Decizia comercială nr. 6829/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 6829/2012
Ședința publică de la 20 S. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Judecător M. S.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de contestatoarea S. A. S., împotriva deciziei civile 14/(...) pronunțată în dosarul (...) al T.ului
Specializat Cluj, în contradictoriu cu intimații S. U. H. S. și B. M. B. M. A. L., având ca obiect contestație la executare O.
Având în vedere că la data prezentului termen, d-nul judecător L. U. lipsește din instanță, întrucât în perioada 20 - (...) participă la conferința referitoare la crearea la nivel național a unei retele de judecători cu rol de coordonatori în domeniul aplicării D.ui Uniunii Europene organizată la I. N. al M., întregirea completului de judecată 4 R s-a făcut prin participarea d- nei judecător M. S..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, avocat P. B., cu delegație la dosar, în substituirea avocatului titular P. A. L. și reprezentantul intimatei U. H., consilier juridic P. C. G., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...), intimata U. H. a depus la dosar un script, cu o serie de anexe.
Reprezentantul intimatei U. H. depune la dosar raportul și cererea de admitere a creanței, precizând că le-a comunicat și părții adverse. Arată că s-au respins contestațiile și s-a dispus înscrierea creanței chirografare. În continuare, acesta reiterează excepția lipsei de interes în formularea recursului.
Reprezentanta recurentei arată că raportat la cadrul procesual - opoziție la executare - în măsura în care criticile din recurs vizează soluția primei instanțe - referitor la relațiile dintre părți - sub aspectul invocării stingerii creanței prin plată, această chestiune beneficiază de autoritate de lucru judecat, referitor la creanțele stabilite în cadrul procedurii insolvenței. Arată că a înțeles să conteste cuantumul acestei creanțe, deci, sub acest aspect subzistă interesul.
Reprezentantul intimatei U. H. arată că și-a întemeiat creanța pe raportul juridic dintre părți, existând deci autoritate de lucru judecat relativă.
Reprezentanta recurentei aratăcă debitoarei nu i-a fost ridicat dreptul de administrare.
Reprezentantul intimatei U. H. arată că raportat la maniera de formulare a recursului, ambele hotărâri, atât cele din fond, cât și din apel, sunt criticate sub anumite aspecte.
Reprezentanta recurentei arată că în cuprinsul dosarului execuțional nr. 74/2011, al B. Man O. se face dovada plății și încasării sumei de
1.090.000 lei.
Reprezentantul intimatei U. H. arată că acest dosar execuțional are la baza alt titlu, nu face obiectul dosarului execuțional nr. 16/2011 al B. M. B..
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvîntul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, precizând că fila CEC a fost abuziv completată, al acea dată producându-și efectele contractul de cesiune de creanță încheiat de către părți, în sumă de 1.090.000 lei, în vederea stingerii parțiale a debitelor. D. cesionar avea privilegiul de discuțiune față de debitorul cedat, la suma cesionată trebuind adiționate și cauțiunile. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei U. H. solicită admiterea excepției lipsei de interes și pe fond, respingerea recursului conform motivelor invocate prin întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin decizia civilă 14/(...) pronunțată în dosarul (...) al T.ului Specializat Cluj s-a respins ca nefondat apelul împotriva sentinței civile nr.2937/(...) din dosarul (...) al Judecătoriei T., pe care a menținut-o în întregime.
T.ului Specializat a apreciat că potrivit art.256 lit.b din Norma cadru
7/1994 a BNR posesorul CEC-ului poate proceda la executare, astfel că prescripția dreptului material la acțiune derivând din raportul fundamental nu are relevanță. Astfel, titlul conferă certitudinea dreptului în sensul că nu poate suferi influență din partea raportului juridic original care a dat naștere titlului. Fila CEC a fost emisă în alb și nu s-a făcut dovada că a fost completată abuziv. Totodată, termenul de 6 luni prevăzut de art.73 și 74 din Legea 59/1934 este respectat întrucât acesta începe să curgă de la împlinirea termenului de 15 zile în care CEC-ul trebuia prezentat la plată. Fila a fost emisă la (...) refuzată la (...) în interiorul termenului de 15 zile prevăzut de art.31 alin.1 din Legea 59/1934, iar cererea de executare a fost înregistrată în termenul de 6 luni prevăzut de art.256 alin.1 lit.f din Norma cadrul 7/1994.
