Decizia comercială nr. 5333/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 5333/2012
Ședința din data de 13 I. 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR M. B. JUDECĂTOR F. T. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta SC F. SA împotriva sentinței civile nr. 2107 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. C., în contradictoriu cu pârâtul D. G., având ca obiect - ordonanță președințială. La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă recurenta-reclamantă prin consilier juridic B. M. care depune la dosar delegație de reprezentare din (...) și intimatul-pârât personal și asistat de avocat M. P., în substituirea d-lui avocat B. C., care depune delegație de substituire.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 581 C. pr.civ. și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Reprezentanta intimatului-pârât depune copia minutei sentinței civile cu privire la anularea H. AGA nr. 2. pe care o comunică și cu partea adversă, întrucât se face referire la aceasta pentru a justifica calitatea de membri ai consiliului de administrație. Se relevă de către apărătorul recurentei depune la dosar copia H. AGA din 2012, întrucât în motivele de recurs s-a făcut referire la aceasta. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererilor de ordonanță președințială, pentru următoarele considerente: Instanța de fond în mod eronat a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 581 C. pr.civ. de admitere a prezentei cereri, întrucât se întemeiază pe considerente contradictorii și a avut în vedere o altă stare de fapt decât cea prezentată. A. a plecat de la premisa în ce măsură folosirea stampilei are aptitudinea de a influența calitatea de reprezentant al SC F. SA și nu de la premisa folosirii abuzive și fără drept a acesteia, cel din urmă reprezentând și motivul pentru care a fost formulată cererea de ordonanță președințială. Pornind de la cele evocate, prima instanță avea obligația într-o primă fază, să cerceteze aparența dreptului de a solicita restituirea acestora și ulterior să treacă la analiza celui de al doilea aspect, respectiv îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 581 C. pr.civ. În ceea ce privește aparența dreptului, apreciază apărătorul recurentei că această aparență este în favoarea actualului Consiliu de administrație a SC F. SA. Cu privire la condițiile prevăzute de art. 581 C. pr.civ., urgența, neprejudecarea fondului și vremelnicia, acestea erau îndeplinite. Condiția urgenței este îndeplinită întrucât este vorba despre săvârșirea unor acte abuzive, folosirea stampilei purtând denumirea societății este permisă doar organelor reprezentative iar nu acționarilor. Sub acest aspect instanța de fond a considerat că nu ar fi îndeplinită această condiție întrucât folosirea stampilei în absența unei semnături, nu are valoare juridică, ceea ce duce la concluzia că oricine poate folosi acest element de identificare a unei societăți comerciale, în numele acesteia sau oricărei alte instituții publice, fără ca acest aspect să o afecteze sau să-i producă vreun prejudiciu. Cutumiar s-a statornicit, în raporturile comerciale, că ștampila ca semn distinctiv are importanță majoră întrucât are menirea de a crea o stare de aparentă confuzie a faptului că actul parafat emană de la acea societate. În ceea ce privește condiția neprejudecării fondului, plecând de la faptul că instanța de fond se contrazice în a reține că această condiție nu ar fi îndeplinită întrucât admite prezenta cerere, ar însemna să pună în discuție calitatea de reprezentant și ar afecta fondul, deși inițial apreciază că folosirea stampilei singură, nu are nicio valoare juridică. Apreciază că această condiție trebuia analizată pornind de la condiția aparenței dreptului coroborat cu condiția vremelniciei. Condiția vremelniciei era și este îndeplinită sub trei aspecte, respectiv se are în vedere durata limitată a C. de administrație, care-și îndeplinește atribuțiile până la o eventuală revocare sau până la expirarea duratei de patru ani, sens în care amintește dispozițiile art. 132 din legea societăților comerciale potrivit cărora hotărârile adunării generale a acționarilor sunt obligatorii pentru toți acționarii, inclusiv pentru intimatul D. G., care are obligația de respecta prevederea legală imperativă și de a preda acele bunuri întrucât aparțin societății. Al doilea aspect vizează hotărârea C. de administrație al