Decizia comercială nr. 56/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 56/2012
Ședința a 30 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător M.-I. I.
G. A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - apelul declarat de reclamanta O. M. S. L. împotriva Sentinței civile nr. 5946/(...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în contradictoriu cu intimat SC R. E. S., intimat SC R. M. S., având ca obiect acțiune în revendicare.
Se constată că la data de 22 martie 2012 s-au înregistrat la dosar concluzii scrise formulate de apelantă, iar la 23 martie 2012, s-au înregistrat concluzii formulate de intimata SC R. E., la care s-au anexat traducerile solicitate de instanță.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 16 martie 2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru data de (...) și ulterior pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 5946 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a respins acțiunea formulată de către reclamanta O. M. S. L. în contradictoriu cu pârâtele: 1. SC R. E. S. și 2. SC R. M. S. A fost obligată reclamanta să achite pârâtelor suma de 15.915,65 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Pornind de la considerentele D. nr. 1588 din 06 mai 2010 a Î. C. de C. și J., potrivit cărora în dosarul nr. (...) al T. M., reclamanta O. M. S. L. nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra echipamentelor, deoarece în contractul de credit nu se regăsește nicio manifestare de voință a furnizorului A. C. C. de a transmite dreptul de proprietate și nu există o certitudine dacă creditul acordat a fost efectiv destinat achiziționării utilajelor, la data de (...), după expirarea contractului de creditare furnizare nr. 2., (contract încheiat între A. C. C. F. AB, în calitate de furnizor, și reclamanta O. M. S., în calitate de cumpărător (filele 29-43), între vânzătorul inițial, A. C. C. AB, și reclamanta O. M. S. L. s-a încheiat contractul de furnizare fără număr din (...), depus în traducere legalizată la filele 54-57 din dosar, prin care părțile au consfințit transferul dreptului de proprietate cu începere din (...) asupra „Produselor";, contra sumei de
849.196,87 USD, achitată integral de către cumpărător.
În anexa 1 la contract (fila 62) sunt menționate „produsele"; - obiect al contractului, respectiv U6 L. H. drill, U6 Spare parts, CS 14 Drill, Spare parts, Spare parts și Commissioning, care generic și valoric coincid cu cele menționate în contractul de creditare furnizor nr. 2., respectiv U6 freză (în valoare de 293.437,80 lei), U6 piese de rezervă (în valoare de 39.129,10lei), Freză C. (în valoare de 226.907,20 lei), Piese de rezervă (în valoare de
23.768,10 lei), Piese de rezervă (în valoare de 258.954,67 lei și Punere în funcțiune (în valoare de 7000 USD) - fila 29.
Cu toate acestea și cu toate că în istoricul contractului de furnizare, fără număr din (...) se face referire la O. de C. cu E. nr. E., la faptul că O. M. S. L. în calitate de cumpărător, a intrat în posesia Produselor în anul
2006 și la D. nr. 1588 din (...) a Î. C. de C. și J., instanța reține că reclamanta nu a făcut proba identității între „echipamentul"; ori
„produsele"; obiect al contractului fără număr din (...) și cele două sonde de foraj aflate în pretinsa proprietate și recunoscuta posesie a pârâtei SC R. E. S., așa cum acestea sunt indicate și individualizate în acțiunea introductivă și apoi precizată, respectiv seria U6 PHC PN 3708077560, nr.
6. și respectiv C. PN 3., nr. 6..
I. a mai avut în vedere că prin anexa 7 la C. de credit pentru Furnizori nr. 2. s-a convenit modificarea prevederilor clauzei 10 din Anexa nr. 1 (Termeni și condiții generale), în sensul că, în pofida restricțiilor din clauza 10 a Anexei - Termeni și condiții generale, cumpărătoarea SC O. M. S. LTD să poată vinde sau închiria mai departe echipamentul - obiect al contractului de credit pentru furnizări. Dat fiind aceasta, pentru a opune posesiei de bună-credință, invocată de către pârâta SC R. E. S., dreptul său de proprietate, reclamanta ar trebui să fie în măsură să prezinte un contract (de vânzare-cumpărare, de închiriere, etc.) încheiat cu pârâta.
Cum aceasta nu s-a făcut, iar caracterul de bun mobil al bunurilor revendicate nu a fost contestat de vreuna dintre părți, instanța a reținut că reclamanta, prin probațiunea administrată, nu a înfrânt prezumția de proprietate conferită pârâtei SC R. E. S. de către prevederile art. 1909 Cod civil, asupra celor două sonde de foraj aflate în posesia sa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta O. M. S. L. solicitând ca, prin decizia ce se va pronunța, să se schimbe în Î.gime S. apelată, În sensul admiterii acțiunii introductive de instanță, așa cum a fost ea precizată. În motivare s-a arătat că:
I. SCURT ISTORIC AL DIFERENDULUI
A. Î. UNEI ÎNTELEGERI COMERCIALE CU PRIVIRE LA E. DE FORAJ MINIER Î. GRUPUL A. ȘI O.
1. Reclamanta O. M. S. L. este o societate ce face parte din grupul O. G. plc, fondat În anul 1996, având ca principal domeniu de activitate exploatarea minieră a resurselor de aur și argint.
2. Societatea desfășoară În prezent activități de exploatare a aurului și argintului la mine din Uzbekistan, dar a Î.prins și demersuri În vederea participării la exploatarea unor mine și depozite de minerale și În alte regiuni, cum ar fi Turcia, Kyrgystan sau România.
3. În anul 2006 pentru Grupul O. G. plc. a apărut oportunitatea exploatării miniere a aurului din zona B. M., În care până atunci operase compania românească TransG.. Î. activitatea acesteia din urmă nu mai era profitabilă, societatea a fost lichidată, iar activele sale au fost scoase la vânzare.
4. În vederea achiziționării de către O. a unui echipamentul de foraj minier compus din două sonde Î. cu accesoriile acestora ("E.") de la A.
C. C. AB, reclamanta a Î. cu A. C. C. F. AS C. de credit nr. 2..
5. A. C. C. F. AB constituie o societate-anexă a A. C. C. AB, dedicată finanțării achizițiilor de echipamente de la această din urmă societate. Ambele societății aparțin grupului A..
6. În temeiul contractului de credit sus-amintit, E. a fost achiziționat de către reclamantă În regim de leasing, Î. pe 5 ani, valoarea unei rate trimestriale fiind de 43.825,1 USD.
7. Urmare a Încheierii acestui contract, E. a fost expediat spre a fi folosit În Uzbekistan Însă, datorită prelungirii formalităților vamale din această țară, nu a fost pus în funcțiune acolo.
8. În mod similar, E. a fost trimis spre a fi pus În funcțiune În Turcia, unde O. a fost confruntată cu aceeași prelungire a formalităților vamale, astfel ca sondele nu au fost nici acolo puse În funcțiune.
B. CREAREA R. E. ȘI R. M.
9. În vederea exploatării miniere a zonei B. M., O. R. C. (societate ce aparține grupului de societăți O.) s-a asociat cu o companie din Kazakhstan, K. G. L. ("K."). Cele două au înființat, la data de (...), o societate nouă (joint-venture), R. L., cu sediul În Isle of Man, cu participația egală, În bani, a ambelor societăți.
10. La rândul său, această nouă companie a înființat, În calitate de acționar unic" două societăți comerciale de naționalitate română: R. E. S.R.L., având ca obiect principal de activitate extracția și prepararea minereurilor neferoase și rare și R. M. S.R.L., având același obiect de activitate.