A fost înlăturată ca fără relevanță împrejurarea că prin sentința din dosarul (...) al Judecătoriei T. a fost admisă excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită deoarece cele două CEC-uri sunt distincte și independente de raportul juridic obligațional. Susținerile privitoare la stingerea dreptului principal la acțiune odată cu stingerea dreptului accesoriu a fost înlăturată tot pe lipsa de interdependența între cele două CEC-uri. Pe de altă parte, s-a apreciat că apelanta nu a făcut dovada că posesorul CEC-ului l-ar fi dobândit cu rea credință, sau în temeiul unei greșeli grave, iar susținerile apelantei în sensul completării abuzive potrivit art.14 coroborat cu art.67, 71 din Norma cadru 7/1994 exced cadrului legal
și situațiilor limitative pe care legea le prevede. De asemenea, apărările formulate prin invocarea contractului de cesiune de creanță au fost înlăturate pentru că vizează faportul juridic fundamental, nu s-a făcut dovada plății creanței în condițiile în care nu s-a întocmit procesul verbal de distribuire a sumei și de finalizare a executării silite.
Pentru a face dovada faptului că sumele achitate de debitor cu titlu de cuațiune, au stins obligația de plată datorată de apelanta-intimată, eranecesară proba încasării sumelor respective, iar cuantumul acestor cauțiuni nu poate fi totalizat și considerat ca fiind o modalitate de stingere a creanței.
Prin urmare, T.ul Specializat a arătat că nu s-a făcut dovada că obligația cambială a fost stinsă, întrucât părțile au stabilit de comun acord să considere plata cesiunii ca fiind realizată la data încasării efective a creanței de la debitorii cedați numai după operarea și înregistrarea compensării fiind eliberat de datorie debitorii cedați și cedenți. Ca atare, și contestarea de către apelantă a soldului nu este admisibilă pe calea opoziției la executare întrucât vizează raportul fundamental.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC A. SRL solicitând modificarea deciziei și schimbarea sentinței în sensul admiterii opoziției la executare cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în fond, apel și recurs.
Recurenta arată că fila CEC litigioasă a fost completată abuziv pentru că potrivit pct.70 din Norma cadru 7/1994 beneficiarul CEC-ului este singura persoană din șirul celor care pot intra în posesia CEC-ului care are relație directă cu trăgătorul întemeiată pe raportul juridic fundamental și care are datoria de a completa CEC-ul. Completarea abuzivă în sensul nerespectării înțelegerii primare poate fi opusă posesorului doar dacă acesta a dobândit CEC-ul cu rea credință sau a comis o greșeală gravă în dobândirea lui. Ipoteza avută în vedere de instanța de apel în sensul că CEC-ul în alb se completează abuziv de către beneficiar se transmite unei terțe persoane care poate fi posesor de bună sau de rea credință nu este dedusă judecății în cazul de față.
Ca atare, obligația de plată a sumei înscrise în cuprinsul filei CEC nu era certă și exigibilă la data prezentării la plată a filei CEC și nici la momentul investirii cu formulă executorie.
În susținerea argumentelor recursului se arată raportul fundamental care a constat în încheierea unui contract de furnizare de produse petroliere în temeiul căruia a achiziționat mărfuri de la intimată și în vederea garantării executării obligațiilor apredat necompletate două file CEC. În vederea achitării obligațiilor de plată față de intimată s-a încheiat un contract de cesiune prin care s-a cedat intimatei creanța înv valoare de
1.999.972 lei,80 lei pe care o deținea față de debitoarea SC M. C. G. SRL și s-au formulat cerere de validare a popririi în dosarul execuțional față de terții popriți SC BECHTEL SRL și SC IMPRESA pentru aceeași sumă pentru care a fost admisă decizia 2953/2011 a Curții de A. C. D. de creanță al intimatei SC U. H. a fost realizat ca urmare a punerii în executare separată a deciziei 20/A/2010 a T.ului Comercial Cluj, iar completarea abuzivă este dată de faptul că la data completării CEC-ului și a prezentării sale la plată creanța urmărită nu era exigibilă. Recurenta arată că beneficia prin contractul de cesiune de creanță de un beneficiu de discuție, prin care intimata trebuia să urmărească pe debitorul cedat și în măsura insolvabilității acestuia trebuia să se îndrepte direct împotriva recurentei. Astfel, creanța solicitată de intimată nu avea caracter exigibil la data completării CEC-ului.