societății SC F. SA nr. 155 din noiembrie 2011 care a făcut obiectul dosarului nr. (...) al T.ui S. C., prin care s-a admis solicitarea reclamantei de a se face publică măsura modificării formei stampilei, iar hotărârea fiind una executorie se impune a fi respectată și sub aspectul de a preda orice stampilă purtând denumirea societății SC F. SA. Decizia nefiind una definitivă se impunea admiterea prezentei cereri de ordonanță președințială până la soluționării dosarului la care a făcut referire. Cel de al treilea aspect vizează existența unei plângeri penale împotriva intimatului-pârât D. G. având ca obiect restituirea acestor bunuri către societatea reclamantă. Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și admiterea cererii de ordonanță președințială, așa cum a fost formulată, fără acordarea cheltuielilor judiciare. Reprezentanta intimatului-pârât solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a hotărârii pronunțată de T. S. C. ca temeinică și legală apreciind că în mod just instanța de fond a apreciat că cererea formulată în prezenta cauză nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 581 C. pr.civ. Condiția urgenței este indisolubil legată de producerea unei pagube iminente, însă recurenta nu a indicat în concret în ce constă paguba iminentă și nu a făcut vreo dovadă în acest sens. Apreciază că instanța de fond a reținut corect că aplicarea stampilei pe un act juridic nu conferă actului caracter legal și totodată nu este de natură a produce efecte juridice. A. nefiind producător de efecte juridice nu este în măsură de a produce pagube societății. În condițiile în care pârâtul nu ar putea face dovada calității sale de reprezentant este evident că nu poate angaja societatea într-un raport juridic care să producă pagube pentru aceasta. În privința condiției neprejudecării fondului, prin cererea formulată se dorește a se stabili dacă intimatul d-l D. G. are calitatea de reprezentant al SC F. SA și în condițiile în care apreciază că nu are această calitate trebuie să predea stampilele societății. În aceste condiții, prin pronunțarea unei soluții în sensul dorit de recurentă s-ar prejudeca fondul. Dimpotrivă, la nivelul de aparență al dreptului problemele există în privința C. de administrație reprezentat de d-na Bor E., P. N., P. R., T. A. M., etc., deoarece calitatea acestora de membri ai C. de A. și de acționari este dată de o pretinsă înregistrare în Registrul acționarilor, care la acest moment face obiectul unui dosar penal, împotriva acestora fiind începută urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În ceea ce privește condiția vremelniciei, reprezentanta intimatului-pârât arată că deși recurenta face trimitere la un alt dosar, nu face dovada clară a legăturii dintre prezenta cauză și dosarul menționat, fără a aduce dovezi în sensul evocat. Raportat la aspectele evocate solicită a fi avute în vedere dispozițiile art. 129 al. 51C. pr.civ. potrivit căruia în căile de atac părțile nu pot să invoce omisiunile instanței de a ordona din oficiu administrarea unor probe pe care acestea nu le-au propus în condițiile legii. Apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că nici cea din urmă condiție nu este îndeplinită. Față de împrejurarea că niciuna dintre condițiile prevăzute în mod obligatoriu de prevederile art. 581 C. pr.civ. recursul este nefondat, motiv pentru care solicită respingerea acestuia, fără acordarea cheltuielilor judiciare. În replică apărătorul recurentei arată că calitatea de reprezentant este evidențiată se succesiunea de hotărâri AGA și a hotărârilor judecătorești pe care le-a depus în probațiune. Mai mult prin întâmpinare se recunoaște că d-l D. G. nu deține calitatea de reprezentant al societății iar ștampila nu ar afecta în vreun fel calitatea de reprezentant. Față de susținerile reprezentantei părții adverse se relevă de către apărătorul intimatului că acesta își susține calitatea de reprezentant al SC F. SA, iar prin întâmpinare s-au criticat doar motivele de recurs evocate de recurentă. C.ea, având în vedere actele existente la dosar precum și poziția procesuală exprimată de părți, reține cauza în pronunțare. C.EA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin ordonanța nr.2107 pronunțată la data de 0(...) în dosar nr.