11. Î. O. deținea oricum E. pe care nu l-a putut folosi În exploatările sale din Uzbekistan și Turcia, pentru realizarea efectivă a activității de exploatare minieră a zonei B. M., acesta a fost pus la dispoziția societăților nou create, cu titlu de sublocațiune (E. nu a fost adus de O. cu titlu de aport În R. L., Î., așa cum a arătat mai sus, aporturile O. și K. au fost exclusiv În bani). În consecință, E. a fost transportat În România și a Î. să fie utilizat de R. E.
C. PĂRĂSIREA DE CĂTRE O. A ASOCIERII CU K.. CESIUNEA PĂRȚILOR SOCIALE ALE R. LlMITED DEȚINUTE DE O. R. C.
12. În anul 2007, parteneriatul dintre O. și K. a Încetat, iar prin C. de vânzare-cumpărare din data de (...), O. R. C. a cesionat către K. părțile sociale deținute În R. L., reprezentând o participație de 50% din capitalul social al acestei societăți.
13. Ulterior acestei cesiuni, reclamanta a notificat R. E. Încetarea contractului de sublocațiune și a solicitat restituirea E. utilizat de aceasta În activitatea de explorare. Î. O. R. C. nu mai avea calitatea de asociat În cadrul R. L. și, drept urmare, grupul de societăți O. nu mai avea niciun interes economic În ceea ce privește realizarea activității de exploatare minieră a zonei B. M., utilizarea E. dat În sublocațiune către R. E. nu mai avea niciun temei.
14. R. E. a refuzat În mod constant să dea curs acestei solicitări, invocând un pretins drept de proprietate asupra E..
D. ISTORICUL ACȚIUNILOR FORMULATE ÎN FAȚA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI
15. Așa fiind, la data de (...), reclamanta a formulat o primă acțiune
În revendicare Împotriva R. M. și R. E., pentru a le obliga pe pârâte la lăsarea În deplină proprietate și liberă folosință a E.. A. s-a constituit În dosarul nr. (...) al T. M., fiind admisă În primă instanță prin S. civilă nr. (...) a T. M.",
16. A.ul R. E. Împotriva hotărârii de primă instanță a fost respins prin D. civilă nr. 105/(...) a C.i de A. C.
17. R. R. E. Împotriva D. C.i de A. C. a fost admis prin D. nr.
1588/(...) a Î. C. de C. și J., irevocabilă ("D.").
18. În realitate, A. C. C. a intenționat Încă de la Î. să transmită reclamantei O. proprietatea asupra E., chiar dacă dispozițiile din C. de credit nu au fost interpretate În acest sens de către instanța supremă. De aceea, urmare a D. I. citate mai sus, dorind să clarifice chestiunea proprietății asupra E., pentru ca reclamanta să poată acționa pentru recuperarea lor, A. C. C. AB și O. au Î., la data de (...), un C. de vânzare cumpărare, prin care au convenit asupra transferului proprietății E. ("C.", depus În Anexa nr.3 a prezentului memoriu) astfel:
" Furnizorul [A. C. C. AB - n.n.] și Cumpărătorul [O. - n.n.] au luat notă de faptul că, prin S. nr. 1588/(...), Curtea Supremă a R. a reținut că dreptul de proprietate asupra Produselor În favoarea Cumpărătorului nu a operat prin C. de C. nr. 2..
[. .. ] Furnizorul convine să vândă iar Cumpărătorul convine să achiziționeze P.. Transferul dreptului de proprietate a operat la data de 2 decembrie 2010 când Furnizorul a primit plata integrală a prețului prevăzut la art. 2 din prezentul C.".
19. A., prin Î. C., reclamanta s-a conformat dispozițiilor D. I., preluând titlul de proprietar al E. de la A. C. D. urmare, la data de (...), O. a formulat o nouă acțiune În revendicare, solicitând obligarea R. M. și R. E. la lăsarea În deplină proprietate și liberă folosință a E..
20. Prin S. civilă nr. 5946 din data de (...), Tribunalul Maramureș a respins ca nefondată acțiunea reclamantei.
II. ARGUMENTAȚIA ÎN D.. CRITICI DE NELEGALITATE ȘI NETEMEINICIE ALE SENTINȚEI ATACATE
21. Pentru respingerea acțiunii, Într-o motivare sumară, instanța de fond a enumerat două argumente: a. În primul rând, s-a reținut că reclamanta nu ar fi făcut proba identității Î. bunurile revendicate și bunurile care au făcut obiectul C..
C. eronat al acestei afirmații va fi demonstrat În Secțiunea A a acestui capitol. b. În al doilea rând, instanța a reținut că probațiunea administrată
În dosar nu ar fi Înfrânt prezumția de proprietate conferită pârâtei SC R. E.
S. de către prevederile art. 1909 Cod civil. C. nelegal al acestei susțineri va fi demonstrat În Secțiunea B a acestui capitol.
A. I. DE FOND A NEGAT IN MOD ERONAT IDENTITATEA DI.
OBIECTUL C. ȘI BUNURILE REVENDICATE PE CALEA PREZENTEI ACȚIUNI
• Argumentul instanței de fond: "]. .. ] instanța reține că reclamanta nu a făcut proba identității Î. "echipementul" ori "produsele obiect al contractului fără număr din (...) și cele două sonde de foraj aflate În pretinsa proprietate și recunoscuta posesie a pârâtei SC R. E. S., așa cum acestea sunt indicate și individualizate În acțiunea introductivă și apoi precizată, respectiv seria U6 PHC PN 3708077560, nr. 6. și respectiv C. PN
3., nr. 6.".
• Critica argumentului instanței de fond:
22. I. a realizat o tendențioasă interpretare a ansamblului probator, alegând să omită pur și simplu o serie de aspecte de fapt relevante.
23. În cuprinsul C. de vânzare cumpărare din (...), părțile și-au luat toate măsurile de individualizare a bunurilor obiect ale translației de proprietate.
24. A., obiectul C. de furnizare din (...) a fost definit ca "produsele prevăzute În Anexa 1 ("produsele")". Printr-o clauză expresă. părtile C. de furnizare au clarificat În mod expres că aceste bunuri, definite convenționaldrept "P.". sunt cele care au constituit obiectul D. nr. 1..°5.2010 a Î. C. de C.
și J.
"FURNIZORUL și CUMPĂRĂTORUL au luat notă de faptul că, prin S. nr. 1588/(...), Curtea Supremă a R. a reținut că transferul dreptului de proprietate asupra Produselor În favoarea Cumpărătorului nu a operat prin C. de C. nr. 2.".
25. Or, D. nr. 1588/(...) a Î. C. de C. și J. a avut drept obiect" echipamentul de foraj minier constând În două sonde de forare seria U6 PHC PN 3705077560, nr. 6. și, respectiv, C. PN 3., nr. 6., Î. cu accesoriile acestora" .
26. Este de neînțeles cum instanța de fond a ignorat efectul acestei prevederi contractuale clare. Conform principiilor de interpretare contractuale, orice clauză convenită de părți trebuie interpretată În sensul de a produce efecte, iar nu de a nu produce efecte (ectus interpretandus est potius ut valeat quam pereat, art. 978 C. civ.). ar, În speță, a se susține că părțile nu ar fi individualizat În mod clar seria echipamentelor care urmau a fi transferate Î. a ignora În totalitate aplicabilitatea clauzei citate la paragraful 24.
27. Concluzia la care a ajuns instanța de fond este infirmată și de alte prevederi contractuale. A.: a. o altă clauză a C. stipulează că bunurile care constituie obiect al său sunt cele care au constituit și obiectul C. de credit pentru furnizori nr.
