Decizia comercială nr. 63/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 63/2012
Ședința publică de la 26 A. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare apelul formulat de pârâta S. T. A. S., împotriva sentinței civile nr. 6., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu reclamanta S. E. A. S. și pe recurent, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru apelantă, d-l Gheorghincă Neculai, cu împuternicire la dosar și reprezentantul intimatei, consilier juridic Dan S., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. , după care, nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii atacată, conform motivelor invocate prin întâmpinare, cu cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea transportului la instanță la cele două termene.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 6569 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...) s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta S. E. A. S. în contradictoriu cu pârâta S. T. A. S. pe care a obligat-o la plata sumei de 147.040,68 lei penalități de întârziere și la 7156 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul anului 2008, între părți au intervenit contractele de vânzare cumpărare nr.159/(...) și 2085/(...) prin care reclamanta se obligă să vândă pârâtei bitum rutier la prețul de 1180,6 lei/ tona +TVA.
La capitolul IV art.9 părțile au convenit ca marfa să fie achitată în termen de
45 de zile de la livrare iar în art.11 se precizează că prețul va fi achitat cu BO scadent la 45 de zile (f.18-19).
Pârâta și-a achitat contravaloarea facturilor dar cu întârziere ceea ce a atras calcularea de penalități în procent de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
Aceasta consideră că nu datorează suma pretinsă că ea nu a fost corect calculată și în final că nu recunoaște existența creanței.
Expertul contabil desemnat în cauză pentru efectuarea expertizei a procedat la verificarea celor 238 de facturi emise.
Potrivit art.9 din contract scadența facturilor este de 45 de zile de la livrare - respectiv facturare.
Excepție fac facturile cuprinse în perioada (...)- (...) a căror scadență a fost amânată conform actului adițional 1/2009 până la data de (...).
Prin urmare s-a constatat că au fost emise 154 bilete la ordin a căror valoare reprezintă una sau mai multe facturi din aceeași dată sau din date diferite.
Verificându-se acestea cu luarea în calcul a zilelor libere s-a constatat că valoarea totală a sumelor cuvenite reclamantei este de 147.040,68 lei.
La stabilirea acestora instanța a luat în calcul mențiunile de la art.9 și nu cele de la art.11 . Aceste din urmă mențiuni au fost făcute doar de pârâtă fără a fi însușite și de reclamantă, de altfel și pe contract este doar ștampila pârâtei iar reclamanta nu și le însușește.
Prin urmare și instanța a reținut că voința reala a părților a fost aceea că marfa se achită în 45 de zile de la livrare.
Pârâta mai invocă faptul că în cauză a intervenit rezilierea contractului încă de la data primei întârzieri în plată.
În realitate doar partea care și-a executat deja obligația contractuală sau este gata să-și execute obligațiile din contract au posibilitatea să aprecieze dacă este sau nu oportună desființarea contractului pentru neexecutare culpabilă de către cealaltă parte.
Astfel spus creditorul putea să invoce rezilierea contractului având posibilitatea de a opta între reziliere și executare, iar nu debitorul.
Pârâta mai susține că potrivit adresei nr. 529/20010 datoria sa către reclamantă era,, 0";. Este adevărat că pârâta achitase debitul principal dar accesoriile nu erau facturate și nici înregistrate la acea dată .Pe de altă parte toată procedura declanșată de reclamantă confirmă existența debitului.
În final se mai susține că reclamanta nu și-a înscris în bilanțul contabil pe anii 2008 și 2009 aceste penalități. Ori, acest fapt nu este de natură a influența calcularea și constatarea acestei creanțe.
În temeiul art.969 -1066 și următoarele cod civil a fost obligată pârâta la plata sumei de 147.040,68 lei, penalități de întârziere, iar în baza art.274 Cod procedură civilă și la suma de 7156 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, recalificat apel, pârâta SC T.
