Decizia comercială nr. 66/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
D.ZIA CIVILĂ NR. 66/2012
Ședința din data de 17 septembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : C. P. JUDECĂTOR : A. M. C. JUDECĂTOR : M. S. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, contestația în anulare formulată de contestatori F. T., F. I. și B. I., împotriva deciziei civile nr. 1484 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., cauza privind și pe intimata S. C. S. Z., având ca obiect acțiune în anulare.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...), încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin contestația în anulare formulată de contestatori F. T., F. I. și B. I. se solicită anularea hotărârii atacate, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se cerceteze toate motivele de modificare și înlăturarea greșeli material care a format convingerea intimă a instanței de recurs, cu consecința admiterii recursului promovat împotriva Sentinței comerciale nr. 736/2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj În D. nr. (...) cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că acesta este întemeiată pe prevederile art. 318
C.pr.civ., potrivit cărora hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație "când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
D.zia pe care o atacă este rezultatul unei triple greșeli materiale :Instanța a reținut că modul de adoptare a hotărârilor în Adunarea generală a asociați lor societății intimate a fost stabilit prin H. nr. 2/(...), deși în realitate acea hotărâre nu există; )Instanța a citat, ca motiv al deciziei, un text al Actului constitutiv actualizat în baza Hotărârii A.G.A. nr. 1/(...) și din greșeală a atribuit acest citat Hotărârii nr. 2/(...); Instanța nu a remarcat că Actul constitutiv actualizat în baza Hotărârii A.G.A. nr. 1/(...) are alt continut decât H. A.G.A. nr. 1/(...).
Instanța a arătat la paragraful 10 din considerente (pagina 14 din hotărâre, paragraful Întâi), că: "Asociații S. C. S., inclusiv recurenții au hotărât în mod legal
și unanim prin H. nr. 2/(...) modul de adoptare al deciziilor în cadrul A.G.A.".
Cu toate acestea, în paragraful următor a citat din Actul constitutiv actualizat în baza Hotărârii nr. 1/(...), a cărei anulare a fost solicitată prin acțiunea promovată în dosarul respectiv (Dos. Nr. (...)): "Astfel, potrivit art. 11 din Actul constitutiv al S. C. S. s-a stabilit următoarea modalitate de adoptare adeciziilor în cadrul A.G.A.: "Fiecare parte socială dă dreptul la un vot. Adunarea generală a asociați lor decide În mod legal prin votul majorității absolute a părților sociale, 51 % din capitalul social În orice problemă pe ordinea de zi, inclusiv cu privire la modificarea actului constitutiv. Hotărârile privind majorarea capitalului social se iau cu majoritatea calificată de 3/4 din capitalul social"".
Din continuarea motivării deciziei, reiese că instanța și-a format convingerea intimă În baza textului citat anterior, reținând dintr-o greșeală materială că acesta ar fi textul Actului constitutiv actualizat În baza Hotărârii nr.
2/(...).
Examinând textul art. 11 al Actului constitutiv actualizat În baza Hotărârii nr. 2/(...), se observă că acesta are cu totul alt cuprins: "Adunarea generală a societății decide în mod legal prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociați lor și a părților sociale, în orice problemă aflată pe ordinea de zi, cu excepția majorării capitalului social caz În care hotărârea se ia cu o majoritate de 3f4 din drepturile de vot, precum și a altor cazuri prevăzute în mod expres de lege".
Astfel, textul la care instanța a făcut referire, însă dintr-o eroare nu l-a reprodus în hotărâre și nu l-a avut în vedere, prevede cerința dublei majorități, a asociaților și a părților sociale. De asemenea, prevede două excepții de la regula majorității: 1) majorarea capitalului social și 2) alte cazuri prevăzute în mod expres de lege. A. două distincții importante Între cele două texte ale art. 11 din actul constitutiv sunt de natură a conduce spre soluții diferite în dezlegarea problemelor de drept, ceea ce conferă temeinicie prezentei contestații. Semnificația sintagmei "precum și a altor cazuri prevăzute în mod expres de lege" este aceea că, pentru situațiile în care legea stipulează o majoritate sporită, se aplică acea majoritate.
Pentru modificarea actului constitutiv, legea prevede regula unanimității, deci conform raționamentului logico-juridic expus anterior, se va aplica acea regulă.
Deși instanța de recurs se referă în considerente doar la motivul de recurs privind nelegalitatea revocării administratorilor, a menționat succint și celelalte motive, privind nelegalitatea convocării asociaților și nelegalitatea modificării actului constitutiv, fără însă a se pronunța cu privire la acestea: "D. a fost admisă cererea de înscriere a mențiunilor numai după verificarea legalității hotărârii AGA, inclusiv cu privire la legalitatea cvorumului prezenței asociaților și modalitatea de vot". Legea nr. 31/1990 prevede expres dreptul asociați lor care au votat împotrivă de a ataca hotărârile adunării generale, drept căruia îi corespunde obligația instanței de a analiza toate motivele invocate prin acțiune. Cu toate acestea, Curtea nu s-a pronunțat cu privire la nelegalitatea convocării asociaților și cu privire la nelegalitatea modificării art. 11 din actul constitutiv, deși acestea au constituit motive distincte de recurs.
