu pârâta SC Z. I. S. S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC K. S. în contradictoriu cu pârâta SC Z. I. S. având ca obiect pretenții în cuantum de 44.506 lei și dobânda legală aferentă. Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamanta a emis facturile fiscale nr. 0./(...) în valoare de 44.506 lei, nr. 010001/(...) în valoare de 18.556,86, nr. 9415/(...) în valoare de 4.198,32 lei, nr. 9398/(...) în valoare de 1.764,77 lei, nr. 7141/(...) în valoare de 11.995,20 lei și nr. 5421/(...) în valoare de 30.609,18 lei, facturi care au fost transmise pârâtei SC Z. I. S. prin serviciile poștale. Toate facturile emise au avut scadența la data emiterii acestora. Cererea de chemare în judecată a fost transmisă prin serviciile poștale la data de 8 iulie 2011 și înregistrată la T. S. C. la data de 11 iulie 2011. Pârâta prin întâmpinarea formulată în cauză a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune și, în urma analizării acestei excepții, tribunalul apreciază că aceasta este întemeiată în parte. În cazul de față, termenul de prescripție în cadrul căruia trebuia formulată cererea de chemare în judecată este termenul general de 3 ani reglementat de art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, act juridic în vigoare la momentul emiterii acestor facturi. Pentru facturile fiscale nr. 010001/(...) în valoare de 18.556,86, nr. 9415/(...) în valoare de 4.198,32 lei, nr. 9398/(...) în valoare de 1.764,77 lei, nr. 7141/(...) în valoare de 11.995,20 lei și nr. 5421/(...) în valoare de 30.609,18 lei, termenul de prescripție de 3 ani a expirat anterior datei de 8 iulie 2011, astfel încât pentru pretențiile aferente acestor facturi precum și pentru dobânda legală solicitată instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată. În ceea ce privește suma de 44.506 lei aferentă facturii fiscale nr. 0./(...), tribunalul a apreciat că această factură nu face dovada raportului juridic dintre părți, deoarece cuprinde o semnătură cu privire la care nu se poate stabili dacă aparține unui reprezentant al societății pârâte. În condițiile în care pârâta a contestat existența raporturilor juridice invocate de reclamantă, iar aceasta nu a făcut dovada existenței acestor raporturi prin administrarea unor alte probe în cauză decât înscrisurile, iar din înscrisurile invocate nu rezultă existența unei creanțe certe, tribunalul a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta S. K. S. solicitândadmiterea acestuia. În motivare a arătat că între S. K. S. și S. Z. I. S. s-au desfășurat o serie de relații comerciale materializate prin livrarea de produse comercializate de S. K. S. către S. Z. I. S. (vânzare - cumpărare) având termen de plata 30 de zile de la data emiterii facturii și livrării mărfii, termen de plata stabilit prin contract. In baza livrărilor efectuate s-au emis următoarele facturi fiscale: fact. nr. 0./0(...), in valoare totala de 44.506,00 lei neachitata până în prezent; fact. nr. 010001/(...), in totala de valoare 18.556,86 lei neachitata până în prezent; fact. nr. 9415/0(...), în valoare totala de 4198,3 lei, neachitata până în prezent; fact. nr.9398/0(...), în valoare totala de 1764,77 lei, neachitata până în prezent; fact. nr.7141/0(...) în valoare totala de 11.995,20 lei neachitata până în prezent; fact. nr.5421/(...). în valoare totala de 30.609,18 lei neachitata până în prezent; Facturile au fost acceptate la plata prin semnarea AWB-urilor de livrare prin curierat rapid (Curiero s.a) de către reprezentanții debitoarei și prin înregistrarea lor in contabilitatea societății beneficiare, conform fisei furnizor, cât și prin achitarea lor parțiala, conform extras de cont anexat. Facturile exhibate de apelantă au avut termen de plata de 30 zile de la data emiterii, însă nu au fost achitate de debitoare nici până la data prezentei cereri de apel. In ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune ridicata de societatea debitoare în fața instanței de fond astfel cum aceasta transpare din considerentele hotărârii apelate, arată ca dreptul la acțiune pentru creanța în cuantum de 67.124,33 lei împotriva S. Z. I. S. nu este prescris, așa cum greșit a înțeles T. S. C.. Arată că societății nu i s-a comunicat întâmpinarea formulata în cauza de societatea pârâta, fiind astfel în imposibilitate de a formula apărări cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune ridicata de aceasta. Văzând ca S.C Z. I. S. nu achita de buna credința sumele datorate în data de (...) a înaintat pe rolul T. C. C. o cerere de somație de plata împotriva debitoarei pentru achitarea contravalorii facturilor sus amintite. Urmare a cererii depuse pe rolul T. C. C. societatea debitoare în data de (...) a recunoscut datoria și a încercat să efectueze o compensare pentru suma de 49.692,97 lei, dar nu a continuat demersurile. In data de (...) instanța de fond a respins cererea de somație de plata din dosarul nr. (...) formulata raportata la prevederile art. 379 Cod procedura civila și la prev. art. 