2.12005. Cu privire la acest din urmă contract, instanța supremă a stabilit cu autoritate de lucru judecat, prin D. nr. 1588/(...), că obiectul său este constituit de cele două sonde de forare seria U6 PHC PN 3705077560, nr. 6. și, respectiv, C. PN 3., nr. 6., Î. cu accesoriile acestora. b. pentru siguranță, părțile au arătat că P. - obiect al contractului sunt cele incluse În : i. O. de C. cu E. nr. E., respectiv ii. C.a O. din data de (...) (a se vedea primele două teze ale preambulului contractual), emisă de furnizorul A. C. C. Ab", A. C. a O. evidențiază și seriile tehnice individuale ale echipamentului revendicat de reclamantă: a. La poziția 1 a confirmării comenzii se află sonda Diamec U6 cu seria 3705077560. b. La poziția 62 a confirmării comenzii se află sonda Christensen C. cu seria 3..
28. Pe de altă parte, susținerea instanței de fond este contrazisă chiar de afirmațiile pârâtei R. E.
29. A., față de cererea introductivă a subscrisei, pârâta a invocat: a. Excepția autorității de lucru judecat a cauzei, arătând că ea are aceleași părți, obiect și cauză precum dosarul nr. (...). Obiectul acestei din urmă cauze a fost constituit de revendicarea sondelor cu seria U6 PHC PN
3705077560, nr. 6. și, respectiv, C. PN 3., nr. 6., împreună cu accesoriile acestora b. așa-zisul caracter pro causa al C. de furnizare. În această privință, pârâta a arătat că "documentul intitulat C. de furnizare este un Înscris Întocmit pro causa În vederea prejudicierii intereselor R. E., având În vedere [. . .] scopul urmărit, respectiv "suprimarea" lipsurilor probatorii ale proprietății asupra E..
Or, dacă însăși pârâta recunoaște, În propria argumentare, că respectivul C. de furnizare are drept obiect dreptul de proprietate asupra E.,este de neînțeles cum ar putea instanța de fond să clameze lipsa vreunei legături între C. și E.
30. Având În vedere toate cele de mai sus, este evident că manifestarea de voință expresă, reală a părților C. de furnizare a fost de a transfera proprietatea asupra E.. Negând efectele acestor manifestări de voință, instanta de fond a Î. prevederile art. 969 C. civ., pur și simplu excluzând din analiza sa anumite stipulații contractuale.
B. I. DE FOND A RETINUT ÎN MOD ERONAT INCIDENTA
PREVEDERILOR A. 1909 C. CIV. ÎN FAVOAREA PÂRÂTEI R. E.
• Argumentul instanței de fond: "(…] pentru a opune posesiei de bună-credință, invocată de către pârâta SC R. E. S., dreptul său de proprietate, reclamanta ar trebui să fie În măsură să prezinte un contract
(de vânzare - cumpărare, de Î.) Î. cu pârâta.
Cum aceasta nu s-a făcut, iar caracterul de bun mobil al bunurilor revendicate nu a fost contestat de vreuna dintre părți, instanța reține că reclamanta, prin probațiunea administrată, nu a înfrânt prezumția de proprietate conferită pârâtei SC R. E. S. de către prevederile art. 1909 Cod civil, asupra celor două sonde de foraj aflate În posesia sa ".
• Critica argumentului instanței de fond:
31. I. de fond a realizat o greșită aplicare a art. 1909 cod civil În favoarea R. E., nesocotind condițiile de incidență ale acestui text legal.
32. Potrivit art. 1909 alin. (1) C., „lucrurile mișcătoare se prescriu prin faptul posesiunii lor, fără să fie trebuință de vreo curgere de timp".
33. Literatura juridică a arătat Însă că nu orice posesor poate invoca prezumția de proprietate oferită de acest text legal.
34. În speță, instanța de fond a omis pur și simplu să analizeze
Îndeplinirea vreuneia dintre aceste condiții. Sub acest aspect, hotărârea sa apare ca neargumentată.
35. Dincolo de acest aspect, argumentarea instanței de fond este eronată.
36. În primul rând, R. E. nu a făcut dovada că fie proprietarul actual la bunului, O., fie proprietarul său anterior, A. C. C. AB, s-ar fi desesizat În mod voluntar de E. Un astfel de act este inexistent.
37. În al doilea rând, R. E. nu a făcut dovada dobândirii bunului, În calitate de terț de bună-credință, de la detentorul precar. Nici instanța de fond, nici pârâta R. E. nu au indicat măcar identitatea acestui detentor precar de la care ar fi dobândit bunul.
38. În contextul celor de mai sus, caracterul netemeinic, profund eronat al argumentației sumare a instanței de fond apare ca fiind demonstrat.
39. De altfel, asupra acestui aspect, dedus judecății de aceleași părți, Curtea de A. C. s-a pronunțat deja În cadrul dosarului nr. nr. (...), prin
D. civilă nr. 105/(...). Considerentele care au stat la baza respingerii incidenței art. 1909 alin. (1) nu au fost reformate de D. nr. 1588/(...) a Î. C. de C. și J. (instanța supremă a respins acțiunea anterioară de revendicare a reclamantei pe motivul nedovedirii, la acel moment, a dreptului de proprietate asupra Echipamentelor).
40. Ultimele două paragrafe ale considerente lor citate sunt relevante și În infirmarea susținerilor făcute În fața instanței de fond de către intimata pârâta R. E. cu privire la titlul propriu asupra E.. Chiar dacă instanța de fond nu a indicat că ar considera temeinice aceste argumente, ele vor fi analizate În cele ce urmează.
41. A., R. E. a arătat că titlul său de proprietate asupra E. ar rezulta din trei tipuri de acte juridice : a. Declarațiile vamale de import definitiv al bunurilor; b. Plata TVA-ului aferent E.; c. Includerea E. În contabilitatea societății.
42. Nici una dintre categoriile de acte juridice individualizate mai sus nu justifică existența unui drept de proprietatea asupra unui bun.
1. I. unui bun nu echivalează cu transferul dreptului de proprietate asupra acestuia, după cum documentele necesare acestui import nu reprezintă titlu de proprietate
43. Codul civil român, În art. 644 și 645 arată că dreptul de proprietate se dobândește "prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin traditiune", precum și "prin accesiune sau incorporațiune, prin lege sau ocupețiune",
44. I. unui bun nu este menționat ca fiind un mod de dobândire a dreptului de proprietate, după cum nu există niciun act normativ care să menționeze că importul unui bun echivalează cu transferul dreptului de proprietate asupra acestuia.
45. Declarația vamală nu poate fi considerată un titlu de proprietate, astfel cum susține În mod eronat R. E. Codul vamal român definește declarația vamală drept "actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă, În formele și modalitățile prevăzute În reglementările vamale, voința de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal".
46. Prin declarant, conform aceluiași act normativ indicat se Î.
"persoana care depune o declarație sumară sau o notificare vamală de reexport sau Î. o declarație vamală În nume propriu sau persoana În numele căreia se face o declarație vamală".
47. Simplele trimiteri ale R. E. la declarațiile de import nu fac dovada dobândirii proprietății asupra E.. Aceste lnscrisuri pot face cel mult dovada calității sale de importator, care nu se confundă cu aceea de proprietar.
48. Rezultă că declarația vamală nu trebuie făcută În mod obligatoriu de proprietarul bunului care intră pe teritoriul vamal al R., putând fi făcută de orice altă persoană care Îndeplinește condițiile prevăzute de textul de lege sus citat. A. că simpla Împrejurare că declarația vamală a fost completată de reprezentanții R. E. nu Î. că această societate ar fi devenit, urmare a completării acestei declarații, proprietara bunului.
2. Achitarea taxei pe valoare adăugată nu este de natură a crea un drept de proprietate În favoarea pârâtei R. E.
49. Î. cele două societăți pârâte urmau a folosi E. proprietatea reclamantei, pe teritoriul R., E. a fost trimis În țară de către societatea reclamantă și, În mod evident, TVA a fost achitat de către pârâta R. E.
50. Simplele trimiteri ale R. E. la efectuarea plății de taxă pe valoare adăugată nu fac dovada dobândirii proprietății asupra E..
