Decizia comercială nr. 7149/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
S. A II-A C., DE C. A. ȘI F.
D. C. Nr. 7149/2012
Ședința de la 28 S. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de SC R. E. 97 SA împotriva Sentinței civile nr. 7. pronunțată în dosar nr. (...) al T. B.- N., în contradictoriu cu intimat S. N. I. S., având ca obiect încuviințare efectuare expertiză (art.136 - L.31/1990; art.7 alin.1 OG.94/1999).
Se constată că la data de 26 septembrie 2012 recurenta a depus la dosar un set de înscrisuri în susținerea poziției procesuale, la 27 septembrie 2012 s-au înregistrat la dosar concluzii scrise formulate de recurentă și respectiv de intimată, ia la 28 septembrie 2012 recurenta a depus dovada cheltuielilor de judecată solicitate.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 21 septembrie 2012, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, pronunțarea fiind amânată pentru termenul de azi.
CURTEA
Prin încheierea civilă nr. 780 din (...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii, invocată de intimata SC R. E. 97 SA B.
S-a admis cererea, cu precizările ulterioare, formulată de petenta SC N. I.
S., N. J(...), CIF 24432600 în contradictoriu cu SC R. E. 97 SA, N. J06/l030/1994, CUI 7488031, și în consecință:
- s-a dispus întocmirea unui raport de expertiză tehnică contabilă care să analizeze operațiunile de gestiune ale intimatei indicate în cele l4 puncte din cererea introductivă, pentru perioada l(...) - 3l.08.20l0;
- raportul va fi predat oficial reclamantei, C. de administrație și auditorului intern al pârâtei ;
- s-a desemnat în calitate de expert contabil din lista comunicată de B.
Local de E. J. T. și C. a T. B.-N., pe S. I. (poz.23 din listă);
- s-a stabilit onorariul expertului la 2.500 lei, ce se va achita de către societatea comercială pârâtă la depunerea raportului de expertiză.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată în dosar nr. (...) petenta SC N. I. S. B. a solicitat, în contradictoriu cu intimata S. R. E. 97 SA B., să se dispună desemnarea unuia sau mai multor experți care să analizeze gestiunea S. R. E. 97 SA pe perioada l(...) - 3l.08.20l0, (perioadă precizată ulterior - f.200) și care să întocmească un raport care să fie înmânat petentei, C. de administrație și auditorului societății, potrivit disp.art. l36 din Legea nr.3l/l990 rep., privind societățile comerciale.
S-a solicitat să fie analizate următoarele operațiuni din perioada menționată: l. Situația vânzărilor de active corporale și casările de active fixe, cu indicarea valorilor la care s-au făcut vânzările, și dacă au fost respectate condițiile legale de casare;
2.Situația adaosului comercial practicat la vânzarea produselor și mărfurilor raportat la costul de producție, la primii 10 clienți ai societății, cu prezentarea detaliată a situațiilor de vânzări la preț de cost ori sub-cost;
3.Verificarea existenței unor eventuale creditări acordate unor terți de către directorii societății (sub formă de împrumut ori prin acte simulate tară a avea la bază operațiuni comerciale reale, cu referire specială la operațiunile încheiate cu firmele S. G. T. S. și S. DDS I. S.);
4.Situația salariilor și a indemnizațiilor acordate pentru concediile directorilor precum și plata lor;
5.Situația deconturilor de delegații ale directorilor firmei, legalitatea acestora prin prisma existenței documentelor justificative și a justificării scopului pentru care au fost efectuate (în interes social ori personal);
6.Situația analitică a cheltuielilor materiale ale firmei (cu excepția cheltuielilor cu mărfurile, cupru, granule și utilități), respectiv stabilirea dacă aceste cheltuieli au fost efectuate în strânsă legătură cu interesul societății;
7.Situația sponsorizărilor, cu evidențierea sumelor, a beneficiarilor și a legalității încheierii acestor contracte;
8.Situația cheltuielilor de protocol efectuate în perioada menționată, indicarea dacă acestea au la bază documente justificative și dacă au fost făcute în interesul firmei sau în interesul personal al directorilor;
9.Verificarea contractelor de livrare de produse sub aspectul urmăririi modului de executare a contractelor de către terți, cu referire specială la operațiunile desfășurate cu parteneri ca S. R. I. S. O., S. R. L. S. O., S. G. LUX S. B. și S. G. T. S. B., indicarea dacă societatea a continuat să livreze produse în condițiile în care existau întârzieri importante ale plăților;
10.Verificarea respectării normele de consum și a existenței unor eventuale depășiri ori economii față de normele aprobate la sârma de cupru sau granule pvc;
11.Verificarea participațiilor în structura capitalului social al altor firme nou înființate și existente ;
12.Situația cheltuielilor cu colaboratorii firmei (analiticul conturilor din balanță de la 611 până la 628);
13.Verificarea deciziilor luate de către consiliul de administrație în perioada menționată, indicarea existenței unor decizii contrare normelor legale ori actului constitutiv;
14.Stabilirea prejudiciului adus societății în cazul constatării încălcărilor normelor legale ori statutare prin desfășurarea operațiunilor indicate la punctele precedente.
