Decizia comercială nr. 8536/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8536/2012
Ședința publică de la 25 O. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U. Judecător M. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta S. C. S., împotriva sentinței civile nr. 2924/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., în contradictoriu cu pârâta S. S. A. S., având ca obiect acțiune în anularea hotărârilor arbitrale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, avocat D. G., cu delegație la dosar și reprezentanta intimatei, avocat S.
M. M., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
C.ea, din oficiu, în temeiul art. 1591alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. , după care, reprezentanta recurentei depune la dosar dovada achitării taxelor judiciare de timbru aferente, comunicându-i-se un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar, la data de (...). C.ea pune în discuția părții cererea de suspendare formulată în cadrul recursului. Reprezentanta recurentei arată că efectul suspendării a dăinuit până la soluționarea fondului. S-a formulat contestație la executare, motiv pentru care nu mai susține prezenta cerere de suspendare. C.ea ia act de poziția reprezentantei recurentei, în sensul că aceasta nu mai susține cererea de suspendare. Reprezentnata recurentei arată că pentru intimată s-a procedat la desemnarea unui alt lichidator, astfel încât, apreciază că se impune punerea în discuție a calității de reprezentant a d-nei avocat pentru intimata SC S. A. S. Aceasta din urmă arată că are calitatea de reprezenta în cauză a intimatei S. A., motivatde faptul că la data deschideriiprocedurii insolvenței - (...) - instanța a desemnat ca lichidator pe S. I., a cărui mandat expiră la data de (...), astfel încât, doar ulterior acestei dăți urmează a se desemna un alt lichidator în cauză. Reprezentanta recurentei apreciază că intimata ar trebui citată prin noul lichidator judiciar. Reprezentanta intimatei arată că va depune la dosar încheierea de ședință din data de (...) din care rezultă identitatea lichidatorului judiciar și perioada de numire a acestuia și depune la dosar contractul de asistență juridică, în copie. C.ea, verificând actele depuse la dosar, constată că la acest termen, mandatul de reprezentare al d-nei avocat S. M. M. pentru societatea intimată este valabil. Nemaifiind alte cereri de solicitat, C.ea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului. Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul admiterii acțiunii arbitrale, iar în subsidiar, casarea cu trimitere. A. că la dosarul cauzei există studiul de progres, ca început de dovadă. Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. C.ea reține cauza în pronunțare. C.EA Prin sentința civilă nr. 2924 din (...) pronunțată de T. S. C. în dosar nr. (...) s-a respins acțiunea în anulare formulată de reclamanta SC C. SA în contradictoriu cu pârâta SC S. A. S. A fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin hotărârea arbitrală nr. 1/(...) pronunțată de C.ea de A. C. de pe lângă C. de C. și I. C. în dosarul nr. 30/2011 a fost admisă în parte cererea de arbitrare formulată de reclamanta SC S. A. SRL împotriva pârâtei SC C. SA și pârâta a fost obligată să plătească suma de 356.150,56 lei reprezentând diferența contravalorii serviciilor de consultanță prestate de reclamantă și neachitate, precum și suma de 13.000 lei cu titlu de cheltuieli de arbitrare. I. arbitrală a respins cererea reclamantei având ca obiect plata penalităților de întârziere, precum și cererea reconvențională formulată de pârâta SC C. SA (f. 16-24). Pârâta SC C. SA a înțeles să formuleze o acțiune în anulare împotriva acestei hotărâri arbitrale invocând motivele de nulitate prevăzute de art. 364 lit. i și lit. f c.pr.civ. Acțiunea în anulare a fost formulată cu respectarea termenului de o lună prevăzut de art. 365 alin 2 c.pr.civ. Astfel, hotărârea arbitrală a fost comunicată pârâtei SC C. SA, fără a exista mențiunea datei comunicării(f.208 din vol. II), iar acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul Comercial Cluj la data de (...). În lipsa dovezii datei de comunicare a hotărârii arbitrale, tribunalul a considerat că aceasta este formulată în termen. Conform art. 364 lit. i c.pr.civ. hotărârea arbitrală poate fi desființată dacă încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispozițiile imperative ale legii. În cadrul acestui motiv de nulitate au fost invocate mai multe aspecte de nelegalitate ale hotărârii arbitrale pronunțare, un prim aspect având legătură cu încălcarea dispozițiilor art. 5 c.civ. și art. 969 c.civ. Prin cererea arbitrală reclamanta SC S. A. SRL a solicitat obligarea pârâtei SC C. SA la plata sumei de 356.150,56 lei reprezentând diferența contravalorii serviciilor de consultanță prestate de reclamantă conform contractului de consultanță nr. 1/(...), precum și suma de 18.684 lei cu titlu de penalități de întârziere. Prin contractul de consultanță nr. 1/(...), reclamanta, în calitate de consultant, s-a obligat să realizeze pentru pârâtă, în calitate de beneficiar, studiul de fezabilitate necesar în vederea obținerii unei finanțări prin P. operațional sectorial „Creșterea Competitivității Economice";(f.117-120 din vol. I). Prețul serviciilor de consultanță a fost stabilit prin art. V ca reprezentând 5% dinvaloarea eligibilă a proiectului, convenindu-se plata cu titlu de avans a sumei de 5.000 euro+TVA la data semnării contractului și restul în termen de 48 de ore de la aprobarea proiectului, dovedită de consultant cu notificarea privind declararea proiectului ca fiind eligibil. Părțile au inserat în art. 6.1. din contract și o clauză penală care permite consultantului să solicite penalități de întârziere de 0,01% din valoarea obligațiilor contractuale neîndeplinite. Cu privire la cuantumul prețului convenit, reclamanta a susținut că acesta contravine raportului rezonabil între prestație și plată, contravenind astfel ordinii publice și bunelor moravuri impuse de art. 5 c.civ. T. a constatat că instanța arbitrală a analizat în mod temeinic raporturile juridice rezultate din contractul încheiat între părți. D. pârâta a susținut că prețul convenit prin contract nu a reprezentat numai contravaloarea studiului de fezabilitate, ci și contravaloarea consultanței pentru implementarea proiectului, această susținere nu are suport probator. Din cuprinsul actului juridic încheiat rezultă, fără nici un dubiu, că obiectul contractului l-a reprezentat