Dealtfel, și în textul Actului constitutiv actualizat în baza Hotărârii nr.1/(...) s-au strecurat două erori esențiale, respectiv două modificări care nu sunt cuprinse în H. A.G.A. nr. 1/(...), și pe care instanța nu le-a observat. A.a se referă la majoritatea unică (doar a părților sociale) cerută pentru adoptarea hotărârilor A.G.A. și la eliminarea sintagmei "precum și a altor cazuri prevăzute în mod expres de lege". Niciuna dintre aceste modificări nu se regăsește în textul Hotărârii nr. 1/(...), ci doar în Actul constitutiv.
Din cele de mai sus se desprinde concluzia că instanța nu s-a pronunțat cu privire la motivele de recurs invocate, iar dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Analiza contestației în anulare astfel cum a fost promovată și motivată și în raport de fundamentarea sa evidențiază următoarele :
Hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l doar în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare, potrivit art.318
C.pr.civ..
Prima teză din cuprinsul art 318 C pr civ vizează greșeli materiale evidente
, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului , pe această cale neputând fi remediate greșeli de judecată ori de apreciere a probelor sau interpretare a unor prevederi legale .
Instanța supremă a reținut în mod constant că în ipoteza în care instanța a cunoscut existența și conținutul unui act unui act și a făcut asupra lor aprecieri
, interpretând actul în maniera apreciată ca fiind corectă de acesta nu mai poate fi vorba de o greșeală materială în sensul legii așa cum s-a evidențiat .
Motivul de contestație din teza I a art 318 C pr civ nu presupune reaprecierea probelor ci presupune erori care nu implică reexaminarea fondului întrucât nu se urmărește redeschiderea căi de atac a recursului , cale extraordinară de atac.
Este cunoscut, însă, faptul că în ceea ce privește motivul de contestație în anulare fundamentată pe dispozițiile art.318 fraza finală C.pr.civ., literatura și practica judiciară fac constant distincția între motivele de casare și argumentele arătate în sprijinirea acestora.
Dispozițiile legale enunțate au în vedere numai omisiunea de a examina unul din motivele de casare sau modificare a hotărârii iar nu argumentele de fapt sau de drept indicate de parte care, oricât de amplu ar fi dezvoltate sunt întotdeauna subsumate motivului de casare pe care îl sprijină.
Instanța de recurs poate să grupeze argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unui motiv de casare pentru a răspunde printr-un considerent comun, fiind suficient ca instanța de recurs să arate considerentele pentru care a găsit că motivul de casare este neîntemeiat chiar dacă nu a răspuns la toate argumentele.
În speță Curtea constată că ipoteza normei legale instituită de legiuitor prin dispozițiile art.318 (fraza finală) C.pr.civ. nu este întrunită, obligația instanței de recurs de a examina toate aspectele de nelegalitate și netemeinicie invocate prin recursul declarat fiind îndeplinită.
Contestatoarea reia în conținutul contestației în anulare din motivele de recurs invocate cu prilejul soluționării recursului aspect ce relevă că urmărește o nouă judecată în recurs.
Se susține de către contestatoare că instanța de recurs nu a motivat în nici un fel critica adusă hotărârii referitoare la nelegalitatea convocării asociaților și nelegalitatea modificării actului constitutiv.
Considerentele deciziei criticate confirmă că instanța de recurs a analizat această critică adusă de creditoare statuând „H. AGA a fost adoptată cu votul majorității absolute, respectiv 64,70% din capitalul social iar prezența la ședință a fost de 1. din capital, conform mențiunilor din procesul verbal de ședință, cu singura mențiune că reclamanții au refuzat semnarea procesului verbal și a hotărârii AGA, fiind nemulțumiți și de decizia luată privind revocarea lor din funcția de administratori.";
Instanța de recurs a analizat și aceste motiv de recurs invocat de către recurentă, răspunzând criticilor aduse cu privire la legalitate din text rezultând că a fost apreciată ca fiind legală .
Jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului,a statuat că dreptul la un proces echitabil include ca o componentă importantă, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră elocvente pentrucauza lor, instanțele fiind obligate, în considerarea garantării acestui drept, în a examina problemele esențiale spețe, admițându-se că instanța nu este întotdeauna datoare să analizeze separat fiecare susținere a părților, putând selecta sau grupa argumentele utile în soluționarea cauzei, doar ignorarea completă a acestora echivalând cu lipsirea părților de un veritabil acces la justiție.
Considerentele evidențiate au relevat că nu este prezent nici unul din motivele de contestație evocate deoarece instanța de recurs a analizat toate motivele de casare sau modificare invocate de părți, argumentând soluția adoptată, iar greșelile materiale invocate nu pot fi circumscrise tezei I a art 318 iar ipoteza normei legale din art.318 frază finală C.pr.civ. de asemenea nu este întrunită, contestația formulată fiind nefondată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea în temeiul art.322 și urm.
C.pr.civ. va respinge contestația formulată ca fiind nefondată .
PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D.DE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatori F. T., F. I. și B. I., împotriva deciziei civile nr. 1484 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C., cauza privind și pe intimata S. C. S. Z., având ca obiect acțiune în anulare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C. P. A. M. C. M. S.
V. D.
GREFIER
Red.A.M.C./S.M.D.
2 ex./(...)
| ← Decizia comercială nr. 5361/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 8536/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