De asemenea, s-a solicitat obligarea intimatei, la achitarea onorariului cuvenit expertului/. precum și la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea cererii, petenta a arătat că are calitatea de acționar la societatea intimată, deținând un număr de l680 acțiuni nominative, respectiv
33,33 % din capitalul social al acesteia, restul de 66,66 % fiind deținut de alți patru acționari persanei fizice cu care a avut mai multe litigii.
Sub acest aspect, petenta a arătat că a devenit acționară la S. R. E. 97 SA încă de la data de l3.l0.2008 în baza unui contract de cesiune cu foștii acționari
O. Claudiu Dan și O. M. însă cum ceilalți acționari au refuzat să înscrie această operațiune în registrul acționarilor și să-i recunoască această calitate, a apelat lainstanțele judecătorești iar demersurile judiciare s-au finalizat abia în aprilie 20l0 când, sentința nr. 649/l(...) pronunțată de T. B.-N. în dosar nr. l(...) rămasă irevocabilă prin nerecurarea deciziei civile nr.4..20l0 pronunțată de Curtea de A.
C.
Având în vedere faptul că până în anul 2010 nu i-a fost recunoscută calitatea de acționar, petenta a arătat că nu a putut participa nici la adunările generale ale acționarilor și nu a avut acces la documentele financiare ale societății comerciale.
Petenta a mai arătat că a solicitat intimatei să fie de acord cu efectuarea unei expertize de gestiune pe cheltuiala sa, întrucât profitul net a scăzut mult în anul 2008 față de anul 2007, respectiv de la l0,6 % la 3,0% din cifra de afaceri și la doar l,8 % în anul 2009. Pârâta nu a fost de acord cu această solicitate și prin adresa nr. 5..08.20l0 i s-a răspuns că o asemenea expertiză de gestiune prin intermediul instanței, conf.art. l36 din L.3l/l990 rep.
Reclamanta a anexat la cerere mai multe acte - corespondența cu intimata
(f.8,9), sentința civilă nr. 6. a T. B.-N. și decizia civilă nr. 4..20l0 a Curții de A. C.
(f.l0-24).
Intimata S. R. E. 97 SA a depus întâmpinare (f.54-58) prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii, cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.
In motivarea întâmpinării s-a arătat , în esență, că demersul reclamantei este unul abuziv întrucât actuali asociați sau reprezentanți ai reclamantei SC N. I. S. sunt foști acționari al S. R. E. 97 SA și au participat la toate adunările generale și/sau extraordinare ale acestei societăți, inclusiv în cadrul celor de bilanț.
Pe parcurs, ambele părți au mai depus acte, cauza suferind mai multe amânări la solicitările acestora.
Pentru termenul din data de 3..20l2, intimata S. R. E. 97 SA a invocat prin notele de ședință (f.20l), excepția inadmisibilității cererii, pentru că nu a fost întemeiată pe disp.art. 33l referitoare la procedura necontencioasă, așa cum s-a statuat prin D. nr. l6 din l7 nov.20ll privind recursul în interesul legii pronunțată de I., referitor la interpretarea disp.art.l36 alin. l din L.3l/l990 privind societățile comerciale, republicată (f.204-209).
Această excepție a fost pusă în discuția părților la termenul din 30.03.20l2
(f.2l0).
Examinând cu prioritate această excepție, prin prisma disp.art.l37 C.pr.civ, tribunalul a apreciat că aceasta este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare.
Este adevărat că cererea reclamantei depusă la data de 29.l0.20l0, a fost înregistrată în procedura contencioasă însă dezlegările date prin D. civilă nr.l6 din l7.l0.20ll de I. sunt obligatorii pentru instanțe, potrivit art.330/7 alin.4
C.pr.civ., de la data publicării în M.Oficial, respectiv 23 decembrie 20ll.
Faptul că cererea petentei a fost înregistrată anterior acestei date, nu poate conduce la inadmisibilitatea cererii doar pentru că în cursul soluționării ei, I. a stabilit că o asemenea cerere se soluționează în procedura necontencioasă , regulile urmând să se aplice doar de la data publicării deciziei în M.O. al României.
In această situație, ținând cont și de dezlegările deciziei date în interesul legii, instanța a constatat că cererea reclamantei este admisibilă, întrucât aceasta a dovedit că deține un procent de 33,33 % din capitalul social al societății intimate, deci se încadrează în dreptul la informare a acționarilor prev.de art.l36 alin.l din L.3l/l990 rep., destinat să controleze o gestiune cu privire la care există suspiciuni, cu atât mai mult cu cât reclamantei nu i s-a recunoscut calitatea deacționară de la înființare (f.l3.l0.2008) decât în urma unei sentințe judecătorești devenite irevocabile la data de 2..20l0.