Aceste înscrisuri pot face cel mult dovada calității sale de importator, care nu se confundă cu aceea de proprietar.
3. Menționarea E. in documentele contabile ale pârâtei R. E. nu constituie un titlu de proprietate
51. Pârâta R. E. menționează, În cuprinsul întâmpinării din dosarul de fond, că "Ia momentul Înscrierii În contabilitate, E. a primit, În conformitate cu dispozițiile Codului Fiscal, o valoare de intrare. Prin valoare de intrare se Î. (..) "costul de achiziție" in ceea ce privește mijloacele fixe procurate cu titlu oneros?",
52. Potrivit art. 50 din Codul comercial, documentele contabile fac proba În justiție numai dacă au fost ținute cu respectarea tuturor dispozițiilor legale. Pentru ca o înregistrare În contabilitate să fie legală, aceasta trebuie să se facă În baza unor documente justificative (art. 6 din
Legea contabilității nr. 82/1991).
53. Or, R. E. nu a menționat care ar fi valoarea de intrare a E. și nici care ar fi costul de achiziție al acestuia, respectiv care este documentul justificativ care ar atesta pretinsul transfer al dreptului de proprietate În patrimoniul acesteia. Mai mult, intimata pârâta nu a făcut dovada plății contravalorii Echipamentelor, înregistrarea făcându-se numai În baza unor simple inventarieri care emană de la aceasta.
54. A. simplă inventariere nu probează decât eventuala deținere a unor bunuri la un moment dat, nu și a titlului cu care sunt deținute - așadar, ea nu poate constitui dovada unui titlu de proprietate asupra Echipamentelor revendicate de reclamantă.
4. Pârâta R. E. nu a făcut dovada existenței acordului de voință al reclamantei in sensul transferului dreptului de proprietate asupra E.
55. În lipsa unui astfel de acord de voință din partea proprietarului, nu se poate efectua transferul unui drept de proprietate.
5. Pârâta R. E. nu a făcut dovada plății vreunui preț pentru pretinsul transfer, prin import, al dreptului de proprietate asupra E.
56. Pe de altă parte, reclamanta a făcut, prin C. de furnizare, dovada achitării unui preț de 849.196,87 USD pentru transferul dreptului de proprietate asupra E..
6. E. nu a fost adus de către O. ca aport in R. L. și nici nu a făcut obiectul C. de vânzare-cumpărare de părți sociale incheiat cu K.
57. Pe de o parte, contrar susținerilor intimatei pârâte R. E., dreptul de proprietate asupra E. nu a făcut obiectul vreunui aport la capitalul social al R. L. sau al vreuneia dintre societățile pârâte :
- C. de asociere Î. O. G. plc și K. G. L. din data de 07 noiembrie 2006 nu prevedea nicio obligație din partea grupului O. de a aduce În asociere E.. Aportul celor doi asociați În R. L. a fost stablit exclusiv În numerar, În cuantum de 300.000 dolari SUA, sume ce au fost achitate integral de aceștia. Nu a existat vreun aport În natură al O. R., lucru dovedit de documentele societare.
- În consecință, nici R. L. și nici vreuna din societățile În care aceasta era acționară (printre care și recurenta) nu a deținut vreodată E. printre activele sale. Grupul O. a permis doar folosirea acestuia, cu titlu de locațiune, având În vedere interesele sale convergente cu ale recurentei și ale
R. M. S.A. În sensul exploatării În comun a resurselor miniere din zona B.
M..
58. Pe de altă parte, susținerile intimatei pârâte R. E. cu privire la faptul că E. a cărui revendicare o solicită a format obiectul C. de vânzare- cumpărare părți sociale Î. cu K. la (...)9 sunt și ele nefondate Î.:
- C. respectiva avut ca obiect doar vânzarea participației de 50% a O.
R. C. la capitalul social al R. L., către celălalt acționar, K. G. L. În cuprinsul acestui contract nu există Însă nicio referire la E. De aceea, nici intimata pârâta nu a putut face trimitere la o clauză expresă În acest sens, ci doar a afirmat, fără să dovedească, că E. ar fi făcut obiectul contractului. Însă la fila 6, paragraful 8 din acest contract sunt menționate ca făcând obiect al C. doar "Activele Neuzbece" și anume "P. sociale Norox, P. Sociale R. și Acțiunile Hatay".
- Chiar recurenta R. E. pretinde că ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra E. prin efectul importului, completării declarațiilor vamale, plata TVA aferentă importului și menționarea bunului În documentele contabile (a se vedea cap. /II, punctul iii) din Întâmpinarea depusă În dosarul de fond). Se susține, În acest sens, că importul definitiv al E. nu ar fi fost posibil " dacă R. E. nu ar fi fost titularul dreptului de proprietate".
Or, În alegarea unui drept de proprietate asupra E., R. E. a afirmat că
E. a fost importat În februarie-martie 2007. Pe de altă parte, C. de vânzare- cumpărare de părți sociale a fost semnat În aprilie 2007.
Așa fiind, dacă E. ar fi devenit proprietatea R. E., conform susținerilor intimatei pârâte, prin efectul importului din februarie-martie 2007, cum ar fi putut același Echipament să facă obiectul C. de vânzare-cumpărare din aprilie 2007?
În Întâmpinarea de la dosarul de fond, R. E. susține În mod greșit că garanțiile pe care părțile la C. de vânzare - cumpărare de părți sociale din
(...) și le-au oferit reciproc ar fi aplicabile În cauza de față. I. pârâtă se referă la art. 5.1.2 din Anexa nr. 2 la acest C., conform căruia vânzătorul și garantul ar fi declarat și garantat că nu există datorii Î. societățile vânzătoare și cumpărătoare inclusiv În ceea ce privește subsidiarele.
Aceste susțineri sunt netemeinice. Simpla lectură a clauzei invocate arată că vânzătorul și garantul declară că grupul vânzătorului nu are debite sau Î. către terțe părți care să fi fost generate În alt mod decât din cursul normal al activității. Prin urmare clauza invocată de recurentă nu se referă la raporturile dintre părțile din prezenta cauză, ci la raporturile V. din C. de vânzare cumpărare de părți sociale cu terțe persoane.
În același sens se Înscrie și opinia unui expert recunoscut În dreptul englez, reputata societate de avocatură londoneză Norton Rose arătând că E. nu a format obiectul contractului sus indicat".
59. În dovedirea susținerilor reclamantei este și faptul că, ulterior momentului 26 aprilie 2007, dată la care intimata pârâtă R. E. pretinde că ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra E., aceasta nu a notificat grupului A. o eventuală schimbare a titularului dreptului de proprietate (ceea ce ar fi fost o activitate esențială În măsura În care pârâta ar fi devenit proprietarul E.). Mai mult, aceasta a solicitat reclamantei, În luna mai 2007, anumite piese de schimb necesare pentru funcționarea echipamentelor.
Aceste piese de schimb au fost comandate de O. M., deși dacă pârâta ar fi fost proprietarul E., așa cum susține, ar fi transmis comanda pentru piese de schimb În nume propriu.
60. Prin urmare, E. nu a fost Înstrăinat de reclamantă nici la momentul constituirii R. L., prin vreun aport În natură la capitalul acesteia, nici la momentul vânzării participației O. În această societate, În luna aprilie
2007.
61. Și asupra acestor aspecte, Curtea de A. C. s-a pronunțat deja În cadrul dosarului nr. (...), prin D. civilă nr. 105/(...) :
" Aceeași pârâtă [. E., n.n.] a Î. să Își fundamenteze titlul de proprietate asupra E. În discuție pe mai multe fapte și acte juridice.
A., a susținut că E. reprezintă un aport al O. G. plc la constituirea sa.