Pe de altă parte, datoria a fost stinsă prin plată în dosarul execuțional
16/2011 al B. M. B. M. A.a L. .
Intimata SC U. H. SA a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului pe motiv că obligațiile cambiale sunt abstracte și autonome, iar posesorul legitim al biletului la ordin își exercită dreptul, iar emitentul titlului execută obligația în temeiul titlului de valoare. De asemenea, excepțiile au fost depuse tardiv, întrucât trebuiau invocate la primul termen de înfățișare. În ceea ce privește completarea abuzivă a filei CEC, intimataarată că nu a dobândit fila CEC cu rea credință sau în virtutea unei greșeli grave, CEC-ul fiind emis în vederea obligațiilor contestatoarei, nu a fost limitat dreptul de a completa fila CEC și nu s-a făcut dovada completării abuzive și a încălcării vreunui drept sau înțelegerii părților.
Referitor la stingerea prin plata obligației, dovada stingerii nu a fost făcută, deoarece plățile efectuate privesc doar o parte din creanța totală pentru care intimata nu deține titluri executorii, nu s-a făcut dovada efectuării compensării și se face o confuzie în privința naturii juridice a cauțiunilor. În ceea ce privește stingerea debitului datorat ca efect al executării silite din dosarul execuțional 265/2009 al B. M. D., nu s-a făcut dovada încasării a creanței consemnate, iar simpla consemnare a sumei nu echivalează cu stingerea obligației de plată nefiind încheiată distribuirea de către executor.
Debitul nu este stins nici ca urmare a contractului de cesiune 2. întrucât creanța privește alte sume decât cele datorate prin acest contract.
În privința cauțiunilor consemnate nu a fost făcută dovada eliberării efective a acestei cauțiuni și intrarea sumelor în patrimoniul intimatei. Cât privește contestarea soldului, există acte de recunoaște și fișe de cont însușite prin semnătură și ștampilă de societate, iar prescrierea dreptului la acțiune întemeiată pe raportul juridic fundamental prevăzut în alt titlu executoriu, nu are nicio incidență în prezentul dosar, fiind atacat un alt raport juridic fundamental. Pe de altă parte, instanța nu a fost investită cu acțiune directă privind plata sumei datorate pentru a putea analiza prescripția dreptului material la acțiune întemeiată pe raportul juridic fundamental.
Așa cum a reținut și instanța de apel, executarea silită a fost demarată în cadrul termenului de 6 luni fiind respectate termenele prevăzute de actele normative incidente în cauză.
Pe lângă aceste apărări SC U. H. SA a invocat excepția lipsei de interes, legitim și actual în susținerea opoziției sau contestației la executare, motivat de deschiderea procedurii insolvenței precum și de faptul că s-a înscris la masa credală a debitoarei cu facturile emise și neachitate și nu cu titlu executoriu ce face obiectul prezentului dosar.
Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:
Lipsa de interes legitim și actual a contestatoarei în susținerea opoziției la executare este o apărare în condițiile în care recursul a fost declarat de către SC A. SRL și nu de către SC U. H. SA.
Recurenta și intimata au încheiat un contract de furnizare de produse petroliere în temeiul căruia a fost achiziționată marfă, contract ce constituie raportul fundamental, iar în vederea garantării executării obligațiilor, au fost predate necompletate de către SC A. SRL către beneficiarului CEC-ului SC U. H. SA , 2 file CEC necompletate.
Recurenta invocă o completare abuzivă a filei CEC seria BE
32700044319 în sensul art.14 din Legea 59/1934 și a pct.67, 71 din
Normele cadru 7/1994 a BNR întrucât obligația de plată a sumei nu era certă și exigibilă la data prezentării la plata filei CEC și la momentul investirii cu formulă executorie.