In limitele stabilite, prin decizia menționată, instanța a dispus întocmirea raportului de expertiză contabilă, care să analizeze operațiunile de gestiune indicate în cele l4 puncte din cererea introductivă, pentru perioada precizată de l(...) - 3l.08.20l0, a desemnat expertul din lista comunicată de B. de expertize judiciare tehnice și contabile a T. B.-N., căruia i-a stabilit și onorariul.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC R. E. 97 SA solicitândin principal, in temeiul dispozitiilor art.304 pct. 5 din Codul de procedura civila sa se dispună: casarea Incheierii civile nr. 1. pronuntata în sedinta publica din data de (...) de catre tribunalul B. -N., S. a Il a C., de C. A. sj F. in dosarul (...) avind in vedere aspectele detaliate in cuprinsul prezentului recurs, si trimiterea cauzei in rejudecare aceleiasi instante de judecata; in subsidiar, in temeiul dispozitiilor art. 304. pct, 7 si 9, art, 3041din Codul de procedura civila sa se dispună modificarea incheierii civile nr. 7. pronuntata in sedinta publica din data de (...) de catre T. B. N., S. a II-a C., de C. A. si F. - admiterea exceptiei inadmisibilitatii cererii formulata de catre reclamanta, invocata de catre pârâta la termenul din data de (...); - respingerea cererii formulata si precizata de catre reclamanta. S. si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul dosar. În motivare s-a arătat că: Prin încheierea nr.7. pronuntata de catre T. B. N. in dosarul (...), instanta de judecata precizeaza ca derularea, finalizarea dezbaterilor si cuvintul pe fond al partilor s-a consemnat in incheierea de sedinta din data de (...), cind partile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform incheierii de sedinta din acea data, pronuntarea amanandu-se la data de (...) pentru depunerea de concluzii scrise ... Acest aspect nu corespunde realității fapt care îl demonstrează dupa cum urmeaza: - la termenul din data de (...) nu a avut loc acordarea cuvintului partilor in dezbateri pentru ca acestea sa puna concluzii pe fondul cererii si nici nu au fost finalizate dezbaterile. - Pârâta nu a pus concluzii pe fondul cauzei ci numai pe exceptia inadmisibilitatii invocata la termenul din data de (...) si pusa in discutie la aceasta data. - chiar instanta de judecata, la momentul la care partile din proces si-au expus pozitia in ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii, a facut precizarea ca aceasta ramine in pronuntare doar pe exceptie si nu pe fondul cauzei. iar in situatia in care in urma analizarii acesteia o va respinge, se va proceda la citarea partilor in scopul continuarii judecatii. In situatia in care instanta de judecata considera ca exceptia invocata de catre pârâtă era nefondata avea obligatia de a proceda la citarea partilor astfel incit acestea sa poata sa puna concluzii pe fondul cauzei dupa inchiderea fazei referitoare la probatiune. - Nicaieri in cuprinsul incheierii nr. 7. nu se face nici o referire cu privire la "concluziile pe fond puse de catre pârâtă" deoarece instanta de judecata nu a acordat niciodata cuvintul pe fondul cererii. - pârâta a invocat inadmisibilitatea ca o exceptie si nu ca o apărare de fond lucru care de fapt este recunoscut de catre instanta care la pagina 3, aliniatul 6 precizeaza faptul ca la termenul din data de (...) s-a pus in discutia partilor exceptia inadmisibilitatii cererii. In continuare instanta nu a procedat la termenul din data de (...) la respingerea exceptiei in cadrul sedintei publice de la acea data ci a ramas in pronuntare doar pe aceasta exceptie, fiind aminata pronuntarea pentru depunerea de concluzii scrise doar pe exceptie ( si nu pe fondul cauzei). _ partile puteau depune concluzii pe fondul cauzei ( asa cum gresit se precizeaza in preambulul incheierii nr.78012012 ) doar in situatia in care la termenul din data de (...), instanta de judecata proceda la respingerea exceptiei pusa in discutia partilor in sedinta publica, si dupa aceasta ar fi procedat la inchiderea fazei probatorii si la acordarea cuvintului partilor pe fondul cauzei. In aceasta situatie cuvintul pe fond al pârâtei ar fi trebuit sa se regaseasca in cuprinsul incheierii atacate. Motivul pentru care nicaieri in cuprinsul incheierii nr.7. nu apare vreo referire la cuvintul pe fondul cererii al subscrisei, este ca instanta de judecata nu a acordat niciodata cuvintul pe fond partilor din acest proces. De altfel, dupa ce instanta de judecata analizeaza in mod gresit exceptia inadmisibilitatii cererii invocata de catre pârâtă, aceasta trece imediat la dispozitivul incheierii unde se dispune respingerea exceptiei inadmisibilitatii cererii si admiterea acesteia. Din această perspectivă, se apreciază că în cauză sunt incidente prev. art. 304 pct 5 coroborat cu art.312, aliniatul 3 și art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila, casarea unei hotariri putându-se cere când, prin hotarirea data instanta de judecata a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.l05, al.2 din Codul de procedura civila. Mai