A. susținere nu are suport probator Î. dreptul de proprietate asupra E. nu a făcut obiectul vreunui aport la capitalul social al Romal{vn L. Aportul celor doi asociați În Romaltvn L. a fost exclusiv În numerar În cuantum de
500.000 dolari SUA. sume ce au fost achitate integral de aceștia [. ns.].
Nici R. L. și nici vreuna din societățile În care aceasta era acționară nu a deținut vreodată bunul În litigiu, printre activele sale.
Ulterior, pârâta a susținut că titlul său de proprietate asupra E. ar fi contractul de vânzare-cumpărare din (...).
Nici această susținere nu are acoperire sub aspect probator. În contextul În care. dreptul de proprietate asupra E. nu a făcut obiectul acestui contract [. ns.]",
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea cererii de apel, astfel cum a fost formulată.
În drept s-au invocat prevederile art. 287 și urm. C. Pr. civ., art. 480
C.
În susținerea pretențiilor înțelege să se folosească de proba cu Î.
Pârâta intimată SC R. E. S. ("R. E.") a formulat întâmpinare solicitând ca, pe baza probelor ce vor fi administrate, sa se dispună:
1. Respingerea apelului formulat de catre O. M. S., prin care se solicita schimbarea in tot a Sentintei civile nr. 5946 din 26 octombrie 2011 a
T. M. in sensul admiterii actiunii sale, ca neintemeiat; si
2. Obligarea O. M. S. la plata cheltuielilor de judecata. În motivare s-a arătat că:
I. SCURT ISTORIC i. Relatiile existente intre grupul de societati din care face parte O.
M. S., precum si cel din care face parte R. E.
In vederea solutionarii prezentei cauze apreciază necesara prezentarea pe scurt a situatiei de fapt, inclusiv prezentarea relatiilor existente intre grupul de societati din care face parte A., precum si cel din care face parte R. E., avand in vedere faptul ca intre parti au fost derulate o serie de operatiuni comerciale in contextul asocierii in comun a resurselor detinute in vederea atingerii unui scop comercial pentru ambele parti. A., apreciază necesar a sublinia, in acest context, intentia reala avuta de parti in ceea ce priveste aducerea unor bunuri in asocierile incheiate precum si finalizarea acestei asocieri prin incheierea unor contracte de cesiune de parti sociale impreuna cu toate drepturile si obligatiile aferente acestora.
A., societatea K. G. L. este o societate infiintata in Jersey, cu sediul social in Le Motte Chambers, St. Helier, Jersey J El, BT, Channel Islands. Societatea este infiintata inca din 1930 avand ca obiect activitatea de exploatare miniera, in special exploatarea resurselor de aur. In noiembrie
2005, K. G. L. a fost listata la B. de la L. avand in vedere dezvoltarea activitatii sale, devenind una dintre liderele societatilor din domeniul exploatarilor miniere. K. G. L. are in acest moment mai mult de 3200 de angajati in intreaga lume.
In cadrul planurilor de dezvoltare ale societatii K. G. L. si ca urmare a asocierii acesteia cu O. R. C. (societate ce apartine grupului din care face parte A.), in august 2006 a fost constituita societatea R. L. cu sediul in Isle ofMan.
De asemenea, in vederea realizarii unui scop comercial comun - exploatarea unor resurse miniere, O. R. C. si K. G. L. au decis crearea unor societati comerciale de nationalitate romana, ale caror actiuni sa fie detinute in exclusivitate de catre R. L. A., au fost infiintate R. E., precum si R. M.. In prezent, in urma cesiunii partilor sociale detinute de grupul O. in R. L., doar K. G. L. mai detine parti sociale in R. E. si R. M..
In luna martie 2007, R. E. a importat de la O. G. PLC (una dintre societatile care face parte din grupul O. si care detinea la acea data partisociale in R. E., dar societate distincta de O. M. S.) E., asa cum rezulta din declaratiile de import pe care le anexează prezentei intampinari.
De asemenea, dupa intocmirea declaratiilor de import, R. E. a achitat taxa pe valoare adaugata aferenta operatiunii de import avand ca obiect E., conform ordinelor de plata pe care le depune in probatiune la dosarul cauzei.
Ulterior, E. a fost inscris ca mijloc fix in contabilitatea RomaItyn E., astfel cum rezulta din bilanturile contabile si notele de inventar depuse in probatiune. De asemenea R. E. a efectuat operatiunile contabile necesare amortizarii E.. ii. Cesiunea partilor sociale detinute de O. R. C. In capitalul social al R. L.
In data de 26 aprilie 2007 intre O. R. C., K. G. L. si O. G. PLC a fost incheiat un contract de vanzare cumparare active ("C."). De asemenea, prin acelasi act, O. R. C. a cedat toate partile sociale detinute in R., impreuna cu toate drepturile si obligatiile aferente acestor parti sociale si a activelor detinute catre K. G. L. Urmare a incheierii C., O. R. C. a cesionat catre K. G. L. toate partile sociale detinute in R. L. A., K. G. L. a devenit asociat unic in cadrul R. L., care la randul ei este asociat atat in cadrul societatii R. E. cat si in cadrul R. M..
Conform acestui contract, mai exact art. 5.1.2 din Anexa 2 Garantii Partea A Garantiile V., O. G. PLC si O. R. C. au declarat si garantat faptul ca nu exista niciun fel de datorii intre societatile vanzatoare si cumparatoare, inclusiv in ceea ce priveste subsidiarele acestora. A. declaratie vizeaza si raporturile juridice dintre O. M. si R. E. avand in vedere faptul ca societatea apelanta face parte din grupul O., alaturi de O. R. C. si O. G. P.
Mai mult, in conformitate cu prevederile A. 12.1.3 din C., O. R. C. se obliga sa nu dispuna de nici un element al activelor apartinand R. L. sau filialelor acesteia, respectiv R. E. si R. M., intre perioada dintre semnarea C. si finalizarea tranzactiei dintre aceasta societate si K. G. L. E. era la momentul semnarii C. inregistrat ca mijloc fix in contabilitatea societatii R. E., intrand astfel sub incidenta declaratiei si garantiei prevazute la A. 12.1.3 din C..
Solicită instanței de judecata sa aiba in vedere faptul ca pretul partilor sociale detinute de catre O. R. C. in cadrul R. L. a fost determinat luand in considerare activele/mijloacele fixe detinute de catre R. L. si filialele acesteia, respectiv R. E. si R. M., active cu privire la care O. R. C. a garantat ca exista si ca sunt detinute in mod legitim de catre R. L. si filialele acesteia.
Or, in situatia in care una dintre societatile grupului O. G., grup din care face parte si O. M. S., garanteaza O. G. PLC si O. R. C. au declarat si garantat faptul ca nu exista nici un fel de datorii intre societatile vanzatoare si cumparatoare, inclusiv in ceea ce priveste subsidiarele acestora, aceasta declaratie vizeaza si raporturile juridice dintre O. M. S. si R. E. avand in vedere faptul ca A. face parte din grupul O. G. alaturi de O. R. C. si O. G. P.
In consecinta, in cazul existentei unui litigiu intre o filiala a O. G. si una a K. G. L. in legatura cu un mijloc fix, litigiul intra sub incidenta prevederilor contractuale care stipuleaza ca in cazul existentei unui litigiu in legatura cu executarea C. acesta va fi solutionat prin arbitraj la L. iii. A. in revendicare a E. formulata in anul 2008
In data de 22 O. 2008, O. M. S., apelanta din prezenta cauza, a chemat in judecata pe R. M. si R. E., solicitand instantei de judecata sa dispuna obligarea paratelor la a lasa in deplina proprietate si linistita posesie a E. si obligarea paratelor la plata sumei 630.420,24 RON cu titlul de chirie. A. a fost inregistrata pe rolul T. M. sub numarul de dosar (...).