(...)3 al T.ui S. C. a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta S. F. S.A în contradictoriu cu pârâtul D. G. Pentru a dispune astfel instanța a reținut că în cauză nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a ordonanței și anume condiția caracterului urgent și neprejudecarea fondului cauzei. Astfel se reține că urgența luării măsurii solicitate a fost justificată prin necesitatea împiedicării pârâtului de a iniția demersuri judiciare în numele reclamantei, inclusiv prin formularea căilor de atac, demersuri pe care acesta le-ar realiza prin invocarea calității de reprezentant al reclamantei, calitate pe care îl realitate nu ar deține-o, dar cu privire la care acesta ar fi însă în măsură să creeze o aparență prin utilizareabunurilor a căror predare temporară o solicită reclamanta, constând în ștampile ale societății. Raportat la conduita pârâtului astfel invocată, reclamanta a invocat faptul că aceasta i-ar aduce prejudicii întrucât o angrenează în raporturi juridice costisitoare. În ce privește starea de fapt astfel invocată, tribunalul reține că reclamanta a depus la dosar mai multe extrase de pe portalul instanțelor din care rezultă existența unor dosare în care pârâtul D. G. figurează înregistrat ca reprezentant al reclamantei S. F. S., după cum există unele în care figurează în nume propriu în contradictoriu cu reclamanta S. F. S. Cu privire la această situație, nu se poate reține însă că ar fi datorată deținerii de către pârâtul D. G. a unor ștampile ale societății reclamante, deținere care dealtfel nu a fost dovedită în mod direct de către reclamantă, care nu a depus la dosar copia unor acte emanând de la pârât care să poarte urma grafică a aplicării ștampilelor respective, deși sarcina probei sub acest aspect îi revenea reclamantei față de prevederile art. 1169 Cod civ. În plus, tribunalul apreciază că, pe de o parte nu se poate reține că arogarea de către pârât a calității de reprezentant al reclamantei s-ar datora deținerii de către acesta a unor ștampile cu sigla societății reclamante, iar pe de altă parte, având în vedere și poziția exprimată de către pârât prin notele de ședință depuse la dosar, nu există nici un temei pentru a se presupune că odată deposedat de ștampilele societății reclamante, pârâtul ar înceta să invoce calitatea de reprezentant al reclamantei și să inițieze demersuri judiciare în numele reclamantei în această calitate. Or, pentru a se putea reține ca fiind întrunită condiția urgenței, măsura a cărei luare se solicită pe calea ordonanței președințiale, ar trebui să fie de natură a împiedica producerea unui prejudiciu, de natura celui invocat și reținerea iminenței producerii acestui prejudiciu. În ce privește prejudiciul, tribunalul reține că nu s-a dovedit că demersurile judiciare realizate de către pârât ca reprezentant al reclamantei produc sau sunt de natură să producă acesteia un prejudiciu material, după cum nici nu s-a invocat în concret în ce ar putea consta acest prejudiciu. În acest sens, tribunalul are în vedere faptul că aplicarea ștampilei unei societăți comerciale pe actele judiciare nu este o condiție de legalitate a acestora prevăzută de C. de procedură civilă, iar reclamanta nu a invocat existența unei astfel de condiții, iar sarcina stabilirii împrejurării deținerii de către pârât a calității de reprezentant al reclamantei în dosarele în care acesta se prevalează de această calitate revine instanțelor judecătorești sesizate și legal investite cu soluționarea dosarelor respective, neputând fi tranșată cu titlu general, nici măcar în aparență, pe calea ordonanței președințiale, în caz contrar prejudecându-se fondul situației litigioase invocate de către reclamantă în cauza de față. Cât privește angajarea de către pârât a unor apărători aleși și suportarea onorariului acestora pentru demersurile judiciare realizate în numele pârâtei ar fi de natură să producă acesteia un prejudiciu, constând în suportarea de către societate a acestor cheltuieli, cât și a eventualelor cheltuieli de judecată în cazul în care ar cădea în pretenții, doar în măsura în care s-ar reține că pârâtul deține calitatea de reprezentant al societății reclamante și deci poate angaja răspunderea juridică a acesteia în raporturi convenționale și procesuale. Situația litigioasă invocată în cauza de față este deținerea de către pârât a unor ștampile ale societății reclamante fără a deține și calitatea de reprezentant al acesteia, astfel că dispunerea deposedării pârâtului de astfel de ștampile nu se poate realiza fără a reține că acesta nu deține calitatea de reprezentant al societății reclamantei, ceea ce ar însemna prejudecarea fondului litigiului. În ce privește condiția vremelniciei, tribunalul reține că aceasta este parțial probată, reclamanta precizând în motivarea cererii de ordonanță președințialăfaptul că solicită luarea măsurii până la soluționarea plângerii penale formulate împotriva pârâtului înregistrată în dosarul penal nr. 10400/P/2011 care se află în lucru la Poliția Municipiului Cluj-Napoca - Secția 2 P., și dovedind existența dosarului penal respectiv având ca obiect plângerea sa împotriva pârâtului prin adresa din (...) emisă în acel dosar de P.