mult, instanta de fond a procedat la incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza actele de procedura care trebuie efectuate de catre aceasta, cind, dupa ce a ramas in pronuntare doar pe exceptia inadmisibilitatii cererii introductive a procedat la : - desemnarea expertului S. I., cu nerespectarea prevederilor art. 202 din codul de procedura civila prin care stabileste obligatia instantei de judecata de a numi expertul in sedinta publica, prin tragere la sorti de pe lista intocmita si comunicata de către biroul local de expertize. - stabilirea de la inceput a onorariului expertului in sarcina pârâtei, incalcind astfel prevederile art. 136, aliniatul 2 din Legea 31/1990 conform caruia onorariile expertilor vor fi suportate de societate cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea credință. În ceea ce privește soluția dată excepției inadmisibilității, recurenta arată că aspectele retinute de catre instanta de fond sunt nefondate din urmatoarele puncte de vedere: - motivarea adusa de catre instanta de fond solutiei de respingere a exceptiei inadmisibilitatii nu are nici o legatura cu aspectele de inadmisibilitate invocate de catre pârâtă prin exceptia pusa in discutia partilor la termenul din data de (...). - aspectul mentionat de catre instanta de fond, legat de faptul ca reclamantei nu i s-ar fi recunoscut calitatea de actionară de la infiintare decit in urma unei sentinte judecatoresti devenite irevocabile la data de (...), nu face altceva decit sa demonstreze faptul ca instanta de fond nu a procedat la studierea dosarului si a aspectelor mentionate de catre pârâtă prin intimpinare si notele de sedinta. Astfel, nu are nici o relevanta in prezenta cauza momentul la care a dobindit personalitate juridica reclamanta, sau cum a precizat instanta de fond, momentul de la care s-a infiintat SC N. I. S.. Conform registrului actionarilor Se. R. E. 97 SA reclamanta SC N. I. S. a dobindit calitatea de actionar la data de (...), fapt stabilit si prin decizia irevocabila pronuntata de catre Curtea de A. C., S. a II a C. si de C. A. si F. in dosarul (...), precum si prin decizia definitiva pronuntata de catre aceeasi instanta de judecata in dosarul1913/l12/2009. Prin precizarea de actiune depusa de catre reclamanta la termenul din data de (...), aceasta a indicat faptul ca doreste analizarea gestiunii societatii pe perioada 1(...) - (...) perioada in care aceasta a detinut calitatea de actionar al SC R. E. 97 SA . De altfel, reclamanta prin imputernicitii acesteia a participat la adunarea generala de bilant din anul 2011 in care au fost analizate toate situatiile financiare si gestiunea societatii pentru exercitiul financiar (...) - (...), iar reprezentantii legali ai reclamantei au participat direct la adunarea generala de bilant din anul 2010 in care au fost analizate toate situatiile financiare si gestiunea societatii pentru exercitiul financiar (...) - (...). 3. Aspecte care demonstreaza caracterul fondat al criticilor intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct 7 si 9 coroborate cu art. 304/1 din Codul de procedura civila. Conform dispozitiilor art. 304 pct 7 din Codul de procedura civila, modificarea unei hotariri judecatoresti poate fi solicitata in cazul in care aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii. Prin prezentul recurs a facut dovada faptului ca aspectele mentionate de catre instanta de judecata in sustinerea solutiei de respingere a exceptiei inadmisibilitatii cererii nu reprezinta o motivare reala a încheierii pronuntata in dosarul (...). În plus, formularea unei cereri de genul celei prevazute la art.136 din legea 31/1990 trebuie sa se faca în strânsa legatura cu respectarea dispozitiilor art.136 indice 1 din Legea 31/1990, ori din modul in care sunt formulate obiectivele de la punctele 1-14 raportat si la faptul ca se are in vedere o perioada de timp care a facut deja obiectul verificarii minutioase din partea organelor abilitate, rezulta cu claritate ca demersul efectuat de catre acest actionar nu numai ca nu este exercitat cu buna credinta, dar se si inscrie in cadrul demersurilor abuzive exercitate de catre fostii actionari ai S. R. E. 97 SA, care actualmente au calitatea de asociati sau organe reprezentative in cadrul actionarului S. N. I. S.. A subliniat prin intimpinarea depusa la dosar ca, prin motivarea adusa cererii inregistrata in prezentul dosar, reclamanta incearca sa conduca instanta de judecata pe o pista gresita in sensul ca, aspectele care se doreste a fi verificate nu au fost cunoscute de catre societatea comerciala N. I. S.. Subliniază ca pe parcursul perioadei de timp indicata de catre reclamanta, adica (...)