numai realizarea studiului de fezabilitate, nefiind nici o clauză care să permită interpretarea întinderii obiectului contractului în sensul dorit de reclamantă. A. aspect rezultă și din faptul că părțile au stipulat că valabilitatea contractului încetează la data aprobării proiectului, ceea ce exclude o continuarea a raporturilor juridice derulate din acest contract după acest moment, consultanța pentru executarea proiectului fiind ulterioară aprobării proiectului. Cu privire la pretinsa disproporție dintre prestație și preț, tribunalul a reținut că aceasta nu intră în sfera noțiunii de ordine publică sau bune moravuri, aspectele invocate de reclamantă urmărind apărarea unui interes privat și nu a unui interes public general. De asemenea, modul în care instanța arbitrală a analizat clauzele referitoare la preț și la obiectul prestației consultantului este corect și în conformitate cu dispozițiile art. 969 c.civ. C. a fost încheiat între profesioniști ai comerțului, invocarea unui preț lezionar nefiind admisibilă în raporturile comerciale. Afirmația reclamantei conform căreia pe piața de profil prețurile practicate de firmele de consultanță pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate sunt între 1.500 euro și 10.000 euro, nu reprezintă o cauză care să înlăture răspunderea contractuală a acesteia. Prețul stabilit în contract este rezultatul voinței juridice valabil exprimate de părțile contractante. T. a reținut că în instanța arbitrală nu trebuia să facă o interpretare a clauzelor contractului prin raportare la dispozițiile art. 980 și urm. C.civ. deoarece contractul nu cuprinde clauze îndoielnice, iar o modificare a obiectului și a prețului se putea face numai prin act scris, aceasta fiind înțelegerea inserată în art. 11.1. Faptul că în proiectul realizat de consultantă s-a prevăzut un alt preț pentru studiu de fezabilitate decât cel prevăzut în contract nu prezintă relevanță asupra obligațiilor contractuale asumate, în mod corect reținând instanța arbitrală că prevederile proiectului nu pot fi considerate ca modificări scrise ale contractului de consultanță. T. arbitral a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 969 c.civ., stabilind drepturile și obligațiile corelative ale părților în conformitate cu clauzele inserate în contratul de consultanță încheiat. R. a susținut și faptul că instanța arbitrală a schimbat natura juridică a contractului de consultanță, în contract de comision, înlocuind termenul de preț cu cel de comision. Și acest motiv ține de modul în care a înțeles instanța arbitrală să facă aplicarea dispozițiilor art. 969 c.civ. Chiar dacă, instanța arbitrală a considerat că din modul în care părțile au înțeles să stabilească condițiile de plată a prețului, acesta ar fi în realitate un comision de reușită sau de succes, natura juridică a contractului de consultanță nu a fost schimbată. Inserarea în contract a unui comision de succes nu transformă contractul într-un contract de comision definit ca un contract de mandat fără reprezentare și are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de către comisionar in socoteala comitentului. Susținerea reclamantei conform căreia instanța arbitrală nu a dat eficiență juridică faptului că SC S. A. SRL și-a executat obligația contractuală asumată în mod necorespunzător deoarece valoarea fondurilor eligibile declarate de autoritatea contractantă a fost mai mică cu 619.866 lei, constituie un motiv de netemeinicie a hotărârii arbitrale și nu de nelegalitate a acesteia întemeiată pe dispozițiile art. 364 lit. i c. pr.civ., aceste aspecte neputând fi analizate în cadrul acțiunii în anulare. Cu toate acestea, tribunalul a reținut că obiectul contractului l-a constituit realizarea studiului de fezabilitate, iar plata prețului de 5% a fost stabilită în funcție de valoarea eligibilă a proiectului și nu în funcție de valoarea proiectului întocmit. În mod corect a apreciat instanța arbitrală că în cuprinsul contractului nu s-a condiționat reușita demersului consultantei de o anumită valoare eligibilă a proiectului sau de un anumit procent al valorii declarate eligibile în raport cu cea solicitată. Cu privire diferența de preț pretinsă de societatea de consultanță, tribunalul reține că prețul serviciilor acesteia, raportat la valoarea declarată eligibilă a proiectului este de 434.450,13 lei(7.301.683X5%=365.084,15 lei(...)=434.450,13 lei). D. din acest preț se scade valoarea pretins a fi achitată de către reclamantă, respectiv 73.301 lei rezultă o diferență de 361.149,13 lei, sumă care este mai mare decât valoarea pretinsă de SC S. A. SRL, astfel încât susținerea reclamantei că nu se poate stabili cuantumul creanței este nefondată. R. a invocat și faptul că instanța arbitrală a soluționat cererea arbitrală cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 129 alin. 5 c.pr.c care stabilesc că judecătorii, în cazul de față arbitrii, trebuie să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză. D. probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța a dispus ca părțile să completeze probele și judecătorul va putea, din oficiu, să pună în discuția părților, necesitatea administrării unor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc. Faptul că instanța arbitrală s-a considerat lămurită asupra aspectelor de fapt și de drept deduse judecății și că a respins cererile în probațiune solicitate de SC C. SA ca nefiind utile(f.79, 131, 175 din vol. II), nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii pronunțate. Față de considerentele reținute, tribunalul a reținut că în cauză nu există nici un motiv de nulitate care să determine desființarea hotărârii arbitrale prin prisma dispozițiilor art. 364 lit i c.pr.civ. R. a invocat ca motiv de nelegalitate al hotărârii arbitrale și faptul că instanța arbitrală nu a analizat toate cererile formulate în cuprinsul cererii reconvenționale, respectiv nu a fost analizată cererea de restituire a sumelor plătite și nedatorate și cererea de reparare a prejudiciului în raport cu suma de care ar fi putut beneficia în cadrul proiectului. Conform art. 364 lit. f c.pr.civ. hotărârea arbitrală poate fi desființată dacă tribunalul arbitral nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut. În cadrul litigiului arbitral pârâta SC C. SA a formulat o cerere reconvențională(f.180-184 din vol. I) prin care a solicitat obligarea reclamantei SC S. A. SRL la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de prejudiciu. Din cuprinsul cererii reconvenționale nu rezultă