A. SRL solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat.
În dezvoltarea motivelor de apel, a arătat apelanta următoarele:
1. sentința este nelegală întrucât nu cuprinde motivele de fapt și de drept pentru care au fost înlăturate apărările pârâtei referitoare la modificarea termenului de plată inițial convenit de 45 de zile cu alte termene de plată acceptate expres prin însușirea biletelor la ordin care aveau consemnată o dată a plății ce depășea cele 45 de zile inițial convenite prin contract. M. că expertul a calculat în penalitățile datorate în condițiile de mai sus, rezultând o sumă de 7.550,01 lei, astfel încât instanța trebuia să se pronunțe asupra motivelor care i-au format convingerea netemeiniciei apărării pârâtei.
Aceste penalități sunt calculare conform coloanei 12 a raportului de expertiză unde exportul a luat în calcul că noul termen convenit de părți este cel înscris pe biletele la ordin, termene prevăzute în coloana 6 a raportului.
2. sentința este netemeinică întrucât este generată de aplicarea eronată sau neaplicarea prevederilor legale referitoare la forța probantă a înscrisului sub semnătură privată recunoscut de cel căruia i se opune, respectiv E. de cont nr. 5.
3. sentința este nelegală și netemeinică întrucât este generată de imixtiunea instanței în raporturile comerciale convenite legal și în scris de părțile convenției apreciind ca inoperante clauzele olografe conținute de art. 11 din contractul părților apreciind că aceste clauze nu sunt obligatorii pentru reclamanta/. întrucât sunt olografe și poartă numai semnătura pârâtei/., cu toate că aceasta este forma contractului invocată de însăși reclamantă în dovedirea actiunii.
Solicită instanței de apel să constate că această ingerință dovedeste nelegalitatea sentinței întrucât, în primul rând, instanța a depășit competențamaterială generală a instanțelor judecătorești și, în al doilea rând, s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv asupra nulității unei clauze contractuale.
4. sentința este netemeinică întrucât a extins aplicabilitatea contractului și unor împrejurări neprevăzute în contract, respectiv a extins aplicabilitatea penalităților convenite pentru neplata la termen cu bilet la ordin și neplății la termen cu ordin de plată.
5. al cincilea motiv de apel constă în necercetarea apărărilor pârâtei referitoare la aplicabilitatea contractului numai la facturile care sunt trimise prin poștă.
1. primul motiv de netemeincie al sentintei este continut de faptul că instanta nu a ținut cont de faptul că, ulterior semnării contractului, părțile au convenit un alt termen de plată, mai mare decât cel convenit inițial (45 de zile) , modificând astfel termenul prevăzut în contract, modificare perfect legală .
Astfel, comparând coloanele 5 și 6 din Anexa 1 la raport, rezultă că părțile au convenit în scris conform biletelor la ordin, alte termene de plată decât cel contractual stabilit. De exemplu, la poziția 12, termenul contractual stabilit era de (...) pe când în biletul la ordin s-a convenit și s-a înscris termenul de (...), înscriere care, alături de faptul că reclamanta și-a însușit biletul la ordin cu datele din acesta și l-a prezentat spre încasare, dovedește faptul că ele, părțile, au modificat prin înscris termenul de plată a facturilor, din termenele prevăzute la col. 5 în termenele prevăzute în coloana 6
Penalitățile calculate conform coloanei 10 a Anexei 1 (109.151,67 lei) sunt calculate conform datelor din coloana 5 iar penalitățile din coloana 12 (7.550,01) sunt calculate conform datelor din coloana 6.