-(...), reprezentantii legali ai reclamantei au participat la toate adunarile generale ordinare si/sau extraordinare care au avut loc in cadrul S. R. E. 97 SA, inclusiv in cadrul celor de bilant. Aceste aspecte trebuie coroborate in mod necesar cu dispozitiile legale care prevad faptul ca persoanele juridice actioneaza si raspund prin intermediul organelor de conducere ale acestora, astfel incit in conditiile in care organele de conducere ale Se. N. I. S. au participat in cadrul tuturor adunarilor generale ordinare si extraordinare ale SC R. E. 97 SA reclamanta nu poate sa sustina ca nu a avut acces la toate informatiile si documentele financiare ale SC R. E. 97 SA. Mai mult, dreptul la informare al acționarilor nu trebuie văzut doar într-un sens unidirecțional ca o măsură de protecție ci și ca un mod de eficientizare a societății dar mai ales ca un mijloc de armonizare a intereselor particulare ale acționarilor cu cele ale societății. Tocmai de aceea nu se poate cere o expertiză care să se refere la ansamblul gestiunii și nici să discute totalitatea actelor de gestiune efectuate de societate într-o anumită perioadă, lucruri care ar putea produce blocarea funcționării societății. Faptul că această expertiză trebuie să aibă un domeniu limitat, prin care nu se poate anula vreo decizie a societății sau angaja răspunderea administratorilor, fiind doar o procedură destinată să complinească o informare normală a acționarilor, reiese din dispozițiile privind controlul asupra gestiunii unei societăți. Totodata in urma verificarii operatiunilor indicate de catre reclamanta la punctele 1-14 din cerere, se poate observa faptul ca de fapt perioada vizata este una foarte mare, care a facut obiectul verificarii din partea organelor abilitate, iar operatiunile a caror verificare se cere se refera de fapt la verificarea intregii gestiuni. Introducerea cererii trebuie să fie ultima cale rămasă, cea de excepție, pentru protejarea intereselor acționarului, așa cum a statuat îCCJ. Acest aspect este sustinut pe deplin atit de catre I. Curte de C. si J., S. C. cit si de deciziile pronuntate de catre alte instante comerciale din tara. Prin obiectivele indicate de catre actionarul SC N. I. S. se urmareste de fapt promovarea cu rea credinta a unei actiuni care sa aiba ca si finalitate blocarea activitatii societatii in conditiile in care au existat si anterior astfel de demersuri care insa au fost sanctionate de catre instanta de judecata. In acest sens subliniază inca o data faptul ca persoanele care se regasesc in organele de conducere ale societatii comerciale N. I. S. au formulat in anul 2009 si o serie de plângeri penale impotriva membrilor consiliului de administratie si al directorilor SC R. E. 97 SA, plingeri care au fost solutionate in mod irevocabil prin rezolutii de neincepere a urmaririi penale. Asa este si cazul plingerilor penale 954/P/2009, 369/61/(...), in care dl O. A. formuleaza plingerea penala atit in nume propriu cit si in calitate de reprezentant legal al SC N. I. S.. Avind in vedere aspectele indicate mai sus consideră ca recursul declarat este fondat si pe cale de consecinta solicită instanței sa îl admită asa cum a fost formulat Reclamanta intimată S. N. I. S. B. a formulat întâmpinare, solicitând a sedispune respingerea recursului formulat, cu obligarea recurentei la achitarea cheltuielilor de judecată, potrivit disp. art. 274 C.pr.civ. Analizând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele: Prin încheierea civilă nr. 7. pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dos. nr. (...) s-a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii invocată de către intimata-recurentă S. R. E. 97 S., s-a admis cererea formulată de S. N. I. S. și pe cale de consecință s-a dispus întocmirea unui raport de expertiză tehnică contabilă care să analizeze operațiunile de gestiune al intimatei, conform dispozitivului acestei încheieri. Împotriva acestei încheieri, intimata S. R. E. 97 S. a formulat recurs, solicitând instanței de judecată să dispună în principal casarea ei și trimiterea cauzei în rejudecare, iar în subsidiar a solicitat modificarea acesteia, în sensul admiterii excepției inadmisibilității și respingerii cererii formulate de S. N. I. S. De asemenea, a fost subliniat caracterul nefondat al pretențiilor formulate. În primul rând, recurenta apreciază că modul în care s-au derulat dezbaterile în fața instanței de fond este de natură să ducă la constatarea nulității hotărârii având în vedere împrejurarea că la termenul din 30 martie 2012, tribunalul a pus în discuție excepția inadmisibilității cererii, invocată de către pârâtă, reținând cauza în pronunțare pe acest incident procedural. Cu toate acestea, se relevă că prin încheierea atacată nu numai că s-a respins excepția, dar a și fost analizat fondul cauzei, fără ca părțile să fie în măsură să își prezinte poziția cu privire la acesta. Deși Curtea nu neagă faptul că principiul oralității și, implicit, al respectării dreptului la apărare fac parte integrantă din noțiunea de proces echitabil, în înțelesul prev. art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu este mai puțin adevărat că prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond la filele 54-58, pârâta și-a exprimat pe larg poziția procesuală cu privire la fondul cauzei, solicitând respingerea cererii, invocând, în esență, considerente