Decizia comercială nr. 9653/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9653/2012
Ședința publică de la 22 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
J.ecător R.-R. D.
J.ecător M. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de pârâta
SC R. S., împotriva deciziei civile nr. 6/A/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ului Maramureș, în contradictoriu cu reclamantul P. S. G., având ca obiect opoziție la executare.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât
și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre. { F. |
}
CURTEA
Prin decizia civilă nr. 6/A din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ului
Maramureș, a fost admis apelul formulat de către apelantul-oponent P. S. G. împotriva sentinței civile nr.1985/(...) pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr.(...) pe care a schimbat-o în tot și, în consecință:
S-a admis opoziția la executare formulată de către apelantul-oponent P. S. G. în contradictoriu cu intimata SC R. S. B. M.
S-a anulat executarea silită începută de către executorul M. M. în dosarul execuțional nr.7. împotriva apelantului-oponent P. S. G. în baza biletului la ordin emis de către SC P. S. pentru suma de 16.534,17 lei, la data de (...), avalizat de către apelantul-oponent.
A fost obligată intimata SC R. S. să plătească apelantului-oponent P. G. cheltuieli de judecată la fond în cuantum de 999 lei iar în apel cheltuieli de judecată în cuantum de 102 lei.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut, în conformitate cu art. 294-295 Cod procedură civilă, următoarele:
În dosarul execuțional nr. 7. executorul judecătoresc M. M. a început executarea silită împotriva apelantului P. S. G., în calitate de avalist, prin somația emisă la data de (...) în baza biletului la ordin transcris în cuprinsul somației (fila 5 din dosarul de fond).
Valabilitatea biletului la ordin este contestată de către apelantul P. S. G. pe calea opoziției la executare a cărei reglementare legală este stabilită în art. 63-64 din L. nr. 5..Trei sunt categoriile de excepții pe care apelantul-oponent le-a invocat pentru a justifica anularea executării silite.
Conform mențiunilor din cuprinsul biletului la ordin apelantul-oponent P. S.
G. a semnat în calitate de avalist, fără a contesta această calitate și nici semnătura.
În primul când s-a invocat de către apelant cu titlu de fals intelectual săvârșit la completarea biletului la ordin, emis în alb, prin inserarea ca dată a emiterii aunei date nereale, prevalându-se de mențiunile înscrise la rubrica "data emiterii" unde figurează data de (...) iar la rubrica "văzut" data de (...).
A. cauză de nulitate constituie o excepție obiectivă relativă întrucât privește caracterul formal al titlului de credit. A. și-a mai întemeiat opoziția pe nulitatea biletului la ordin întrucât are scadențe succesive precum și pe excepția prescripției dreptului de executare silită, ambele fiind excepții obiective absolute. în acest context se impun următoarele observații: întrucât în cazul biletului la ordin plata se face de către emitent sau ceilalți semnatari iar nu de către o altă persoană (trasul), ca în cazul cambiei, legea nu mai prevede formalitatea prezentării pentru acceptare. La scadență biletului la ordin se prezintă emitentului direct pentru plată. Există o singură excepție prevăzută de art. 107 din L. nr. 5. în cazul în care scadența s-a stabilit la un anumit timp de la vedere. în acest caz biletul la ordin trebuie prezentat emitentului pentru viză în termenul de 1 an de la data emiterii, termen prevăzut de art. 26 din L. nr. 5.. A. formalitate este instituită pentru a se stabili data eligibilității obligației de plată.
Prin urmare aceasta este semnificația rubricii "văzut" înscrisă în zona cu această denumire a B. contestat.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 12 din Normele tehnice BNR nr.
10/1994. Prin urmare, titlul executoriu este un bilet la ordin cu scadență la un anumit timp de la vedere și în același timp este completat cu o scadență fixă: (...) în rubrica cu această denumire.
Potrivit art.104 din L. nr. 5. una dintre mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă biletul la ordin este scadența. Modalitățile de stabilire a scadenței sunt, așa cum prevede art. 106 din L. nr. 5., similare cu cambia și sunt reglementate de art. 36-40 din L. nr. 5..
Potrivit art. 34 alin. 2 cambiile cu scadențe succesive sunt nule. B.tul la ordin contestat are, așa cum T.ul a constatat anterior, două scadențe: una fixă - (...) și una la un numit timp de la vedere. Cu toate că în biletul la ordin nu este indicat un număr de zile pentru a se determinat scadența la un anumit timp de la vedere semnarea și datarea rubricii "văzut" este caracteristică biletului la ordin cu scadența la un anumit timp de la vedere, fără a se putea nega semnificația acestor mențiuni.