A solicitat luarea în calcul a valorii determinare de expert de 7.550,01 lei
(pentru facturile plătite cu bilet la ordin), astfel cum este determinat în Anexa 1 varianta 2 col. 12 din raport având în vedere prevederile art. 969 Cod civil („C. legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege";) în virtutea căruia ele, părțile, au modificat în condiții perfect legale, convenția lor. Acceptarea noilor termene consemnate în biletele la ordin semnifică modificarea termenului convenit inițial și în temeiul prevederilor art. 36 din C. comercial conform cărora " .... contractul este perfect îndată ce partea cealaltă a întreprins executarea lui."; În condițiile acceptării biletelor la ordin (dovada acceptării o constituie insasi încasarea lor) în mod legal părțile au convenit o altă dată de scadentă a obligației izvorâtă din fiecare factură. Depășirea de câtre pârâtă a termenelor din bilete (cu numărul de zile consemnat în coloana 11 a Anexei 1) conferă reclamantei dreptul de a pretinde penalitățile contractuale al căror cuantum este de 7.550,01 lei.
Acest aspect (deși invocat de pârâtă în decursul procesului) nici nu a fost analizat de prima instantă.
2. al doilea motiv de apel este interpretarea total eronată a "adresei" nr.
529/2010 act sub semnătură privată recunoscut de pârâtă, partea căreia ni se opune și aparținând/emis de însăși reclamanta/., act care are forța juridică reglementată de art. 1173 coroborat cu art. 1176 din C. civil.
Actul numit de instanta în sens minimilizator al importantei și semnificatiei
"adresă" este, de fapt, un înscris emis în temeiul pct.28 alin. (1) din OMF
2861/2009 și care are urmatorul conținut "Creanțele și obligațiile față de terți sunt supuse verificării și confirmării pe baza extraselor soldurilor .... potrivit "E.ui de cont (cod 14-6- 3) ... "
Conform extrasului de cont emis de reclamanta/. și însușit prin semnătură de pârâtă creantele reclamantei/. fată de societatea pârâta la data de ianuarie 2010 erau „O";.
Mijlocul de probă al existenței creanței este însuși faptul că reclamanta a cerut executarea creanței. Legea nu conferă procedurilor efectuate de rec1amantă valoarea de probă, ceea ce dovedește că prima instanță este în eroare cu privire la proba creanței. Faptul că aceste accesorii nu erau facturate dovedește că, din punct de vedere contabil, aceste creanțe nu existau deoarece acesta este funcțiunea și relevanta juridică a înscrisului „extras de cont";.
Conform art. 46 Cod comercial, liberațiunile si obligațiunile comerciale se probează " …prin orice alte mijloace de probă (cu condiția ca aceste mijloace să fie - nn ) admise de legea civilă." Întrucât nicăieri în legea civilă română exercitarea acțiunii de către reclamant nu constituie proba existenței dreptului pretins, solicită să se constate vădita interpretare și aplicare greșită a legii de către prima instanță.
Luarea în calcul a extrasului de cont însemna respingerea cererii reclamantei în totalitate, respingere pe care o solicită instanței de apel.
3. al treilea motiv de apel constă în faptul că, în primul rând, prin sentința apelată, instanța a depășit competența materială generală a instanțelor judecătorești si, în al doilea rând, s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, respectiv asupra nulității unei clauze contractuale. Este consemnat expres în sentință faptul că instanța a pronunțat hotărârea Înlăturând prevederile art. 11 din contract cu motivarea că printre altele nici reclamanta nu și-l însușește,
Așadar, dacă reclamanta declară instanței că nu-si insuseste ceva din contractul pe care ea însăși l-a administrat judecătii în forma sa completă și însușită de ambele părti, iar instanta acordă temeinicie acestei neînsușiri conditionand, implicit, forta obligatorie a clauzelor contractual insușite cu ocazia incheierii contractului de însușirea sau neînsușirea acestora de una din părtile a semnatare in faza de executare a contractului.
Astfel, conform art. 969 Cod civil "C. legal făcute au putere de lege între părțile contractante. "iar conform art. 1176 "Actul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia i se opune are același efect ca și actul autentic, între cei ce l-au subscris .... " Conform an. 1173 teza 1 din același cod "Actul autentic are deplină credință în privirea oricărei persoane ... ".