care sunt dezvoltate și prin memoriul de recurs. De asemenea, în cauză au fost acordate nu mai puțin de 9 termene de judecată, s-au discutat cereri în probațiune și au fost depuse un număr mare de înscrisuri, preponderent de către pârâtă, care a încercat astfel să demonstreze netemeinicia cererii. Ca atare, nu se poate susține cu temei că pârâta ar fi fost lipsită, în totalitate, de posibilitatea de a-și prezenta poziția procesuală, iar viciul care afectează încheierea tribunalului poate fi acoperit, în maniera în care, în calea de atac, recurenta și-a susținut și oral motivele de nelegalitate ale hotărârii, reluând poziția exprimată la fond prin întâmpinare, principiul oralității fiind astfel pe deplin respectat. Aceasta întrucât caracterul echitabil al unei proceduri judiciare se apreciază în ansamblu, iar nu prin raportare la una sau alta dintre fazele procesuale, iar în materie civilă, în sens larg, nu este prevăzută nici convențional obligativitatea dublului grad de jurisdicție. Pe de altă parte, motivarea instanței de fond se referă, în parte, și la aspectele contestate de către pârâtă, ea urmând a fi complinită cu considerentele care au determinat Curtea să pronunțe soluția de respingere a recursului. Plecând de la aceste premise, în ceea ce privește soluția dată cu privire la excepția de inadmisibilitate, instanța de recurs constată că ea este legală și temeinică, demersul reclamantei neputând fi sancționat în maniera solicitată de recurentă, pentru considerente pur formale și care nu sunt imputabile, în totalitate, acesteia. Astfel, excepția invocată s-a întemeiat pe împrejurarea că cererea este inadmisibilă în contextul în care a fost chemată în judecată SC R. E. 97 SA, în calitate de pârâtă, solicitându-se și obligarea acesteia la cheltuieli de judecată, aspecte considerate incompatibile cu prev. art. 331-339 C.pr.civ. și cu cele statuate prin decizia Î. nr. 1., pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, referitor la prev. art. 136 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. Deși este real că instanța supremă a apreciat că procedura de judecată a unei cereri întemeiate pe acest text legal este una necontencioasă, nu este mai puțin adevărat că această statuare a fost făcută în contextul în care exista, la nivelul țării, practică judiciară contradictorie pe această chestiune. Ca atare, din moment ce nici instanțele nu au avut un punct de vedere unitar în materie, nu se poate imputa reclamantei modul de formulare al cererii. De altfel, chiar în considerentele instanței supreme, legat de necesitatea citării societății în cauză, s-a arătat că ea este necesară în considerarea faptului că instanța stabilește, conform legii, în sarcina sa plata onorariului de expert, dar că această împrejurare, în sine, nu susține caracterul contradictoriu, contencios al procedurii. Pe de altă parte, așa cum corect a arătat și prima instanță, relevant este și că decizia de care se prevalează recurenta a devenit obligatorie, potrivit prev. art. 330 ind. 7 alin. 4 C.pr.civ., de la data publicării ei în Monitorul Oficial, respectiv 23 decembrie 2011. Având în vedere și împrejurarea că cererea reclamantei a fost înregistrată anterior, la (...), Curtea apreciază, în acord cu cele relevate de către tribunal, că excepția inadmisibilității nu este fondată. În plus, criticile legate de modalitatea de desemnare și de fixare a onorariului expertului vin în contradicție nu numai cu cele statuate prin decizia dată în recursul în interesul legii, dar și cu textul legal invocat în susținerea cererii. În ceea ce privește solicitarea de modificare a încheierii, în sensul respingerii cererii, întemeiate, în principal, pe apărarea conform căreia reclamanta nu ar fi fost împiedicată să participe, sub toate aspectele, la viața societară, în perioada ce face obiectul cererii, Curtea constată următoarele: Prin acțiunea formulată, s-a relevat că reclamanta deține 33,33% din capitalul social al pârâtei, restul de 66,66% aparținând celorlalți 4 acționari care sunt și membri ai consiliului de administrație. S-a mai arătat că a dobândit calitatea de acționar în temeiul unui contract de cesiune încheiat la (...), dar datorită refuzului de înscriere a cesiunii în registrul acționarilor, această chestiune a fost reglementată abia la data de 1(...), când a fost pronunțată sentința nr. 6. din dosar nr. 1(...) al T. B.-N., prin care societatea a fost obligată să înscrie în registru cesiunile intervenite. Ca atare, prin precizarea de acțiune, s-a solicitat a se dispune întocmirea unui raport de expertiză tehnică contabilă care să analizeze operațiunile de gestiune ale societății indicate în cele 14 puncte din cerere, pentru perioada 1(...)