în ce constă acest prejudiciu și modul de stabilire a pagubelor suferite. În finalul cererii reconvenționale, s-a solicitat și suma de 4.381.010 lei cu titlu de despăgubiri, sumă de care SC C. SA nu a putut beneficia în cadrul proiectului ca și finanțare nerambursabilă. Ulterior, a fost formulată o completare a cererii reconvenționale prin care s- a solicitat să se constate nulitate absolută a contractului de consultanță nr. 1/(...) cu privire la clauzele privitoare la prețul contractului, invocându-se caracterul de clauze leonine, precum și existența unei cauze ilicite și imorale. S-a solicitat și repunerea părților în situația anterioară în sensul obligării SC S. A. SRL la restituirea sumelor încasate și nedatorate în cuantum de 43.301 lei, fiind menținute și cererile formulate în cuprinsul cererii reconvenționale depuse la dosarul arbitral odată cu întâmpinarea(f.232-233 din vol. I). I. arbitrală prin hotărârea pronunțată a respins cererea reconvențională în integralitate. Din considerentele hotărârii rezultă că nu a fost analizată în mod distinct cererea având ca obiect obligarea societății de consultanță la restituirea sumelor plătite și nedatorate. Această cerere a format conținutul cererii de repunere a părților în situația anterioară încheierii contractului de consultanță și reprezintă o consecință a constatării nulității juridice a contractului. Cum tribunalul arbitral a considerat, în mod legal și temeinic, că actul juridic dedus judecății nu este lovit de nulitate absolută, nu se mai impunea analizarea cererii subsecvente de repunere a părților în situația anterioară. Cu privire la cererea având ca obiect plata sumei de 4.381.010 lei, tribunalul arbitral a reținut în considerentele hotărârii faptul că această pretenție nu va fi luată în considerare deoarece reclamanta reconvențională nici nu a achitat taxele de arbitrare aferente acesteia. Chiar dacă instanța arbitrală nu a analizat în mod expres și fondul acestei cereri, din cuprinsul considerentelor avute în vedere la soluționarea cererilor arbitrale rezultă că în sarcina SC S. A. SRL nu s-a reținut nici o culpă în executarea contractului, apreciindu-se că aceasta și-a îndeplinit obligația contractuală asumată față de beneficiară, astfel încât nefiind îndeplinite condițiile răspunderii contractuale ale societății de consultanță, în mod corect a fost respinsă cererea reconvențională în integralitatea ei. Față de considerentele reținute, tribunalul a respins ca neîntemeiată acțiunea în anulare formulată de reclamanta SC C. SA în contradictoriu cu pârâta SC S. A. S. Reținând culpa procesuală a reclamantei, în temeiul art. 274 c.pr.civ., aceasta a fost obligată să plătească pârâtei suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat conform înscrisului de la fila 19 din vol.III din dosar. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta SC C. SA solicitând admiterea recursului, modificarea in totalitate a sentintei recurate si pe cale de consecinta admiterea actiunii in anulare, anularea Hotararii arbitrale nr. 1/19 manie 2012 a T. A. - C.ea de A. de pe langa C. de C. si I. C., pronuntata in dosar nr. 30/2011; Solicită suspendarea executarii Hotararii arbitrale ne. 1/19 martie 2012 a T. A., pana la solutionarea recursului in conditiile art. 300 alineat 2 si 3 CPC coroborat cu art. 365 alineat 3 respectiv 403 alineat 3 CPC ; Solicită acordarea de cheltuieli de judecata in toate etapele procesuale, inclusiv in recurs; Formulează si un petit subsidiar, de casare cu trimitere spre rejudecare in conditiile an. 312 alineat 5 teza 1 in sensul ca desi s-a solutionat fondul, probele au fost insuficiente astfel incat cercetarea judecatoreasca a fost incompleta. În motivare s-a arătat că: Prin Sentinta civila nr. 2924/(...) a T. S. C. s-a respins actiunea in anulare formulata de reclamanta, motivarea fiind in esenta urmatoarea : « T. constata ca instanta arbitrala a analizat in mod temeinic raporturile juridice rezultate din contractul incheiat intre parti. D. parata a sustinut capretul convenit prin contract nu a reprezentat numai contravaloarea studiului de fezabilitate ci si contravaloarea consultantei pentru implementarea proiectului, aceasta sustinere nu are suport probator. » « Din cuprinsul actului juridic incheiat rezulta, fora nici un dubiu, ca obiectul contractului l-a reprezentat numai realizarea studiului de fezabilitate, nefiind nici o clauza care sa permita interpretarea intinderii obiectului contractului in sensul dorit de reclamanta. A. aspect rezulta si din foptulca partile au stipulat ca valabilitatea contractului inceteaza la data aprobarii proiectului, ceea ce exclude o continuare a raporturilor juridice derulate din acest contract dupa acest moment, consultanta pentru executarea proiectului fiind ulterioara aprobarii proiectului. » « Cu privire la pretinsa disproportie dintre prestatie si pret, T. retine ca aceasta nu intra in sfera notiunii de ordine publica sau bune moravuri, aspectele invocate de reclamanta urmarind apararea unui interes privat si nu a unui interes public general » «Deasemenea, modul in care instanta arbitrala a analizat clauzele referitoare la pret si la obiectul prestatiei consultantului este corect si in conformitate cu dispozitiile art. 969 cod civil C. a fost incheiat intre profesionisti ai comertului, invocarea unui pret lezionar nefiind admisibila in raporturile comerciale. Afirmatia reclamantei conform careia pe piata de profil preturile practicate de firmele de consultanta pentru intocmirea unui studiu de fezabilitate sunt intre 1.500 euro si 10.000 euro, nu reprezinta o cauza care sa inlature raspunderea contractuala a acesteia. Pretul stabilit in contract este rezultatul vointei juridice valabil exprimare de partile contractante. » « T. retine ca instanta arbitrala nu trebuia da faca o interpretare a clauzelor contractului prin raportare la dispozitiile art. 980 si urmatoarele Cod civil, deoarece contractul nu cuprinde clauze indoielnice iar o modificare o obiectului si a pretului se putea face numai prin act scris, aceasta fiind intelegerea inserata in art. 11.1. Faptul ca in proiectul realizat de consultanta s-a prevazut un alt pret pentru studiul de fezabilitate decat cel prevazut in contract nu prezinta relevanta asupra obligatiilor contractuale asumate, in mod corect retinand instanta arbitrala ca prevederile proiectului nu pot fi considerate ca modificari scrise ale contractului de consultanta. » « Chiar daca instanta arbitrala a considerat ca din modul in care partile au inteles sa stabileasca conditiile de plata a pretului, acesta ar fi in realitate un comision de reusita sau de succes, natura juridica a contractului de consultanta nu a fost schimbata. Inserarea in contract a unui comision de succes nu transfOrma contractul intr~un contract de comision definit ca un contract de mandat fara reprezentare si are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar in socoteala comitentului. » « Sustinerea reclamantei conform careia instanta arbitrala nu a dat t;/lcienta juridica faptului ca SC S. A. SRL si-a executat obligatia contractuala asumata in mod necorespunzator deoarece valoarea fondurilor eligibiJe declarate de autoritatea contractanta a fost mai mica cu 61.9. 