Art. 11 concretiza modalitatea de plată a facturilor, modalitate care, supusă întregului contract, dovedesc faptul că ele, părțile, au convenit ca neplata facturilor astfel cum s-au înțeles, determină obligația de plată a majorărilor. Iar ele, părțile, s- au înțeles să achite facturile cu bilet la ordin. O. plată a facturilor efectuată altfel decât cu bilet la ordin este plată în afara contractului, în temeiul obligațiilor generale ale cumpărătorului prevăzute de C. civil, deci plata făcută altfel decât a prevăzut contractul nu este supusă clauzelor contractuale.
Face precizarea că inclusiv reclamanta/. a făcut referiri generate de aplicabilitatea art. 11 ( de ex. înscrisul depus pentru termenul din (...) pag. 3 alin.
1), ceea ce dovedește că instanta a înlăturat aplicarea unui articol al conventiei in pofida afirmatiilor ambelor parti privitoare la aplicabilitatea lui.
În situația în care instanța ar fi aplicat și prevederile art. 11 din contract, astfel cum o obliga legea pentru pronunțarea unei hotărâri nepartinice și temeinice, conform cărora "Prețul va fi achitat cu BO scadent la 45 de zile." obligația pârâtei de plată a penalităților se reducea cu 37.899,01lei(anexa 2 la R. de expertiză).
4. al patrulea motiv pentru care critică sentința ca fiind netemeinică este faptul că instanța a extins aplicabilitatea contractului și unor împrejurări neprevăzute în contract, respectiv a extins aplicabilitatea penalităților convenite pentru neplata la termen cu bilet la ordin și neplății la termen cu ordin de plată.
5. al cincilea motiv de netemeincie a hotărârii il constituie crearea de către instantă a unui alt contract cadru pe baza căruia a luat hotărârea și ignorarea prevederilor contractului pe care l-au semnat părtile.
Astfel, in contract, conform art. 9 , termenul de plată este convenit la " .. .45 de zile de la livrare ... "iar conform tezei 2 a aceluiași articol, sunt supuse prevederilor contractului referitoare la obligația de plată facturile care îndeplinesc, cumulativ, două condiții, respectiv să fie " ... expediată prin poștă și ajunsă la scadență ... „
Deci plata la 45 de zile a fost convenită de părti numai ventru facturile expediate prin poștă și ajunse la scadență.
Ca atare, prevederile penalizatoare ale art. 11 vizează numai facturile expediate prin poștă.
Reclamanta nu a administrat nici o probă în dovedirea faptului că facturile au fost expediate prin poștă, ceea ce atrage netemeinicia cererii reclamatei de a se supune toate facturile obligației contractuale.
Un alt argument aplicabil tuturor motivelor de recurs mai sus invocate îl constituie faptul că insanța a ignorat și nu a aplicat prevederile imperative ale C.ui civil privitoare la interpretarea conventiilor. respectiv art. 983 "Când este îndoială, contenția se interpreteaza în favoarea celui ce se obliga." Așadar, nu se intepretează conform vointei reclamantului.
Reclamanta intimată S. E.-A. S. a formulat întâmpinare și pe baza probelor ce vor fi administrare solicită să se respingă acțiunea recurentei ca fiind nulă dar și neîntemeiată și nelegală obligând-o totodată să îi plătească și cheltuielile de judecată pe care le va face cu susținerea prezentului litigiu.
Examinând apelul declarat în cauză, Curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Pretențiile solicitate de intimatul-reclamant, care fac obiectul prezentului litigiu, decurg din contractul de vânzare-cumpărare nr. 159/(...)/2085/(...).
Prin acest contract, intimata-reclamantă s-a obligat să vândă apelantei-pârâte o cantitate de bitum rutier, iar aceasta din urmă să achite contravaloarea mărfii livrate.