Prin S. civila nr. 220 din 27 ianuarie 2009, T. M. a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de O. M. S. in sensul ca a admis cererea de obligare a R. E. la a lasa in deplina proprietatea proprietate si linistita posesie E. apelantei O. M. S. si a respins cererea de obligare aparatelor R. E. si R. M. la plata sumei 630.420,24 RON cu titlul de chirie.
Prin D. nr. 1. Curtea de A. C. a respins apelurile declarate atat de catre R. E. cat si de O. M. S., mentinand sentinta T. M..
Prin D. comerciala nr. 1588 din 6 mai 2010 pronuntata de I. Curte de
C. si J. s-a dispus respingerea recursului formulat de O. M. S., s-a admis recursul formulat de catre R. E., s-a dispus modificarea deciziei C.i de A. C. in sensul admiterii apelului declarat de catre R. E. si pe fond respingerea actiunii formulata de catre O. M. S. Ca urmare, prin decizia sa I. Curte de C. si J. a retinut faptul ca proprietarul E. este R. E.
Dupa pronuntarea deciziei de catre I. Curte de C. si J., mai exact in data de 28 octombrie 20] O, A. C. C. AR a transmis catre R. E. o convocare la conciliere directa prin care solicita lasarea in deplina si linistita posesie a E..
In data de 13 D. 2010, R. E. a primit o noua convocare la conciliere din partea O. M. S. privind revendicarea E., ulterior primind si actiunea ce face obiectul prezentei cauze.
Prin S. civila nr. 5946 din 26 octombrie 2011, T. M. a respins actiunea formulata de catre O. M. S.
II. MOTIVELE DE D.
In ceea ce priveste sustinerile A. din cererea de apel si cererea de chemare in judecata solicită instanței de apel sa aiba in vedere urmatoarele motive de drept ce duc in opinia pârâtei la respingerea actiunii si a apelului acesteia:
1. In mod corect instanta de fond a retinut ca nu exista identitate int.e produsele indicate in C. de F. si E. indicat in cererea de chemare in judecata Prin cererea de chemare in judecata A. a solicitat "lasarea in deplina proprietate si linistita posesie a echipamentului de foraj minier
"constand in doua sonde de forare identificate cu seria U6 PHC PN
3708077560 nr. 6. si, respectiv, C. PN 3. nr. 6., impreuna cu accesoriile acestora".
Or, in C. de F. invocat de catre A. ca documentul ce atesta dreptul de proprietate se face referire la P. din Anexa nr. 1 a acestui contract, respectiv U6 freza si CS 14 freza, fara a se indica seriile de identificare ale acestora. Ca urmare, nu se poate retine in nici un moment faptul ca E. ce face obiectul actiunii in revendicare este acelasi cu echipamentele indicate in C. de F., neputand fi retinut ca A. face dovada proprietatii asupra E..
Sustinerile A. ca simpla indicare in cadrul C. de F. a D. nr. 1. a I. C. de C. si J. este in masura sa duca la identificarea obiectului acestui contract este complet eronata. Obiectul unui contract trebuie sa fie identificat de catre partile acestuia. Consideră ca instanta de judecata nu poate "interpreta" vointa partilor in privinta obiectului cauzei, respectiv sa procedeze la identificarea produselor ce au se presupune ca au fost transferate in proprietatea A. Nu poate sa nu remarce faptul ca partile au inteles sa nu identifice in mod clar produsele ce fac obiectul acestei cauze si sa nu ne intrebam care este problema. Consideră ca atata timp cat nu se face o identificare clara a obiectului transferului dreptului de proprietate nu se pot face nici un fel de interpretari de catre instanta de judecata in favoarea A. Dupa cum o sa observati din actele depuse la dosar de fapt se afla in realitate in posesia si proprietatea R. E.
De asemenea, consideram ca in mod gresit sustine A. ca instanta de fond a interpretat clauzele contractuale in sensul de a nu produce efecte juridice, instanta de fond indicand doar in mod corect ca nu exista identitate intre "P." C. de F. si cele ale cererii de chemare in judecata. In ipoteza in care instanta de fond ar fi "interpretat" ca "P." din C. de F. sunt aceleasi cu cele din cererea de chemare in judecata instanta de fond si-ar fi depasit atributiile, instantele neavand atributii de completare a contractului dintre parti.
Faptul ca R. E. a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat si caracterul pro causa a C. de furnizare nu este in masura sa sustina actiunea A. cum in mod gresit se incearca a se sustine de catre aceasta. Aceste aspecte au fost invocate de catre R. E. in raport de convingerea ferma a A. ca "P." indicate in C. de F. sunt aceleasi cu cele indicate in cererea de chemare in judecata.
Apararea R. E. a avut in vedere ambele aspecte ale spetei si anume atat convingerea A. cu privire la identitatea dintre cele doua, cat si pe fondul cauzei bazata pe propria sa convingere ca aceasta identitate nu exista.
I. de fond nu a incalcat in nici un moment prevederile A. 969 C., ci doar a constatat faptul ca prin C. de F. nu sunt identificare "P." pentru a se ajunge la decizia ca exista identitate intre acestea si E. revendicat prin actiunea A.
Nimeni nu a exclus posibilitatea ca "P." indicate in C. de F. sa fie in realitate alte produse decat E. indicat prin cererea de chemare in judecata.
2. In mod corect instanta de fond a constatat faptul ca A. nu a infrant prezumtia de proprietate a R. E.
In primul rand precizează faptul ca E. ce face obiectul acestui litigiului este proprietatea R. E. Va rugam sa observati faptul ca bunurile ce fac obiectul prezentei cereri au fost importate de catre R. E., in acest sens fiind depuse in probatiune si declaratiile vamale de import. Asa cum rezulta din aceste declaratii vamale de import, E. a fost importat definitiv.
In conformitate cu dispozitiile art. 82 (1) din Codul Vamal "Marfurile destinate plasarii sub un regim vamal trebuie sa faca obiectul unei declaratii pentru acel regim vamal".
De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 101 din Codul Vamal
(1) Punerea in libera circulatie confera marfurilor straine statutul vamal de marfuri romanesti;
(2) Punerea in libera circulatie atrage aplicarea masurilor de politica comerciala si indeplinirea formalitatilor vamale prevazute pentru importul marfurilor, precum si incasarea oricaror drepturi legal datorate.
In consecinta, E. nu putea fi importat definitiv daca R. E. nu ar fi fost titularul dreptului de proprietate asa cum rezulta din toate documentele depuse la dosar, expeditorul echipamentelor importate de pârâtă nu este O. M. S., astfel cum rezulta in mod indubitabil din declaratia vamala depusa in probatiune si din expertiza contabila intocmita de E. contabil Constantin Cucosel.
De asemenea, solicită instanței a avea in vedere faptul ca R. E. a achitat si taxa pe valoare adaugata aferenta E. care revine importatorului, in conformitate cu prevederile art. 155 (1) din Codul Fiscal.
Ulterior, E. a fost inregistrat conform dispozitiilor vamale in contabilitate ca si mijloace fixe, asa cum rezulta din documentele si bilanturile contabile depuse in probatiune la dosarul cauzei. In acest sens, invederează instantei de judecata faptul ca la momentul inscrierii in contabilitate, E. a primit, in conformitate cu dispozitiile Codului Fiscal ovaloare de intrare. Prin valoare de intrare, se intelege, in conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. 5 Iit. a Codului Fiscal "costul de achizitie" in ceea ce priveste mijloacele fixe procurate cu titlu oneros.
Pe cale de consecinta, de vreme ce bunurile sunt incluse in contabilitatea societatii pârâte, cu o valoare de intrare reprezentata de un cost de achizitie, consideră ca nu se poate pune problema existentei unui alt titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor in discutie.