866Jei, constituie un motiv de netemeinicie a hotararii arbitrale si nu de nelegalitate a acesteia intemeiata pe dispozitiile art. 364 litera i) CPC, aceste aspecte neputand fi analizate in cadrul actiunii in anulare. » « […) sustinerea reclamantei ca nu se poate stabili cuantumul creantei este nefondata. » « Faptul ca instanta arbitrala s-a considerat lamurita asupra aspectelor de fapt si de drept deduse judecatii si ca a respins cererile in probatiune solicitate de SC C. SA ca nefiind utile, nu constituie un motiv de nelegalitate a hotararii pronuntate. « I. arbitrala prin botararea pronuntata a respins cererea reconuentionala in integralitate. (...] Cum T. A. a considerat, in mod legal si temeinic, ca actul juridic dedus judecatii nu este lovit de nulitate absoluta, nu se mai impunea analiza cererii subsecvente de repunere a partilor in situatia anterioara. « Cu privire la cererea având ca obiect plata sumei de 4.381.010 lei, T. A. a retinut in considerentele hotararii faptul ca aceasta pretentie nu va fi luata in considerare deoarece reclamanta reconventionala nici nu a achitat taxele de arbitrare aferente acesteia. Chiar daca instanta arbitrala nu a analizat in mod expres si fondul acestei cereri, din cuprinsul considerentelor auute in vedere la solutionarea cererilor arbitrale rezulta ca in sarcina SC S. A. SRL nu s-a retinut nici o culpa in executarea contractului [. . .] astfel incat nefiind indeplinire conditiile raspunderii contractuale ale societatii de consultanta in mod corect a fost respinsa cererea reconventionala in integralitatea ei. » Critică hotararea recurata, argumentele reclamantei fiind urmatoarele: 1. Un prim motiv de nulitate a hotararii arbitrale respectiv de nelegalitate a S. civile nr. 2924/(...) a T. S. C. vizeaza incalcarea dispozitiilor art. 5 respectiv art. 969 din Codul civil. Art, 5 din Codul civil prevede faptul ca nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri, iar art. 969 stipuleaza ca doar contractele legal facute au putere de lege intre partile contractante. In hotararea pe care o recurează se sustine ca nu exista suport probator in legatura cu obligativitatea reclamantei de a realiza si implementarea proiectului si « consultanta pentru executarea proiectului este ulterioara aprobarii proiectului ». Tocmai in aceasta consta nelegalitatea C. de consultanta nr. 1/(...) care a cuprins atat pretul pentru realizarea studiului de fezabUitate cat si cel pentru implementarea proiectului !!! R. a dorit sa fie sigura ca va beneficia si de onorariul cuvenit pentru implementare si a deghizat intr-un pret unitar atat pretul cuvenit pentru realizarea studiului de fezabilitate cat si cel pentru implementare. Chiar reclamanta arata, in notele de sedinta depuse in (...), faptul ca « nu am inserat la sectiunea cheltuieli pentru elaborarea studiului de fezabilitate intreaga suma din contractul de consultanta nr. 1/(...) din motive tehnice si de oportunitate », Tot reclamanta mai arata ca daca ar fi trecut intreaga suma, « proiectul putea sa fie respins ». Altfel spus, era nelegal sa se pretinda suma de 120.000 euro doar pentru redactarea studiului de fezabilitate asa incat in toate actele elaborare de reclamanta (cerere de finantare, raport de progres, etc ... ), aceasta a trecut sumele corecte, adica 30.000 lei pentru redactare studiu de fezabilitate si 363.771 lei pentru implementare. Din toate actele intocmite de reclamanta rezulta ca valoarea prestatiei pentru elaborarea studiului de fezabilitate este de 30.000 lei si cu toate acestea, instantele apreciaza ca suma pe care trebuie sa o platim este de 120.000 euro !? 2. Disproporția intre pret si prestatie incalca bunele moravuri si implicit ordinea publica, astfel incat sunt incidente dispozitiile art. 364 litera i). In sentinta recurata se sustine ca acesta este un motiv de netemeinicie. In opinia reclamantei, acest aspect vizeaza nelegalitatea intru cat in notiunea de ordine publica si bune moravuri se inscrie si raportul rezonabil intre prestatie si plata. I. a retinut ca reclamanta urmareste apararea unui interes privat si nu a unui interes public, omitand faptul ca sumele cuvenite reclamantei au fost incluse de catre aceasta in bugetul proiectului de finantare si in cererea de finantare. T. remarca faptul ca exista o disproportie intre activitatea depusa de reclarnanta si pretul pentru aceasta activitate (pagina 6 paragraful 3 din Hotarare) : « Nu este mai putin adevarat ca suma pe care parata s-a obligat s-o plateasca reclamantei pare sa fie exagerata in raport cu activitatea depusa de aceasta pentru elaborarea studiului de fezabilitate. I., ceea ce partile au .denumit ca fiind pretul contractului nu este in realitate un pret in intelesul unui echivalent banesc al prestatiei executate de catre reclamanta. C. ce partile numesc pret este mai de graba un comision de reusita sau de succes { . .] » Studiul de fezabilitate efectuat de catre reclamanta a fost de o dificultate scazuta. Ofertele altor firme de consultanta pentru realizarea acestui studiu de fezabilitate nu au depasit suma de 5.000 euro (a depus aceste oferte la dosar), dar au existat si oferte sub 5.000 euro. In notiunea de ordine publica si bune moravuri se inscrie si raportul rezonabil intre prestatie si plata prestatiei. R., in actiunea introductiva, pagina 2, paragraf 5, arata ca: « R. am continuat sa efectuez pentru parata toate formalitatile necesare implementarii proiectului elaborat de reclamanta. Realizarea Studiului de progres este tot un act de implementare. R. sustine ca ar fi trebuit sa efectueze cel putin opt acte asemanatoare. Este doar culpa acesteia ca nu le-a efectuat! Din modul in care a fost redactat contractul nr. 1/2008 rezulta ca obiectul contractului era dublu de aceea la acea rubrica apar doua puncte