- (...). Una dintre criticile din recurs se referă tocmai la împrejurarea că reclamanta a dobândit calitatea de acționar doar de la data de (...), data înscrierii în registru a cesiunii, astfel încât cererea se referă și la o perioadă în care aceasta nu îndeplinea cerințele impuse de textul art. 136 alin. 1 din LS. În susținerea acestei poziții, recurenta se prevalează de cele statuate prin decizia nr. 43 din (...), pronunțată în dosar nr. (...) al Curții de A. C., rămasă irevocabilă. Instanța de recurs constată că această apărare nu poate fi primită, în contextul în care nu a făcut nici obiectul prezentei cereri și nici al aceleia soluționate în dosarul mai sus amintit, stabilirea momentului la care se apreciază că pot fi considerate ca prezente cerințele impuse de textul art. 98 alin. 1 din LSC, în apelul soluționat la data de (...) statuându-se, cu prezumție de lucru judecat că, în nici un caz, anterior pronunțării sentinței civile nr. 649 din 1(...), nu se poate aprecia că structura participării la capitalul social ar fi fost alta decât cea înscrisă în registrul acționarilor. Or, constatându-se că cererea precizată se încadrează în aceste limite și în lipsa unor alte statuări ale instanțelor cu privire la această chestiune, Curtea apreciază că critica din recurs nu poate fi primită. Pe de altă parte, ceea ce se impută primei instanțe este că ar fi stabilit în mod greșit că reclamantei i s-ar fi recunoscut calitatea de acționar de la înființare doar ca urmare a unei hotărâri devenite irevocabile la (...). Deși este adevărat că în raționamentul primei instanțe s-a strecurat o eroare, în sensul în care data cesiunii nu este nici cea a înființării reclamantei și nici cea a dobândirii personalității juridice de către pârâtă, ea nu este esențială în economia cauzei. Aceasta întrucât starea conflictuală dintre cele două părți, prezentă în întreg intervalul ce face obiectul cererii, legată de recunoașterea calității de acționar a reclamantei, este pe deplin dovedită de hotărârile judecătorești la care s-a făcut referire anterior, precum și de cele pronunțate în dosar nr. (...) al T. B.- N., fiind un indiciu în sensul în care cererea nu a fost formulată cu încălcarea prev. art. 136 ind. 1 din LSC, așa cum se susține prin recurs. Pornind de la aceste premise, Curtea constată că expertiza de gestiune este o măsură de protecție a acționarilor, ea permițând celor care dețin cel puțin 10% din capitalul social, să obțină pe cale judiciară, informații cât mai complete și profesionale, asupra unor operațiuni de gestiune a priori contestabile. Necesitateaei derivă din împrejurarea că informațiile referitoare la activitatea de gestiune au un circuit restrâns la membri consiliului de administrație și la acționarii majoritari care i-au desemnat, în timp ce restul deținătorilor de acțiuni iau cunoștință numai de rezultatele gestiunii, astfel cum sunt ele prezentate de administratori și cenzori cu ocazia adunărilor generale. Ca atare, expertiza judiciară trebuie privită în principal ca o măsură de protecție a acționarilor minoritari (R. N. Catană, „Rolul justiției în funcționarea societăților comerciale";, Ed. Lumina Lex, București, 2003 - filele 305 și urm.). Același autor relevă că o astfel de cerere este admisibilă, atâta timp cât ea nu este abuzivă, contrară interesului social. Totodată, prin publicitatea pe care legea i-o asigură, raportul expertului este adus la cunoștința tuturor acționarilor, cenzorii fiind obligați să îl analizeze și să propună măsuri, în raportul lor către proxima adunare generală. Deși s-a arătat că măsura de protecție a expertizei de gestiune își joacă rolul în viața societară, cu deosebire în situații de criză, când administratorii nu mai beneficiază de încrederea caracteristică raportului de mandat, nu poate fi negată împrejurarea că, dintre toate mecanismele de intervenție a justiției în funcționarea societăților comerciale, expertiza de gestiune este cel mai calm,deoarece justiția nu vizează fondul crizei, ci doar contribuie la dezvăluireaaspectelor de care aceasta depinde. Drept consecință, această limită a domeniului său marchează particularitatea și utilitatea procedurii instituie prin textul art. 136 din LSC în sensul în care ea nu este de natură să răstoarne funcționarea societății, neputând duce, în sine, la anularea unei decizii a adunării generale sau la angajarea răspunderii administratorilor. Ca atare, expertiza este destinată să amelioreze informarea investitorilor și să asigure un control eficient al gestiunii, fără a destabiliza activitatea organelor sociale în funcție. Deși motivele de recurs se grupează în jurul ideii conform căreia reclamanta a fost reprezentată la toate adunările generale în care au fost aprobate situațiile financiare aferente perioadei ce face obiectul cererii, nu trebuie uitat că expertiza de gestiune nu are natura unei sancțiuni a gestiunii, ci, eventual, a unei informări insuficiente. În acest context, autorul citat face trimitere la jurisprudența franceză, conform căreia cererea de expertiză nu este subordonată unor acțiuni distincte, precum cea în răspundere a administratorilor și nu este nici subsidiară, ci complementară altor mijloace de informare a acționarilor, textul legal nepretinzând ca minoritarii să facă dovada că au întrebat în prealabil administratorii și cenzorii despre