Potrivit pct.69 din Norma cadru 7/1994 a BNR primitorul CEC-ului în alb are dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mențiunile cerute de art.1 din Legea 59/1938 și conform înțelegerilor care au avut loc înainte, iar pentru că dreptul de completare trece de la un posesor la altul, aceste norme stabilesc adăugarea unei clauze de limitare a dreptului de a completa fila CEC. Necompletarea conform înțelegerilor nu poate fi opusă posesoruluidecât dacă acesta a dobândit CEC-ul cu rea credință sau posesorul a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea CEC-ului.
În acest caz, așa cum au reținut și instanța de fond și cea de apel, nu s-a dovedit dobândirea filei CEC cu rea credință sau în virtutea unei greșeli grave și remiterea acesteia în vederea garantării obligațiilor comerciale fără a fi limitat dreptul de a completa fila CEC.
Referitor la motivul de recurs privind stingerea prin plată a obligațiilor s-a invocat existența unui contract de cesiune de creanță nr.2. care ar fi creat o modificare a scadenței obligației anterioare prin acceptarea de către plăți a datoriei în condițiile noi și care ar fi dus la un beneficiu de discuție în sensul de a se urmări cu precădere debitorul cedat, însă în acest contract de cesiune nu se face referire la stingerea obligației de plată consemnată în fila CEC și ca atare, nu poate fi luată în considerare ca motiv de stingere a obligației.
Referitor la stingerea obligației prin plată, în dosarul execuțional
265/2009 al B. M. D., nu s-a distribuit suma pentru că recurenta să poată invoca stingerea debitului prin plată, intimata făcând dovada contrară cu procesul verbal din (...) de suspendare a executării silite și eliberării sumei și cu procesul verbal de refuz din data de (...).
De asemenea, nu este real că s-a adăugat la valoarea creanței cesionate și cauțiunea întrucât conform contractelor de cesiune 2. și 2. se specifică faptul că dreptul de a executa cauțiunea nu presupune majorarea creanței cedate.
În ceea ce privește dosarul execuțional 16/2011, executarea silită este demarată pentru alte sume, fapt ce rezultă din suma specificată în fila CEC care diferă de suma cesionată și pusă în executare silită la B. M. B. M. A. L.
În privința stingerii prin compensare, potrivit contractului 2. plata cesiunii se poate considera realizată la data încasării efective a creanței de la debitorii cedați după operarea și înregistrarea compensării, iar această probă nu a fost făcută.
Recurenta a contestat și soldul datorat de către intimată, dar această sumă nu face obiectul prezentului dosar.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune, nu se poate susține prin prisma admiterii excepției prescripției în privința raportului juridic fundamental ce stă la baza unei alte file CEC. În acest sens, s-a constatat că penalitățile nu sunt rezultate din titlul executoriu fila CEC a cărui drept de executare s-a prescris, ci din contractul comercial iar instanța nu a fost investită cu acțiune în plata sumei datorate.
Referitor la execpția prescripției de a solicita executarea silită, s-a reținut în mod corect de instanța de apel faptul că fila cEC a fost introdusă la plată în cadrul termenului legal de 15 zile, fiind refuzată la plata în (...), s- au făcut formalitățile de investire la (...), iar în data de (...) s-a formulat cerere de punere în executare silită, fiind respectat termenul legal de 6 luni potrivit art.30 alin.1, 73 din Legea 59/1934 și art.256 lit.f din norma cadrul
7/1994.
Având în vedere că în mod corect s-au reținut și aplicat normele legale incidente la situația de fapt, Curtea în conformitate cu art.312 C.proc.civ. raportat la 304 pct.9 și 304/1 C.proc.civ., va respinge recursul și va menține decizia civilă atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC A. SRL împotriva deciziei civile nr.14/A/(...) pronunțată în dosarul (...) al T.ului Specializat Cluj, pe care a menținut-o în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 septembrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. D. R. R. D. M. S. M. T.red.RRD/AC
2 ex. - (...)
| ← Decizia comercială nr. 56/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 363/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