7 din OG 5/2001 cu posibilitatea valorificării pretențiilor în condițiile dreptului comun. Consideră ca prescripția extinctiva a dreptului la acțiune a fost întrerupta chiar daca ordonanța privind somația de plata a fost respinsa, efectul cererii societății de întrerupere a prescripției se menține, în baza art.16 din Decretul nr.167/1958. In baza aceluiași text de lege se constată că și excepția prescripției extinctive este nefondata. Cererea de somație de plata a fost formulata în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/58, iar art.8 alin 4 din OG nr. 5/2001 prevede posibilitatea soluționării cauzei în condițiile dreptului comun ca o continuare a procedurii începute potrivit art.2 din același act normativ. De aceea chiar daca ordonanța privind somația de plata a fost anulata, efectul cererii societății de întrerupere a prescripției se menține, în baza art.16 din Decretul nr.167/1958. (Decizia nr.728/R din 4 oct 2002 a Curții de A. B.). In conformitate cu prevederile art. 7201Cod procedura civila, debitoarea a fost convocata la conciliere, pentru a încerca stingerea pe cale amiabila a litigiului, însă aceasta nu a manifestat interes pentru conciliere. Conf. art. 7201alin. 5 anexează dovada expedierii prin posta în data de (...) a convocatorului la conciliere directa confirmare de primire semnata și stampilata de către reprezentanții societății debitoare. Convocatorul la conciliere directa s-a făcut pentru data de (...) ora 12, data la care niciun reprezentant al debitoarei nu s-a prezentat pentru soluționarea litigiului pe cale amiabila. Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate și având învedere dispozițiile legale incidente, C.ea reține următoarele: Între apelantă și intimată s-au desfășurat o serie de relații comerciale materializate prin livrarea unor produse având termen de plată la 30 de zile de la data emiterii facturii și livrării mărfii, conform clauzelor stabilite prin contractul încheiat între părți. Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată privind plata sumei de 67.124,33 lei și dobânda legală aferentă, reținându-se în privința acesteia excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pentru pretențiile în cuantum de 44.506 lei și dobânda aferentă, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. În ceea ce privește suma de 67.124,33 lei, ea derivă din facturile fiscale emise la data de 3 aprilie 2008, 29 ianuarie 2008, 9 iunie 2008 și respectiv 26 iunie 2008, iar termenul de prescripție de 3 ani reglementat de art.3 alin .1 din Decretul nr.167/1958 s-a împlinit anterior datei de 8 iulie 2011. În cadrul apelului se invocă o întrerupere a termenului de prescripție extinctivă a dreptului la acțiune prin recunoașterea datoriei urmare a unei așa zise compensări. Această susținere nu poate fi reținută de către instanța de apel deoarece nu există o acceptare la plată a sumelor în scrise în facturile enunțate și nici o achitare parțială a acestora cum susține apelanta și cu atât mai puțin o recunoaștere a datoriei urmare a încercării de efectuare a compensării pentru suma de 49.692,97 lei, întrucât aceasta nu a fost finalizată. În ceea ce privește suma de 44.506 lei aferentă facturii fiscale nr.0. din 9 iulie 2008, aceasta nu a fost dovedită întrucât prin factura invocată nu s-a putut stabili existența raportului juridic dintre părți, contestându-se semnătura din perspectiva persoanei care are calitatea de reprezentant al societății, Prin urmare în condițiile în care intimata a contestat existențaraporturilor juridice dintre părți, iar reclamanta apelantă nu a făcut dovada existența acestor raporturi juridice prin administrarea altor probe, iar din înscrisurile invocate nu rezultă existența unei creanțe certe, în mod întemeiat prima instanță a respins cererea. Nu pot fi acceptate susținerile apelantei potrivit cărora facturile au fost acceptate la plată prin semnarea AWB-urilor de livrare prin curierat rapid întrucât nu se poate stabili cu certitudine legătura dintre acestea și facturile efective în temeiul cărora reclamanta și-a susținut cererea. Prin urmare, în speță neexistând probe care să facă dovada unor creanțe certe între părți care să o îndreptățească pe apelantă la plata acestora, în mod corect prima instanță a respins cererea de chemare în judecată. Față de toate considerentele mai sus expuse în temeiul disp.art.296 C.proc.civ. apelul declarat de reclamanta SC K. S. reprezentată prin lichidator V. I. urmează a fi respins ca neîntemeiat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE : Respinge apelul declarat de reclamanta SC K. S. împotriva sentinței civile nr. 5531 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C. pe care o menține în întregime. Decizia este definitivă și executorie. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER C. I. A. A. M. M. N. ȚÂR Red.CI Dact.SzM/4ex. (...)
| ← Decizia comercială nr. 171/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 44/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