operațiunile vizate. Ca atare, măsura expertizei de gestiune nu este subordonată dovedirii faptului că solicitanții au epuizat toate mijloacele de informare legale și, cu atât mai puțin poate dobândi relevanță împrejurarea că reclamanta ar fi fost reprezentată la adunările generale în cadrul cărora ar fi fost aprobate situațiile financiare, cu atât mai mult cu cât votul acesteia a fost negativ și cu cât s-a pus în discuție și legitimitatea procedurii de întocmire a acestora. Pe de altă parte, deși s-a relevat și la fond că situațiile financiare au fost auditate, la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri din conținutul cărora să rezulte că această apărare poate fi validată. Astfel, raportul expres întocmit de un auditor extern nu a fost depus la dosar, ceea ce ar fi fost cu atât mai necesar cu cât din conținutul discuțiilor purtate în cadrul ședințelor AGA la care face referire recurenta, rezultă că au existat obiecțiuni din partea reprezentanților intimatei, inclusiv cu privire la această chestiune. Așa fiind, nu se poate cere acționarilor să facă dovada că presupunerile lor se pot adeveri, deci că administrația a acționat într-adevăr în contra interesuluisocial. Minoritarii au nevoie de o expertiză întrucât presupun slaba calitate a gestiunii, însă nu îi cunosc exact nici originea și nici întinderea. Ca atare, s-a relevat că doctrina tinde să caracterizeze această procedură drept măsură judiciară in futurum, în care solicitantul nu are decât un interes eventual. În sens procesual, interesul născut și actual trebuie raportat la acela de a proteja societatea însăși de rezultatele unei gestiuni frauduloase sau neglijente. Cercetarea judecătorească trebuie să se limiteze, în acest context, la a pipăi fondul problemei, respectiv la a aprecia asupra seriozității presupunerilor acționarilor, ceea ce este sinonim cu legitimitatea bănuielilor. Ca atare, instanța trebuie să analizeze susținerile reclamanților în sensul în care actele de gestiune vizate necesită o verificare externă, independentă, furnizând astfel date suficiente de natură a se putea stabili utilitatea expertizei și, în ultimă instanță, legitimitatea presupunerilor acționarilor solicitanți. În acest context de remarcat este că reclamanta a arătat că, în vederea lămuririi unor aspecte relevante pentru viața societară, a solicitat pârâtei să îi permită efectuarea unei expertize de gestiune, pentru perioada vizată, ale cărei costuri s-a obligat să le suporte, în situația în care se va da curs cererii fără intervenția instanțelor de judecată, pârâta refuzând și îndemnând petenta să se adreseze organului de jurisdicție. De asemenea, s-a relevat că, în anul 2007, profitul realizat a reprezentat 10,6% din cifra de afaceri, în anul 2008 ea a scăzut la 3%, iar în anul 2009, la 1,18%, aceasta și în contextul scăderii cifrei de afaceri. Ca atare, văzând și obiectivele stabilite, starea conflictuală la care s-a făcut referire mai sus, precum și împrejurarea că organele societății sunt în mâna exclusivă a acționarilor majoritari, Curtea apreciază că reclamanta a dezvăluit un interes serios pentru a solicita instanței măsura expertizei de gestiune. Mai mult, prin probațiunea administrată, nu s-a făcut dovada contrarie susținerilor petentei conform cărora, pentru perioada în litigiu, nu a avut acces la nici un fel de informații financiar-contabile, independente. O ultimă critică vizează amploarea operațiunilor ce urmează a fi analizate de către expert, relevându-se că reclamanta dorește să pună în discuție totalitatea actelor de gestiune efectuate de societate în perioada de referință, ducând, implicit, la blocarea funcționării acesteia. O astfel de apărare nu poate fi reținută, deoarece, pe de o parte, nu este susținută de nicio probă, cu atât mai mult cu cât actele vizate nu sunt aferente exercițiului financiar în curs, iar pe de altă parte Curtea constată că în doctrină s-a relevat că expertiza de minoritate nu poate privi decât operațiunile îndeplinite de administratori, înțelese însă în sens larg, de fapt juridic lato sensu. Constatând că obiectivele asupra cărora urmează să se pronunțe expertul nu sunt de natură să contrazică această abordare, în baza prev. art. 312 alin. 1 C.pr.civ., recursul declarat va fi respins, cu consecința menținerii dispozițiilor date de către prima instanță. Totodată, va fi respinsă cererea intimatei privind plata cheltuielilor de judecată în recurs, având în vedere că nu s-a făcut dovada plății unor sume cu acest titlu. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de pârâta SC R. E. 97 SA împotriva încheierii civile nr.780 din (...) pronunțată în dosar nr. (...) al T. B.-N., pe care o menține în întregime. Respinge cererea intimatei privind plata cheltuielilor de judecată. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). Red.M.B./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: I. U.
| ← Decizia comercială nr. 8433/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 1424/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