Este prin urmare întemeiată excepția nulității titlului invocată de către apelant, pentru nerespectarea unor cerințe de formă esențiale, contrar concluziei primei instanțe care a apreciat că biletul la ordin este valabil sub aspect formal. T.ul mai constată că prima instanță a calificat greșit această excepție ca fiind una personală întrucât privește conținutul formal al titlului, adică raportul de drept cambial și nu raportul fundamental care a stat la baza emiterii sau avalizării acestuia.
Excepțiile personale se întemeiază pe raportul juridic fundamental în legătură cu care a fost emis ori avalizat biletul la ordin și se soluționează potrivit dreptului comun,și nu reglementării speciale a titlurilor de credit.
T.ul a mai constatat o altă inadvertență de conținut a titlului. Stipulația "fără protest" are semnificația înlăturării formalității protestului în cazul refuzului de plată. Or, în cazul biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere protestul este esențial întrucât, așa cum prevede art. 107 alin. 2 din L. nr. 5., refuzul emitentului de a pune viza și data se constată prin protestul a cărui dată servește ca punct de plecare pentru scadența determinată la un termen de la vedere.
Pe de altă parte, T.ul a mai reținut că a fost întemeiată și excepția de nulitate a biletului la ordin cu privire la falsul completării acestuia cu o dată a emiterii ulterioară datei la care a fost prezentat la viză, dată care, așa cum reiese din art. 107 alin. 2 din L. nr. 5., nu poate fi în mod obiectiv decât anterioară datei vizării titlului de către emitent.
Contrar concluziei primei instanțe inadvertența rezultă din însăși cuprinsul biletului la ordin fără a fi necesară administrarea altor probe. Textul pct. 323 din Norma BNR nr. 6/1994 la care face trimitere prima instanță nu are incidență pentru lămurirea acestei chestiuni.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, tribunalul a constatat că nulitatea titlului constatată anterior pentru vicii de formă, în principal pentru stabilirea unor scadențe succesive, are consecințe și cu privire la această excepție în a cărei soluționare este esențială scadența. A. are calitatea de avalist, nefiind deci debitor de regres și obligat principal, așa cum prevede în mod expres art. 47 din L. nr. 5.. Totodată nu se confundă executarea cambială, concepută de L. nr. 5. ca o procedură specială de valorificare a drepturilor cambiale și care urmează regulile expres prevăzute de L. nr. 5., cu acțiunile cambiale care sunt cereri de chemare obișnuite, exercitate pe baza titlului, care nu sunt supuse unor formalități speciale ci doar termenelor speciale de prescripție.
Intimata SC R. S. a recurs la executarea cambială directă, care este supusă condiției ca drepturile cambiale să nu fie prescrise prin raportare la art. 94 alin. 1 din L. nr. 5., adică să nu se fi împlinit termenul de prescripție de 3 ani care curge de la data scadenței. Or, așa cum s-a reținut anterior, biletul la ordin este nul pentru scadențe succesive iar dacă ne raportăm la unica scadență determinată, (...) nu s-a împlinit termenul de prescripție prin înregistrarea cererii de executare silită la executorul judecătoresc la (...).
Întrucât de esența opoziției la executare este analizarea valabilității formale a titlului și a excepțiilor personale care pot fi invocate potrivit art. 63-64 din L. nr.
5., care conferă caracter contencios cererii, încheierile prin care titlul a fost învestit cu formulă executorie și s-a încuviințat executarea silită, pronunțate într-o procedură necontencioasă nu pot fi opuse cu putere de lucru judecat potrivit art.337 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, constatând nulitatea biletului la ordin care a stat la baza executării silite, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă tribunalul a admis apelul și a schimbat în tot sentința atacată, în sensul admiterii opoziției la executare și anulării executării silite.
În temeiul art. 298 și art. 274 Cod procedură civilă intimata aflată în culpă procesuală a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță și apel reprezentând onorariul avocațial, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs SC R. S.R.L., solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii apelului, iar în subsidiar: casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că în mod corect, instanța de fond a respins opoziția la executare formulată de oponentul P. S. G., respingând toate excepțiile invocate de către acesta, obligându-l, în temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă, la plata, către recurentă , a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva hotărârii instanței de fond oponentul a declarat apel, solicitând admiterea excepțiilor invocate, modificarea în tot a hotărârii de fond, admiterea opoziției la executare și anularea executării silite Începută în dos. ex. 7. al executorului M. M., cu obligarea subscrisei la plata de cheltuieli de judecată către oponent.