distincte, reclamanta avand atat obligatia de a intocmi studiul de fezabilitate cat si obligatia de implementare a proiectului. A. aspect rezulta, indirect, si din contractul pe care reclamanta l-a incheiat cu o alta societate (SC H. C. SRL), din care rezulta ca pentru o activitate de redactare studiu de fezabilitate si implementare proiect, costurile sunt de 5% din valoarea proiectului, adica acelasi procent ca si in cazul nostru. R. se apara cu aceea ca in contractul cu firma H. C. s-a prevazut detaliat ce trebuie sa faca in cadrul implementarii. A. lucru este irelevant cata vreme procentul de 5% este identic in ambele contracte, acestea fiind onorariile reclamantei pentru dubla activitate: redactare studiu de fezabilitate si implementare. Analizand C. de consultanta, se poate observa ca la S. II O. C., figureaza doua puncte distincte : Realizarea studiului de fezabilitate de catre consultant (2.1.); C.antul va presta in favoarea B.ului activitatile necesare pentru realizarea obiectului, obiectul fiind definit ca I. U. S. DE A. (2.2.). In considerarea acestor aspecte a consimtit Ia incheierea contractului, cauza contractului impreuna cu consimtamantul formand vointa juridica si a constituit motivatia ce a determinat asumarea obligariei, Ar fi fost absurd sa acceptam sa platim peste 120.000 euro doar pentru realizarea unui studiu de fezabilitate. In conditiile in care, preturile practicate de firmele de consultanta pentru intocmirea unui studiu de fezabilitate oscileaza intre 1.500 de euro si maximum 10.000 de euro pentru studii de fezabilitate de o complexitate deosebita. D. am accepta sustinerile reclamantei in sensul ca doar pentru realizarea studiului de fezabilitate am datora 5% + TVA din valoarea eligibila a proiectului, adica aproximativ 120.000 de euro, ei bine, in raport cu aceasta sustinere a reclamantei, prestatiile la care se obliga partile din contract sunt vadit disproportionate, reclamanta, in calitate de B., fiind supusa unui tratament excesiv de impovarator prin stabilirea obligatiei de a plati 5% + TVA din valoarea eligibila a proiectului. Stabilind in sarcina beneficiarului obligatia de plata a 5% + TVA din valoarea eligibila a proiectului, reprezinta o disproportie evidenta si majora intre prestatia C.antului si obligatia B.ului. R. face trimitere la act. 969 Cod civil omitand faptul ca doar contractele legal incheiate au putere de lege intre partile contractante. Cauza contractului trebuie sa fie reala licita si morala. Din Studiul de fezabilitate intocmit de reclamanta rezulta ca realizarea studiului are o valoare de 30.000 lei iar implementarea proiectului are o valoare de 363.771 lei. Procentul de 5% + TVA din valoarea eligibila a proiectului reprezinta consultanta pentru implementarea proiectului. D. reclamanta sustine ca nu a datorat consultanta pentru implementare, care este temeiul pentru care ar trebui sa se faca aceasta plata? Rezulta ca prevederile contractuale cu privire la pretul contractului din capitolul V, sunt fondate pe o cauza falsa, ilicita si imorala, sanctiunea fiind nulitatea absoluta. 3. Au fost incalcate dispozitiile an. 980 si urmatoarele din Codul civil Din motivarea hotararii recurate rezulta ca nu se impune interpretarea contractului intru cat nu exista clauze contradictorii. In opinia reclamantei, exista contradictii atat in continutul contractului cat si in actele elaborate in baza contractului, deci in transpunerea lui in practica. Pornind de la regula interpretarii clauzelor contractului, unele prin altele, se remarca faptul ca contractul incheiat de parti are mai multe etape. De pilda, in art. IV punct g) din Contract se precizeaza ca: « In cazul in care beneficiarul renunta la proiect, sumele platire consultantului nu se ramburseaza indiferent de etapa in care se afla proiectul. » Relevant este si art. V si VI, precum si obiectia facuta la punctul 6.3. Acel text din contract, pe care reclamanta l-a repudiat (6.3), prevedea: « Renuntarea beneficiarului la proiectul. contractat nu îl exonereaza de obligatia de plata a rarelor scadente la data renuntarii, la care se adauga, cu titlu de daune interese, un procent de 20% din valoarea ratelor aferente partii nerealizate a proiectului. » Din Contratul de consultanta, rezulta ca obiectul contractului era dublu intru cat in S. II O. C., figureaza doua puncte distincte : Realizarea studiului de fezabilitate de catre consultant (2.1.); C.antul va presta in favoarea B.ului activitatile necesare pentru realizarea obiectului, obiectul fiind definit ca I. U. S. DE A. (2.2.). Potrivit art. 980 Cod civil: « D. indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul». Practica in domeniu, in materia studiilor de fezabilitate, se centreaza pe o plata rezonabila, de maxim 10.000 euro pentru proiectele mai complexe. Doar pentru fazele de implementare a proiectului se negociaza procente din suma nerambursabila ce se primeste. Ori reclamanta pretinde aproximativ 100.000 euro pe langa cei aproape 20.000 euro incasati deja de la reclamanta! P. suma de 120.000 euro doar pentru redactarea srudiului de fezabilitate ?! D. mai adaugam si dispozitiile art. 5 din Codul civil care prevede faptul ca nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri, rezulta fara echivoc faptul ca stipularea in contract a unui pret disproportionat de mare in raport cu prestatia aferenta, are un caracter imoral si ilicit. Conduita ulterioara a reclamantei, concretizata in acte scrise, denota faptul ca partile au convenit in sensul defalcarii onorariului cuvenit reclamantei pe cele doua etape: elaborare studiu de fezabilitate (30.000 lei) si implementarea proiectului (363.771 lei). A.e acte nu emana de la reclamanta ci de la reclamanta, ele fiind in masura sa lamureasca intelegerea reala a partilor. Concluzia ce se desprinde este aceea ca sunt incidente dispozitiile art. 11.1. din C. de consultanta in sensul ca, in forma scrisa, in proiectul de buget dar nu numai, reclamanta arată pretul corect pentru elaborarea studiului de fezabilitate, acesta fiind de 30.000 lei. O interpretare corecta a contractului conduce la concluzia enuntata mai sus. 4. Un alt aspect invocat de reclamanta a privit semnarea contractului cu obiectiuni in sensul ca reclamanta nu si-a insusit punctul 6.3. din capitolul VI - raspunderea contractuala, aspect cu care a fost de acord si SC S. A. SRL (a se vedea mentiunea de pe ultima fila a C. de consultanta). In legatura cu acest aspect nu a gasit nici un argument in hotararea pe care o recurează, desi este un element