Pe de alta parte, invederează instantei de judecata faptul ca suntem in situatia unei actiuni In revendicare, bazata pe dispozitiile art. 480 C., actiune ale carei principii de solutionare au fost determinate de catre practica judecatoreasca. A., solicită instanței a observa faptul ca A. nu a depus nici un document de proprietate care se atesta ca E. care face obiectul cererii de revendicare, identificat in mod corect dupa seria si numar, este in proprietatea sa, fapt retinut in mod corect de catre instanta de fond. Pe cale de consecinta, raportat la aceasta imprejurare o asemenea actiune urmeaza sa fie respinsa in toate situatiile daca parata detine posesia asupra bunului in discutie.
Or, la momentul de fata, R. E. detine posesia bunului in discutie, posesie necontestata de catre A. Pe cale de consecinta, posesia exercitata de catre R. E. asupra E. revendicat este una neviciata si de buna credinta, de natura sa creze o prezumtie de proprietate in conformitate cu dispozitiile art. 1854 C.civ, care stabilesc ca "posesorul este presupus ca poseda pentru sine sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a inceput a poseda pentru altul."
Altfel spus, asa cum s-a stabilit in literatura juridica, prezumtia de proprietate care opereaza in favoarea posesorului se intemeiaza la randu-i pe o alta prezumtie, anume ca adesea starea de fapt, coincide cu dreptul de proprietate, adica cu starea de drept, astfel incat, pornindu-se de la aceasta situatie obisnuita este normal sa se traga concluzia ca posesia face sa se presupuna existenta dreptului de proprietate."
Invederează ca aceasta prezumtie, opereaza atat in cazul bunurilor mobile cat si in cazul bunurilor imobile, fiind cu atat mai puternica in cazul bunurilor mobile, prin instituirea regulii cuprinse in art 1909 C. Civ, care stabileste ca posesia de buna credinta echivaleaza cu titlul de proprietate, fara putinta de proba contrara, in situatia in care sunt indeplinite conditiile pe care textul de lege le presupune.
Cu toate acestea prezumtia se aplica si in situatia bunurilor imobile si in situatia celor mobile, in acest din urma caz, indiferent ca sunt sau nu indeplinite cerintele impuse de art. 1909 C., unica diferenta constand in aceea ca prezumtia poate fi rasturnata prin proba contrara, respectiv prin dovada relei credinte, ceea ce nu s-a probat in cauza.
De asemenea, solicită instanței de judecata sa aiba in vedere faptul ca sustinerile din cererea de chemare in judecare respectiv ca E. a fost pus la dispozitia R. E. si R. M. cu titlu de sublocatiune sunt neintemeiate avand in vedere ca nu exista nicio dovada a incheierii vreunui contract de locatiune sau sublocatiune cu cele doua societati comerciale. Solicită a avea in vedere faptul ca R. E. a solicitat achizitionarea pieselor de schimb de catre A. de la furnizorul A. C. C. AB din ratiuni pur comerciale, care nu au nicio relevanta asupra proprietatii Echipamentelor desi A. a incercat sa sustina contrariul.
Sustinerile A. ca in mod gresit instanta de fond a retinut incidenta prevederilor A. 1909 C. sunt nefondate avand in vedere faptul ca prezumtia de buna posesia a R. E. nu a fost rasturnata. In mod corect instanta de fond a retinut ca nici o parte nu a contestat caracterul de bun mobil al E.revendicat si ca prezumtia de proprietate instituita de prevederile A. 1909 C. nu a fost rasturnata.
Sustinerile A. ca D. nr. 1. a I. C. de C. si J. nu a reformat considerentele care au stat la baza respingerii incidentei A. 1909 alin. (1) de catre Curtea de A. C. prin D. nr. 1. sunt nefondate in conditiile in care I. Curte de C. si J. a dispus modificarea deciziei C.i de A. C. in sensul admiterii recursului declarat de catre R. E. si pe fond respingerea actiunii formulate de catre O. M. S. Or, in aceste conditii este evident faptul ca I. Curte de C. si J. a desfiintat decizia C.i de A. C., inclusiv a considerentelor ce au stat la baza acesteia.
Mai mult, I. Curte de C. si J. a retinut prin D. nr. 1. ca: "pe de alta parte, parata R. E. S. a sustinut si a depus documentele proband ca echipamentul a fost importat definitiv, in concordanta cu declaratiile vamale, fiind achitata si taxa pe valoare adaugata, care legal revine importatorului. Nu lipsit de relevanta este si aspectul ca bunurile importate au fost evidentiate si in contabilitatea societatii comerciale". A., prin decizie definitiva si irevocabila, I. Curte de C. si J. a confirmat prezumtia de buna credinta a R. E., fapt contrar sustinerilor neintemeiate ale A.
III. CONCLUZII
Avand in vedere probele ce au fost administrate in cauza si argumentele mentionate anterior solicită sa se respingă apelul formulat de catre O. M. S., sa se mentină S. civila nr. 5946/(...) ca legala si temeinica si sa se dispună obligarea A. la plata cheltuielilor de judecata.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a apărărilorformulate, Curtea reține următoarele:
Reclamanta O. M. S. L. este o societate ce face parte din grupul O.. În vederea achiziționării de către O. a unui echipamentul de foraj minier compus din două sonde împreună cu accesoriile acestora, reclamanta a încheiat cu A. C. C. F. AS contractul de credit nr. 2.. În vederea exploatării miniere a zonei B. M., O. R. C. s-a asociat cu K. G. L. Cele două au înființat, la data de (...), o societate nouă (joint-venture), R. L., cu sediul În Isle of Man, cu participația egală, în bani, a ambelor societăți. La rândul său, această nouă companie a înființat, două societăți comerciale de naționalitate română: R. E. S.R.L. și R. M. S.R.L. Î. O. deținea oricum E. pentru realizarea efectivă a activității de exploatare minieră a zonei B. M., acesta a fost pus la dispoziția societăților nou create, cu titlu de sublocațiune (E. nu a fost adus de O. cu titlu de aport în natură în R. L., întrucât, aporturile O. și K. au fost exclusiv în bani). Prin C. de vânzare-cumpărare din data de (...), O. R. C. a cesionat către K. părțile sociale deținute în R. L., reprezentând o participație de 50% din capitalul social al acestei societăți.
La data de (...), reclamanta a formulat o primă acțiune în revendicare împotriva R. M. și R. E., pentru a le obliga pe pârâte la lăsarea În deplină proprietate și liberă folosință a E.. A. s-a constituit în dosarul nr. (...) al T. M., fiind admisă în primă instanță prin S. civilă nr. 220/(...) a T. M.. A.ul R. E. împotriva hotărârii de primă instanță a fost respins prin D. civilă nr.
105/(...) a C.i de A. C. R. R. E. împotriva D. C.i de A. C. a fost admis prin D. nr. 1588/(...) a Î. C. de C. și J. I. supremă a apreciat ca greșită susținerea că dreptul de proprietate asupra echipamentelor revendicate a intrat în patrimoniul reclamantei O. la momentul încheierii contractului de credit, respectiv atunci când A. a finanțat achiziția bunurilor. Reclamanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra Echipamentelor, deoarece în contractul de credit nu se regăsește nici o manifestare de voință a A. de atransmite dreptul de proprietate și nu există o certitudine dacă creditul acordat a fost destinat exclusiv achiziționării utilajelor.
Urmare a D. I. citate mai sus, dorind să clarifice chestiunea proprietății asupra E., pentru ca reclamanta să poată acționa pentru recuperarea lor, A. C. C. AB și O. au Î., la data de (...), un C. de vânzare cumpărare, prin care au convenit asupra transferului proprietății E.. Prin încheierea contractului, reclamanta s-a conformat dispozițiilor D. I., preluând titlul de proprietar al E. de la A. C. D. urmare, la data de (...), O. a formulat o nouă acțiune în revendicare, solicitând obligarea R. M. și R. E. la lăsarea în deplină proprietate și liberă folosință a E..