Problema de drept care trebuie lămurită în prezentul litigiu este reprezentată de modalitatea de interpretare a clauzelor contractuale inserate la cap. IV, vizând modalitatea de plată și termenul de scadență, în funcție de acest aspect , raportat și la expertiza efectuată în cauză de către domnul expert contabil P. Florin-L. (filele
179-211 dosar fond), instanța fiind în măsură să statueze asupra temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor solicitate.
În acest context, Curtea constată că, potrivit clauzelor contractuale prevăzute la art. 9, prețul mărfii se va achita în termen de 45 zile de la livrare; factura expediată prin poștă și ajunsă la scadență se va considera acceptată la plată de plin drept, în temeiul prezentului contract, fără nici o altă formalitate și comunicare între părți. De asemenea, art. 11 din contract apare modificat, în sensul că, inițial se prevedea că prețul poate fi achitat cu fila CEC, care va purta mențiunea „fără protest";. Ulterior, acest articol a fost modificat, în sensul prevederii faptului că prețul va fi achitat cu Bilet la ordin scadent la 45 de zile.
În legătură cu acest aspect, al modificării art. 11 din contract, s-a invocat de către intimata-reclamantă SC E. A. SRL și s-a reținut de către instanța de fond că modificarea a fost făcută unilateral de către apelanta-pârâtă, fără acordul intimatei, astfel încât nu poate fi avută în vedere la soluționarea cauzei.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea apreciază că această modificare a fost făcută de către apelanta-pârâtă și acceptată ca atare și de către intimata-reclamantă.
Astfel, Curtea constată, în acest sens, că reclamanta însăși a depus în probațiune, anexat cererii de chemare în judecată, contractul de vânzare-cumpărare conținând această modificare, fără a invoca în cuprinsul cererii de chemare în judecată vreun aspect în legătură cu această clauză contractuală. Mai mult decâtatât, Curtea constată că plățile au fost efectuate exclusiv prin emiterea biletelor la ordin, astfel cum se prevedea în art. 11 din contract, cu modificările amintite anterior.
În ceea ce privește susținerile reclamantei în sensul că prezentul contract a fost încheiat la distanță și că modificările menționate anterior au fost făcute exclusiv de apelanta-pârâtă, fără a fi însușite de către intimată, Curtea reține că, în cazul contractelor încheiate între persoane aflate la depărtare, în situația în care destinatarul ofertei acceptate comunică cu ofertantul prin corespondență, așa cum a fost în speța de față, contractul se consideră încheiat dacă și în momentul în care ofertantul a avut posibilitatea să ia la cunoștință despre conținutul acceptării, această posibilitate existând atunci când acceptarea a ajuns la ofertant. Din faptul recepției acceptării se prezumă că ofertantul a luat la cunoștință atât despre existența cât și despre conținutul ei.
Or, atâta timp cât reclamanta, în calitate de ofertant, a primit oferta acceptată, în speță contractul, în condițiile modificării art. 11 și nu a înțeles să formuleze nici o obiecție cu privire la aceste modificări, și mai mult decât atât, a pus în executare contractul, în modalitatea în care acesta a fost acceptat de apelanta- pârâtă, este evident că a înțeles să accepte și să execute contractul, astfel cum el a fost modificat. Prin urmare, clauza de la art. 11 din contract care prevede că prețul va fi achitat cu bilet la ordin scadent la 45 de zile fiind acceptată de ambele părți contractante, trebuie avută în vedere la soluționarea prezentului litigiu.
Din această clauză, decurge și concluzia potrivit căreia părțile au înțeles, practic, să stabilească termenul de scadență, ca fiind acela de 45 de zile de la data emiterii biletului la ordin și nu de la data livrării mărfii, astfel cum greșit a reținut instanța de fond.
Or, având în vedere această clauză, cu toate consecințele ce decurg în privința stabilirii termenului de scadență, expertul desemnat în cauză a stabilit că penalitățile de întârziere datorate de apelantă, ca urmare a achitării cu întârziere a facturilor emise de reclamantă în baza contractului de vânzare-cumpărare, sunt în cuantum de 45.449,02 lei.