esential cu privire la consimtamantul partilor respectiv limitele raspunderii contractuale. Articolul la care s-a renuntat si care deci este exclus din continutul contractului prevedea: « Renuntarea beneficiarului la proiectul contrastat nu o exonereaza de obligatia de plata a raselor scadente Ia data renuntarii, Ia care se adaugă cu titlu de daune interese un procent de 20% din valoarea ratelor aferente partii nerealizate a proiectului. » Excluzand acest articol din continutul contractului si interpretand per a contrario acest text, rezulta ca renuntarea beneficiarului la proiectul contractat exonereaza de obligatia de plata. Din toate actele scrise intocmite de catre reclamanta SC S. A. SRL rezulta fara echivoc faptul ca suma datorata de reclamanta pentru intocmirea studiului de fezabilitate este de 30.000 lei iar diferenta de 363.771 lei o reprezinta plata pentru faza de consultanta in implementarea proiectului. In acest sens, face trimitere la probele de la dosar, care confirma faptul ca sumele pe care ar fi trebuit sa le achite reclamantei erau defalcate in sume datorate pentru intocmirea studiului de fezabilitate (30.000 lei) si sume datorate pentru consultanta si implementarea proiectului (363.771 lei) : Fila 9 - cerere de finantare depusa de reclamanta (6g. 1) ; Fila 17 - « consultanta pentru asistenta in implementare proiect» - 363.771 lei fara TVA; Fila 19 - « management proiect - implementare» - 363.771 lei (fig. 2) ; Fila 31 - elaborare studiu de fezabilitate - 30.000 lei, si implementare - 363.771 lei ; Fila 32 - bugetul proiectului; Fila 55 - « va transmitem situatia platilor pentru consultanta 363.771 lei» ; Fila 57 - reclamanta arata ca a trimis raportul de progres la minister; Fila 78 - din nou apar cele doua sume defalcate ; Fila 83 - pentru implementare, reclamanta face trimitere la contractul din (...) ; Fila 328-335 - raport de progres ; Fila 330 - reclamanta arata « servicii de consultanta pentru asistenta m implementarea proiectului in suma de 363.771 lei» indicand ca s-a incheiat un singur contract. O proba foarte importanta o constituie Raportul de expertiza extrajudiciara intocmita de domnul expert P. I., din care rezulta urmatoarele aspecte: La fila 3 din raportul de expertiza se arata: « In urma studiului efectuat asupra documentelor si legislatiei in vigoare, in opinia expertului suma de 356.150,56 lei reprezinta cheltuieli de consultanta privind implementarea proiectului asa cum a fost mentionat si in devizul general al proiectului pentrucare reclamanta ar fi fost indreptatita daca proiectul ar fi fost implementat si investitia ar fi fost functionala », La fila 4 din acelasi Raport se arata: « Conform studiului de fezabilitate intocmit de SC S. A. SRL, suma inscrisa in Devizul General (parte integranta a Studiului de F.), ca fiind necesara pentru consultanta pentru implementarea proiectului este de 363.771 lei. » La pagina 5 din Raport se arata ca studiul de fezabilitate intocmit de reclamanta SC S. A. SRL are o « dificultate scazuta, fiind vorba doar de achizitia unor utilaje si punerea in functiune a acestora. In practica costul unui asemenea studiu de fezabilitate variaza intre 500-1000 euro », Aceasta proba se coroboreaza si cu celelalte oferte pe care reclamanta le-a depus din care rezulta ca intocmirea unui asemenea studiu de fezabilitate oscileaza intre sumele aratare de expert. 5. Hotararea recurata considera ca nu s-a schimbat natura juridica a contractului de consultanta, omitand insa motivarea Tribuna!ului Arbitra! care se axeaza pe contractul de comision in mod explicit (act. 304 punct 8 CPC). C. incheiat de parti este unul de consultanta si nici intr-un caz unul de comision. Motivarea adusa de T. potrivit careia partile numesc « pret» ceea ce este mai degraba un comision de succes ar putea fi primita doar daca se accepta faptul ca reclamanta avea obligatia sa implementeze proiectul. Altminteri, la ce s-ar putea raporta comisionul? La o activitate pe care nu o prestezi ? Doar prin intrarea in contul B.ului a sumelor nerambursabile se poate aprecia daca proiectul a fost unul de succes. R., poate beneficia oare, de un comision dintr-o suma neincasata de reclamanta ?! 6. T. atribuie reclamantei obligatia de « diligenta specifica profesionistului apreciind ca reclamanta nu este culpabila de esecul implementarii proiectului. Nu împărtășește acest punct de vedere. P. argumentare revine la ideea avansata de instante cu privire la « comisionul de succes ». D. acceptam teza din hotararea pe care o recuram potrivit careia studiul de fezabilitate nu trebuia sa asigure in mod obligatoriu si succesul implementarii, ajungem sa ne intrebam retoric, in aceasta ipoteza, de ce « comisionul de succes» s-a raportat la sumele ce vizau implementarea proiectului ?! In acea ipoteza, comisionul de succes ar fi trebuit sa fie cel mult o suma fixa, fara nici o legatura cu fondurile ce aveau sa vina in scopul implementarii proiectului. Procentul de 5% din valoarea eligibila tradeaza atat obiectul contractului (redactare studiu de fezabilitate si implementare) cat si redactarea unui studiu de fezabilitate care sa asigure adjudecarea proiectului si implementarea lui. Valoarea fondurilor eligibile declarate de catre autoritatea competenta a fost mai mica cu 619.866 lei. A. lucru s-a intamplat din culpa reclamantei care in contextul consultantei acordare a considerat cheltuieli eligibile contravaloarea a doua utila]e, iar in realitate aceste cheltuieli erau neeligibile. S-a gasit in situatia in care suma pe care trebuia sa o sustine prin eforturi financiare proprii, a devenit covarsitor de mare si nu a mai reusit sa obtină finantare bancara. Mai concret, reclamanta a considerat ajutor financiar nerambursabil suma de 5.000.896 lei dar suma aprobata a fost doar de 4.381.010 lei, adica cu 619.886 lei mai putin (12%). Firma de consultanta trebuia sa cunoasca faptul ca costurile celor doua utilaje sunt cheltuieli neeligibile. De aceea a recurs la un specialist. A.e aspecte sunt foarte importante pentru ca reclamanta avea obligatia de a participa cu o contributie proprie la proiect si suma pe care a avut-o initial in vedere s-amajorat cu 619.886 de lei. C. proprie urma sa o suporte recurgand la un imprumut bancar astfel incat la aceasta majorare se impunea sa aducem garantii suplimentare pentru a putea fi creditati, lucru pe care nu a mai reusit sa-l facă. A facut eforturi disperare si a efectuat cheltuieli in incercarea de a gasi solutii viabile de implementare a acestui proiect