Prin S. civilă nr. 5946 din data de (...), Tribunalul Maramureș a respins ca nefondată acțiunea reclamantei. P. instanță a reținut că reclamanta nu ar fi făcut proba identității între bunurile revendicate și bunurile care au făcut obiectul C. din (...) și că probațiunea administrată nu ar fi Înfrânt prezumția de proprietate conferită pârâtei SC R. E. S. de către prevederile art. 1909 Cod civil.
Curtea observă - contrar reținerilor primei instanțe, că reclamanta a făcut proba identității între bunurile revendicate și bunurile care au făcut obiectul C. din (...) și pe cale de consecință a fost înlăturată prezumția de proprietate conferită pârâtei SC R. E. S. D. nr. 1588/(...) a Î. C. de C. și J. a avut drept obiect - echipamentul de foraj minier constând în două sonde de forare seria U6 PHC PN 3705077560, nr. 6. și, respectiv, C. PN 3., nr. 6., împreună cu accesoriile acestora. Obiectul C. de furnizare din (...) a fost definit ca "produsele prevăzute în Anexa 1 și care au constituit obiectul D. nr. 1588/(...) a Î. C. de C. și J. N. perfectării acestui contract a rezultat din motivarea deciziei nr. 1588/(...), prin care I. a reținut cu autoritate de lucru judecat că transferul dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorului nu a operat prin C. de C. nr. 2.. P. au menționat în mod expres că bunurile care constituie obiect al contractului din (...) sunt cele care au constituit și obiectul C. de credit pentru furnizori nr. 2..
Este de asemenea corectă și susținerea apelantei referitoare la poziția procesuală a pârâtei intimate în fața primei instanțe - care invocând excepția autorității de lucru judecat a cauzei, și arătând că aceasta are aceleași obiect ca și în dosarul nr. (...) - confirmă identitatea sondelor cu seria U6 PHC PN 3705077560, nr. 6. și, respectiv, C. PN 3., nr. 6., împreună cu accesoriile acestora cu cele din contractul din (...).
I. de fond a realizat o greșită aplicare a art. 1909 din Vechiul Cod civil în favoarea R. E., nesocotind condițiile de incidență ale acestui text legal. Posesorul poate invoca prezumția de proprietate oferită de acest text legal dacă proprietarul s-a desesizat voluntar de bunul său mobil, încredintându-i prin contract unui detentor precar iar dobânditorul, respectiv terțul care a dobândit bunul de la detentorul precar pe care l-a considerat, cu bună- credință, ca fiind adevăratul proprietar, să fi fost pus în posesie asupra bunului. R. E. nu a făcut dovada că fie proprietarul actual la bunului, O., fie proprietarul său anterior, A. C. C. AB, s-ar fi desesizat în mod voluntar de E. De asemenea R. E. nu a făcut dovada dobândirii bunului, în calitate de terț de bună-credință, de la detentorul precar. R. E., nu a făcut dovada modului de dobândire al bunului de la un detentor precar căruia adevăratul proprietar să-i fi încredințat de bună voie Echipamentele aflate În litigiu, așa încât aceasta nu poate invoca În beneficiul său dispozițiile art. 1909 alin. (1) din Vechiul Cod civil.
Imprejurarea ca ulterior, E. a fost inregistrat conform dispozitiilor vamale in contabilitate R. E. ca si mijloace fixe, asa cum rezulta dindocumentele si bilanturile contabile depuse in probatiune la dosarul cauzei nu conferă un just titlu intimatei. I. nu a putut produce dovada modului de dobândire al bunurilor și respectiv al titlului său de proprietate. I. unui bun nu echivalează cu transferul dreptului de proprietate asupra acestuia, după cum documentele necesare importului nu reprezintă titlul de proprietate. Pe de altă parte, achitarea TVA-ului nu este de natură a crea un drept de proprietate în favoarea pârâtei R. E.
R. E. a arătat că titlul său de proprietate asupra E. ar rezulta din trei tipuri de acte juridice : declarațiile vamale de import definitiv al bunurilor; pPlata TVA-ului aferent E. și includerea E. în contabilitatea societății. Nici una dintre categoriile de acte juridice individualizate mai sus nu justifică existența unui drept de proprietatea asupra unui bun. Vechiul cod civil român, în art. 644 și 645 arată că dreptul de proprietate se dobândește "prin succesiune, prin legate, prin convenție și prin traditiune", precum și "prin accesiune sau incorporațiune, prin lege sau ocupațiune".
Pârâta R. E. nu a făcut dovada existenței acordului de voință al reclamantei in sensul transferului dreptului de proprietate asupra E.. E. nu a fost adus de către O. ca aport in R. L. și nici nu a făcut obiectul C. de vânzare-cumpărare de părți sociale incheiat cu K. . D.ul de proprietate asupra E. nu a făcut obiectul vreunui aport la capitalul social al R. L. sau al vreuneia dintre societățile pârâte iar contractul de asociere Î. O. G. și K. G. L. din data de 07 noiembrie 2006 nu prevedea nicio obligație de a aduce în asociere E.. În consecință, nici R. L. și nici vreuna din societățile în care aceasta era acționară nu a deținut vreodată E. printre activele sale. Grupul O. a permis doar folosirea acestuia, cu titlu de locațiune, având în vedere interesele sale convergente cu ale intimatelor în sensul exploatării în comun a resurselor miniere din zona B. M..
Nu pot fi reținute nici susținerile intimatei pârâte R. E. cu privire la faptul că E. a format obiectul C. de vânzare-cumpărare părți sociale încheiat cu K. la (...) întrucât contractul respectiv a avut ca obiect doar vânzarea participației de 50% a O. R. C. la capitalul social al R. L., către celălalt acționar, K. G. L.
Mai mult probațiunea administrată - legată de facturile emise de către O. M. S. L., legată de corespondența referitoare la transmiterea echipamentului în România, legate de ordinul de cumpărare E 10270/(...) și de confirmarea acestui ordin (filele 187-242 dos fond) confirmă că pârâtele nu sunt proprietarele E. și că îl folosesc fiind doar detentori precari cu privire la acesta.
Față de cele ce preced potrivit art 296 cod pe civ curtea va admite apelul declarat de O. M. S. L. împotriva sentinței civile nr. 5946/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., pe care o va schimba în întregime în sensul că va admite acțiunea precizată și va obliga pârâtele SC R. E. S. și SC R. M. S. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie echipamentul de foraj minier constând în două sonde de forare identificate cu seria U6 PHC PN 3705077560, nr. 6. și respectiv C. PN 3. nr. 6. împreună cu accesoriile acestora.
Potrivit art 274 cod pr civ va obliga pârâtele să plătească în solidar reclamantei suma de 47.814,48 lei reprezentând cheltuieli de judecată (taxe timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite apelul declarat de O. M. S. L. împotriva sentinței civile nr.
5946/(...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. M., pe care o schimbă în întregime în sensul că admite acțiunea precizată și obligă pârâtele SC R. E. S. și SC R. M. S. să lase în deplină proprietate și liniștită posesie echipamentul de foraj minier constând în două sonde de forare identificate cu seria U6 PHC PN 3705077560, nr. 6. și respectiv C. PN 3. nr. 6. împreună cu accesoriile acestora.
Obligă pârâtele să plătească în solidar reclamantei suma de 47.814,48 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Președinte Judecător
G.-A. N. M.-I. I.
G. A. B.
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
6 ex./(...) Jud.fond: E. C.
← Decizia comercială nr. 71/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 6829/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
---|