-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (fila 31). Reclamanta nu a depus însă la dosar copia plângerii respective, astfel că în fapt nu se poate reține că ar exista vreo legătură între măsurile a căror dispunere se solicită, și situația de fapt a cărei clarificare ar urma să se facă în dosarul penal nr. 10400/P/2011. Împotriva soluției menționate a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea acestuia cu consecința în principal a casării hotărârii și trimiterii cauzeispre rejudecare iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul admiterii ordonanței. În susținerea celor solicitate se arată că motivul determinant pentru care a formulat cerere de ordonanță a fost dat de starea de confuzie urmare a utilizării stampilelor în diverse demersuri judiciare, atitudine care este în măsură să creeze o stare de confuzie pentru orice terț inclusiv instituții publice, cu repercursiuni la nivelul societății. Uzând de ștampile pârâtul crează voit o stare de contradictorialitate raportat la impactul vizual pe care ștampilele le au în viziunea oricărui terț. Astfel menținerea și inducerea stării de incertitudine în condițiile în care aspectul reprezentării la momentul de față nu comportă discuție fiind clarificat antreior de instante este șicanatoare iar utilizarea parafei nu are nici o justificare legală. Contrar reținerilor instanței la dosar au fost depuse acte din care rezultă faptul că pârâtul în numele societății aplica ștampila . La fila 45 a dosarului exista un recurs formulat prin avocat ,ori între societate și acel cabinet nu exista încheiat nici un contract de asistență în temeiul căruia aceasta să formuleze vreo cerere în numele societății. De aici se deduce că singura persoană ce ar fi încheiat vreun contract este pârâtul și cu siguranță la încheierea acestora s-a folosit ștampila cu denumirea S. F. S. Instanța a dedus lipsa urgenței având în vedere aspectul dacă ștampila afectează sau nu calitate de reprezentant însă se contrazice în afirmații. În dispozițiile C.ui de procedură nu este o condiție de legalitate însă în condițiile în care un comerciant folosește o ștampilă care de regulă cuprinde date de identificare a persoanei juridice - confuzia de legalitate și proveniența a anumitor acte de la aceea persoană juridică este cu atât mai mare pentru terțe persoane inclusiv pentru instanțe. În această situație atitudinea de utilizare fără drept și la libera discreție a ștampilei este vădit nelegală și abuzivă. Referitor la neprejudecare arată recurenta că instanța odată infirma caracterul de legalitate a ștampilei însă ulterior confirmă acest caracter în condițiile în care leagă folosirea calității de reprezentant de folosirea sau nefolosirea ștampilei deși societatea a solicitat prin intermediul ordonanței doar predarea acestor ștampile în favoarea consiliului de administrație pentru care exista aparența dreptului și nu obligarea pârâtului la a înceta să-și aroge calitatea de reprezentant al societății, calitate care oricum cel puțin la nivel de aparență este infirmată și stabilită anterior de certificatele eliberate de ORC, ordonanțe pronunțate în dosarele (...); 4331/(...), încheierile nr.2/2012- dosar (...); nr.424/2011 - dosar 4331/(...) s.a ; hotărârile AGOA. Aparența de reprezentare ce rezultă din aceste acte este în favoarea consiliului de administrație înscris la ORC context în care nu s-ar afecta în nici un fel fondul. Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului în considerarea că reținerile instanței sunt corecte. Astfel se arată că motivul vizând arogarea calității de reprezentant prin folosirea ștampilelor este în contradicție cu realitatea deoarece calitatea nu este dată în temeiul ștampilelor ce trebuie predate ci în temeiul unor hotărâri AGA. Aplicarea unor ștampile cu mențiunea S. F. S.A pe orice înscris nu are cum să confere calitatea de reprezentant, nu poate angaja societatea în nici un raport juridic care să o prejudicieze. Prin urmare nu se poate reține expunerea unor prejudicii datorită existenței ștampilei. Simpla afirmație fără a se preciza și dovedi care sunt prejudiciile nu poate conduce la întrunirea cerinței cerute de lege. Referitor la condiția neprejudicierii fondului se arată în esență că la nivel de aparență administrarea societății nu operează în favoarea consiliului invocat de recurentă. Dreptul de reprezentant al societății s-a născut urmare a înregistrării unor cesiuni în registrul acționarilor, operațiune supusă cercetărilor penale context în care se pun semne de întrebare cu privire la legalitatea calității evocate. Nu în ultimul rând arată intimatul în privința vremelniciei instanța corect a sesizat că nu se face dovada legalității între dosarul indicat și măsura solicitată. Analizând recursul declarat C.ea reține următoarele: Prin cererea introductivă recurenta în contradictoriu cu intimatul a solicitat instanței ca pe cale de ordonanță să fie obligat intimatul să îi predea ștampila purtând denumirea societății comerciale S. F. S.A identificată prin trei steluțe, ștampila de intrări/ieșiri pe care le-a confecționat pentru a parafa ca reprezentant al societății, calitate pe care nu o deține. În susținerea celor solicitate se arată în esență că intimatul nu face parte din consiliul de administrație respectiv nu este reprezentant al societății și fără a deține o calitate decât cea de acționar folosește abuziv bunurile menționate obstrucționând conducerea liniștită a societății. Cererea a fost fundamentată în drept pe art.581C.pr.civ. P. normei evocate instanța va putea ordona măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara precum și prin înlăturarea unor piedici ce s-ar ivi cu prilejul executării. Rezultă din norma enunțată că pentru a recurge la calea ordonanței președențiale se cer îndeplinite cumulativ următoarele condiții: urgența , adică să fie vorba de cazuri grabnice a căror soluționare pe calea dreptului comun nu ar putea asigura o protecție eficace dreptului pretins încălcat, măsura dispusă de instanță să aibă caracter vremelnic adică prin ea să nu se rezolve fondul pricinii, evitându-se astfel prejudecarea. Aceste condiții așa cum corect a reținut și prima instanță nu sunt întrunite. Recurenta așa cum se observă din expunerea rezumativă de mai sus își fundamentează admisibilitatea cererii pe considerentul că intimatul folosește ștampilele fără drept întrucât nu are calitatea de reprezentant nefăcând parte din consiliul de administrație al societății. Intimatul în apărare a afirmat că sunt hotărâri care atestă calitatea sa. Din cele susținute de părți se observă că acestea pun în discuție calitatea de reprezentant. A. împrejurare este o problemă de fond ce nu poate fi valorificată decât pe calea dreptului comun, astfel s-ar prejudeca fondul. Atunci când are de rezolvat o cerere de ordonanță instanța nu are de cercetat drepturi disputate între părți. Ori tocmai aceasta se cere a se rezolva în cauză. Prin urmare nefiind întrunită cerința neprejudecării susținerile recurentei se vădesc nefondate și vor fi respinse. Afirmă recurenta că a justificat măsura în condițiile abuzului, al limitării în timp a folosinței bunurilor în condițiile în care există o plângere penală însă omite a avea în vedere că a fost formulată o plângere penală și de către intimat. În aceste condiții pretinsa atitudine presupune verificarea legalității actelor pe carele opun deopotrivă părțile și respectiv stabilirea calității de reprezentant stabilire ce tinde la definitivarea situației pe cale de ordonanță ceea ce excede analizei sumar în această procedură. Ori din aceasta ultimă perspectivă sustinerile recurentei nu poat fi reținute. Așadar constatând că nu sunt motive întemeiate în baza art.582 C.pr.civ. C.ea urmează a da o soluție de respingerea a recursului declarat. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge recursul declarat de S. F. S. împotriva sentinței civile nr. 2107 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. C. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. H. M. B. F. T. GREFIER D. C. Red.F.T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.V. Oros
| ← Sentința comercială nr. 510/2012, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 16/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