chiar in conditiile in care sumele avute in vedere de consultant au fost modificate in totalitate in faza de verificare a studiului de fezabilitate. C. reclamantei a generat esecul proiectului si acest aspect rezulta si din Raportul de expertiza intocmit de expert P. I., din care citam: « Prestatorul de servicii din C. nr. 1/(...), avea obligatia de a efectua Studiul de fezabilitate in conformitate cu Ghidul Specific Masuri si de a informa beneficiarul studiului de fezabilitate in ceea ce priveste structura cheltuielilor eligibile, riscurile ce decurg din nealocarea corecta a cheltuielilor si consilierea acestuia prin prezentarea unor solutii viabile privind implementarea proiectului. Avand in vedere ca proiectul nu a mai fost implementat dintr-o eroare a consultantului (cresterea nejustificata a cheltuielilor neeligibile si care nu a fost adusa la cunostinta beneficiarului), in opinia expertului consultantul nu a respectat obiectul contractului.» I se reproseaza noua « lipsa de diligenta specifica unui profesionist, mai intai fiindca a consimtit, fara obiectii, la incheierea unui contract, despre care a constatat ulterior ca este dezavantajos pentru ea [ ... ] mai apoi, tot cu diligenta specifica profesionistului, B.ul putea si trebuia sa previzioneze o posibila reducere de catre A. de M. a valorii fondurilor eligibile, si, ca atare sa ia in calcul o eventuala majorare a contributiei proprii [ ... ] » Ei bine, daca ar fi putut "previziona" ceea ce i se reproseaza, nu ar mai fi fost nevoie sa o angajeze pe reclamanta in calitate de consultant. R. avea obligatia sa previzioneze corect si eventuala sa lipsa de profesionalism a condus la esecul proiectului. 7. Contrar evidentelor, hotararea recurata opineaza pentru caracterul cert al creantei, fara sa raspunda insa argumentelor reclamantei. Atat in cererea reconvenționala, cat si in dezbaterile orale si mai apoi pe fondul cauzei a arătat faptul ca a achitat deja suma de 73.301 lei si daca s-ar admite actiunea reclamantei asa cum a fost formulata, de altfel cum s-a si admis, ei bine, suma rezultata depaseste procentul de 50% din valoarea declarata eligibila. A fost surprinsă si de aceasta data de motivarea T., care a considerat ca a fost sarcina reclamantei sa facem «socotelile necesare [ ... ] pentru a da posibilitatea T. sa faca verificarile necesare, sa indice cat anume din sumele platite reprezinta datorie efectiva si cat reprezinta TVA «, Aceasta era sarcina reclamantei care trebuia sa indice explicit sumele pretinse, izvorul lor, temeiurile de fapt si de drept pe care se sprijina. R. a sustinut prin actiunea introductiva ca a achitat doar suma de 30.513 lei TVA. R. a dovedit cu acte faptul ca a platit reclamantei suma de 73.301 lei. T. nu ia in considerare dovezile prezentate de reclamanta (ordine de platal) si îi considera si in culpa pentru ca «nu am facut calculele necesare». S-a retinut de T. ca datorează reclamantei, pentru studiul de fezabilitate suma de 347.699,19 lei + TVA (5 % din valoarea eligibila a proiectului, de 7.301.683 lei), adica 413.762,03 lei cu TVA (19 % la acea data). Facturile pe care reclamanta le anexeaza cererii sale sunt in valoare de 334.060 lei + 49.755,09 lei = 383.815,09 lei. R. nu a aratat cum a calculat suma de 356.150,56 lei. R. trebuia sa facă acest lucru ? Faptul ca T. a fost nelamurit in legatura cu sumele pretinse si certitudinea creantei rezulta si din faptul ca cererea de acordare a penalităților a fost respinsa cu motivarea ca : «. calculeaza insa aceste penalități fara a arata ce reprezinta suma la care se aplica penalitățile si ce reprezinta cifra cu care penalitatea de 0,01 % este inmultita. T. este astfel pus in situatia de a nu putea verifica exactitatea acestor pretentii. In ciuda celor aratate si fara nici un contraargument, hotararea recurata retine faptul ca este o creanta certa. 8. Hotararea recurata apreciaza ca fiind accesorii petitele din cererea reconventionala asupra carora T. A. nu s-a pronuntat desi in realitate ele sunt cereri de sine statatoare, vizand restituirea sumelor platite si nedatorate respectiv cererea de reparare a prejudiciului. I. a apreciat ca pentru aceste cereri nu s-a platit taxa arbitrala, Doua sunt contraargumentele recurentei: T. A. fixeaza taxa si obliga partile la plata acesteia; nu este culpa reclamantei daca a fost eronat calculul taxei arbitrale, achitandu-se suma stabilita de T. Sanctiunea pentru neplata taxelor arbitrale este nulitatea cererii si nu nepronuntarea asupra ei. Este adevarat ca cererea reconventionala a fost respinsa in intregime dar analiza acesteia s-a facut secvential omitandu-se doua capete de cerere, despre care nu se aminteste nimic in motivarea hotararii. In plus, cererea reconventionala s-a respins cu motivarea ca « prejudiciul este incert» pe de o parte si pe de alta parte, pentru ca « nu se poate retine culpa consultantului pentru faptul ca beneficiarul a renuntat la contractul de finantare». Partile trebuie sa se bucure de egalitate de tratament, situatie in care, ar fi trebuit sanctionata si tratata ca incerta si creanta pretinsa de reclamanta. In alta ordine de idei, a renuntat la contractul de finantare tocmai din culpa pârâtei. D. s-ar fi incuvintat proba cu expertiza menita sa verifice daca pârâta a respectat ghidul consultantului in elaborarea studiului de fezabilitate, nu ar mai fi existat nici o indoiala in legatura cu faptul ca aceasta se afla in culpa. 9. Hotararea recurata o sanctioneaza pentru « lipsa de suport probator» dar considera, in mod contradictoriu, ca nu sunt necesare alte probe. A sustinut incalcarea dispozitiilor art. 129 alineat 5 CPC, prin respingerea cererilor de probe formulate de reclamanta desi erau pertinente si urile cauzei. In solutionarea actiunii in anulare, instanta a apreciat ca respingerea cererilor in probatiune de catre T. A. a fost justificata cata vreme acesta a fost lamurit « cu privire la starea de fapt si de drept ». D. starea de fapt este fara dubiu, ar trebui ca din cele doua hotarari sa aflam raspunsul la o intrebare simpla: de ce pretul aferent elaborarii studiului de fezabilitate trecut expres in toate actele elaborate de pârâtă in baza C. de consultanta, este de 30.000 lei ?! De ce in actele ulterioare nu a trecut pârâta suma care sustine ca i se datoreaza de 5% din valoarea eligibila a proiectului ?! Nu avem raspuns la aceasta intrebare. D. o intrebare esentiala a ramas fara raspuns, consideră ca cererile de probe erau intemeiate. 