În ceea ce privește susținerile apelantei în sensul că nu ar datora penalități de întârziere, în condițiile în care potrivit extrasului de cont emis de intimata- reclamantă, creanțele acesteia față de apelantă în ianuarie 2010 erau 0, acestea nu pot fi reținute în soluționarea favorabilă a apelului.
Astfel, părțile au prevăzut în capitolul V din contract perceperea de penalități de întârziere în procent de 0,1% pe fiecare zi, în cazul depășirii termenelor prevăzute în contract. Din nici un act al dosarului nu rezultă renunțarea, din partea intimatei-reclamante, la aplicarea acestei clauze contractuale și nici apelanta nu a făcut dovada, cu un înscris liberator de creanță, faptul că ar fi achitat penalitățile datorate potrivit clauzelor contractuale.
Faptul că, potrivit extrasului de cont emis de intimata-reclamantă la un anumit moment, aceasta nu ar avea creanțe față de apelantă nu înseamnă altceva decât că, la momentul emiterii acestui extras, penalitățile de întârziere nu erau calculate și facturate, nicidecum că reclamanta ar fi renunțat la acest beneficiu sau că plata lor ar fi fost deja efectuată.
De asemenea, nu pot fi reținute susținerile apelantei în sensul că penalitățile de întârziere ar putea fi percepute doar în cazul facturilor expediate prin poștă.
Astfel, dispozițiile cap. V din contract sunt foarte clare în acest sens, stipulând că „depășirea termenelor prevăzute în contract, în afara daunelor- interese, obligă partea în culpă la plata penalităților de întârziere în procent de 0,1% pe fiecare zi";. Prin urmare, nicăieri în aceste dispoziții contractuale nu se prevede faptul că penalitățile de întârziere ar putea fi percepute doar în situația facturilor expediate prin poștă, părțile stipulând cu privire la acestea doar faptul că ele seconsideră acceptate de plin drept, odată ajunse la scadență, fără a fi necesară vreo altă formalitate sau comunicare între părțile contractante.
Prin urmare, apelanta, în baza dispozițiilor contractuale menționate anterior, este obligată să plătească penalitățile datorate ca urmare a plății cu întârziere a facturilor emise de reclamantă, indiferent de modalitatea în care acestea au fost comunicate, dar nu în cuantumul stabilit de instanța de fond, ci în cuantumul rezultat ca urmare a aplicării art. 11 din contract astfel cum acesta a fost modificat, respectiv astfel cum acesta a fost calculat de către dl. expert în varianta a II-a.
Pentru considerentele expuse anterior, constatând apelul întemeiat, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Curtea îl va admite, cu consecința schimbării în parte a sentinței atacate, în sensul reducerii sumei la care a fost obligată pârâta-apelantă de la suma de 147.040,68 lei la suma de 45.449,02 lei..
În conformitate cu dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă, apelanta va fi obligată la plata către intimata SC E. A. SRL a cheltuielilor de judecată parțiale în apel, în măsura în care pretențiile reclamantei au fost admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite apelul declarat de SC T. A. SRL B., împotriva sentinței civile nr.
6569/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o schimbă în parte, în sensul diminuării sumei la care a fost obligată pârâta apelantă, de la suma de
147.060,68 lei, la suma de 45.449,02 lei.
Obligă apelanta la plata, în favoarea intimatei SC E. A. SRL, a sumei de 40 lei, cheltuieli de judecată parțiale în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
PREȘEDINTE,
M. D.
JUDECĂTOR,
R.-R. D.
GREFIER, M. T.
}
Red.M.D./dact.L.C.C.
3 ex./(...).
Jud.fond: R.a M.lena P.
| ← Decizia comercială nr. 55/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Sentința comercială nr. 507/2012, Curtea de Apel Cluj -... → |
|---|