10. Solicită suspendarea executarii Hotarârii arbitrale nr. 1/19 martie 2012 a T. A. pana la solutionarea recursului pentru urmatoarele considerente: Executarea imediata a hotararii ar afecta stabilitatea firmei. A. ca de la inceputul anului nu s-au facut incasari inca astfel incat societatea face eforturi considerabile in vederea continuarii activitatii cu tot ce implica ea, de la plata furnizorilor pana la plata salariilor angajatilor si a creantelor bugetare. Ar fi afectati si angajatii societatii in egala masura. In conditii de cumplita criza financiara, daca s-ar ajunge la imposibilitatea platii salariilor fie si pentru o luna, acest lucru ar afecta grav angajatii societatii. Executarea imediata ar putea sa afecteze si proiectele in derulare, blocand executarea la termen a obligatiilor ce îi revin. A. ca a achitat cautiunea de 10% in cuantum de 45.616 lei, cu urmatoarele chitante: 3694792/1/(...) - 35.616 lei ; 3729158/1/(...) - 10.000 lei. P. considerentele arătate solicită admiterea recursului. În apărare, pârâta intimată SC S. A. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial - filele 18-24. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, C.ea reține următoarele: Consideră recurenta SC C. SA că în mod nelegal și neteminic instanța de fond a respins acțiunea în anularea Hotărârii arbitrale nr. 1/(...) pronunțată de T. A.-C.ea de A. de pe lângă C. de C. și I. C., în speță fiind incidente dispozițiile art. 364 lit. i și 364 lit. f Cod procedură civilă. I. în ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 364 lit. i Cod procedură civilă, C.ea constată că, potrivit acestui text de lege, hotărârea arbitrală poate fi desființată dacă încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii. Consideră recurenta că acest text este incident datorită faptului că hotărârea arbitrală ar încălca dispozițiile art. 5, respectiv 969 Cod civil, potrivit cărora nu se poate deroga prin convenții sau dispoziții particulare de la legile care interesează ordinea publică și bunele moravuri, respectiv că convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. La fel ca și prima instanță, C.ea constată că, prin contractul de consultanță nr. 1/(...), intimata SC S. A. SRL, în calitate de consultant, s-a obligat să realizeze în favoarea recurentei SC C. SA, studiul de fezabilitate necesar în vederea obținerii unei finanțări prin P. O. sectorial „Creșterea competivității economice";, prețul serviciilor de consultanță fiind stabilit de părțile contractante ca reprezentând 5% din valoarea eligibilă a proiectului, convenindu-se un avans în sumă de 5.000 euro +TVA la data semnării contractului și restul în termen de 48 de ore de la aprobarea proiectului. De asemenea, la art. 6.1 din contract s-a inserat o clauză penală care permite consultantului să solicite penalități de întârziere de 0,01% din valoarea obligațiilor neîndeplinite. Contrar susținerilor recurentei, C.ea constată că, din contractul încheiat între părți, rezultă cu certitudine că obiectul acestuia a fost doar realizarea studiului de fezabilitate, nu și a consultanței pentru implementarea proiectului, la art. 2.1 din contract stipulându-se în mod expres că „consultantul va realiza pentru beneficiar studiul de fezabilitate necesar în vederea obținerii unei finanțări prin programul operațional sectorial „Creșterea competitivității economice";. Prin urmare, susținerile recurentei în sensul că ar fi fost nerespectate dispozițiile art. 969 Cod civil sunt nefondate. A mai invocat recurenta că au fost nesocotite dispozițiile art. 5 Cod civil, în măsura în care prețul reținut a fi prevăzut în contract este excesiv față de prestație. Or, la fel ca și prima instanță, C.ea apreciază că acest motiv nu reprezintă o încălcare a bunelor moravuri, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în prezența unui contract privat, încheiat între 2 societăți comerciale, ca urmare a negocierii clauzelor contractuale. În ceea ce privește susținerile recurentei în sensul că au fost încălcate dispozițiile art. 980 Cod civil, C.ea le consideră neîntemeiate, cel puțin din prisma obiectului contractului și al prețului acestuia clauzele fiind clare. Referitor la susținerile recurentei vizând semnarea contractului cu obiecțiuni, schimbarea, de către T. A., a naturii juridice a contractului de consultanță, partea culpabilă de eșecul proiectului, caracterul cert al creanței sau probatoriul insuficient administrat, C.ea constată că aceste aspecte țin de legalitatea hotărârii atacate și nu pot fi circumscrise dispozițiilor art. 364 lit. i Cod procedură civilă, în măsura în care vizează fondul cauzei. II. cu privire la incidența art. 364 lit. f Cod procedură civilă, consideră recurenta că acest motiv subzista în cauză, raportat la modalitatea în care a fost soluționată cererea reconvențională, respectiv dat fiind faptul că T. A. nu s-a pronunțat asupra a două cereri distincte. Contrar susținerilor recurentei, C.ea constată că, prin hotărârea a cărei anulare s-a solicitat, T. arbitral a dispus respingerea în întregime a cererii reconvenționale, astfel încât nu se poate susține cu temei că nu ar fi soluționat anumite cereri cu care a fost investit. Modalitatea în care T. A. a înțeles să motiveze soluția de respingere a cererii reconvenționale, precum și soluția în sine reprezintă aspecte de fond, care țin de nelegalitatea hotărârii arbitrale și care nu pot fi antamate, în lipsa îndeplinirii vreuneia dintre ipotezele strict prevăzute de dispozițiile art. 364 Cod procedură civilă. Prin urmare, pentru toate considerentele expuse anterior, C.ea constată că hotărârea recurată este legală și temeinică, recursul formulat fiind nefundat, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, îl va respinge. În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la plata, în favoarea intimatei SC S. A. SRL, a cheltuielilor de judecată ocazionate în recurs, respectiv contravaloarea onorariului de avocat. P. A.E MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de reclamanta SC C. SA, împotriva sentinței civile nr. 2924/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. C., pe care o menține în întregime. Obligă recurenta să plătească intimatei SC S. A. SRL, suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). { F. | PREȘEDINTE, R.-R. D. JUDECĂTOR, L. U. JUDECĂTOR, M. D. GREFIER, M. T. } Red.M.D./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: S. Ivănescu
| ← Decizia comercială nr. 66/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 53/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