Instanța de apel, în opinia noastră nu a analizat apărările formulate prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, cu privire la primele două excepții invocate de apelantul-oponent, respectiv a dat o interpretare greșită dispozițiilor Legii nr. 5. și respectiv cele ale Normei B. N. R. nr. 6/(...), aplicabile în prezenta speță, si anume:
1. Cu privire la excepția privitoare la nulitatea titlului, constând în lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente prevăzute de art. 322lit. b din Norma BNR nr. 6/(...) și anume falsul intelectual comis la completarea titlului executoriu, sunt incidente prevederile art. 24 din L. nr. 5. asupra cambiei și biletului la ordin care prevede:
"Posesorul cambiei sau chiar un simplu deținător poate prezenta trasului, până la scadentă, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia;"
Precum și pct. 148 din Norma cadru care prevede:
"Acceptarea este actul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească, la scadentă, suma arătată în cambie, posesorului legitim al titlului. "
Așadar s-ar fi putut vorbi despre fals dacă la rubrica "văzut" din cuprinsul biletului la ordin era trecută o dată anterioară datei înscrise la rubrica "scadență", după cum reiese și din prevederile art. 24 din L. 5. și pct. 148 din Norma B.N.R. nr.
6/(...), care arată că data până la care posesorul biletului la ordin poate să prezinte biletul, spre acceptare, este cel mai târziu data scadenței.
Data înscrisă la rubrica "văzut" reprezintă data de la care începe să curgă termenul de prescripție în care posesorul unui biletul la ordin emis în alb, poate să completeze și să introducă la plată, conform înțelegerii părților, biletul la ordin.
Apreciază că prin completarea la rubrica "data emiterii", o altă dată, ulterioară datei menționate la rubrica văzut, nu s-au încălcat prevederile pct. 322 lit. b din
Norme și nu se poate reține excepția privitoare la nulitatea titlului invocată de oponent.
Tot cu privire la excepția constând în lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă doar aparent existente, respectiv falsul, dorim să arătăm și faptul că, prin încheierea civilă nr. 1395 din data de (...), pronunțată în dosarul numărul (...) al J. B. M., biletul la ordin a fost investit cu formulă executorie, instanța reținând: "Văzând că biletul la ordin îndeplinește condițiile formale prevăzute de art. 104 din L. 5. și în temeiul art. 106 din L. 5. cu trimitere la art. 61 din aceiași lege, instanța urmează să dispună investirea cu formulă executorie a biletului la ordin. "
Astfel instanța fiind sesizată cu o cerere de investire a biletului la ordin, a analizat dacă sunt îndeplinite condițiile formale pe care legea le cere pentru un astfel de titlu, iar constatând că aceste condiții formale sunt îndeplinite, titlul a fost investit cu formulă executorie. In situația în care titlu ar fi fost fals, instanța de executare, în speță Judecătoria Baia Mare, nu putea să investească titlul executoriu.
De asemenea instanța, în baza unui titlu fals, nu ar fi putut să încuviințeze executarea silită demarată în dosarul execuțional numărul 7. al B. M. M., încuviințare dispusă prin încheierea civilă nr. 9339 din data de (...), pronunțată în dosar numărul (...) al J. B. M. b. Cu privire la excepțiile personale, derivate din raporturile ulterioare creației biletului la ordin prevăzute de pct. 328 lit. c din Norma B.N.R., respectiv nulitatea biletului la ordin, facem trimitere la prevederi art. 104 din L. nr. 5., care prevede, la pct. 3, că: "biletul la ordin trebuie să cuprindă .... arătarea scadenței", sub sancțiunea prevăzută la art. 105 din aceiași lege și anume" T. căruia ii lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin ... ".
Conform dispozițiilor pct. 329 din Normă, excepțiile de ordin personal pot fi dovedite numai prin acte scrise, de grabnică soluțiune, acestea fiind acele acte prin care excepția se dovedește completă, adică fără a mai fi necesar administrarea unor probe suplimentare deosebite, care ar temporiza soluționarea procesului cambial.
In altă ordine de idei dispozițiile art. 37 din L. 5. prevăd următoarele:
"Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plata în termen de un an de la data sa. T. poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranți.
T. poate stipula ca o cambie plătibilă la vedere nu trebuie sa fie prezentată spre plata Î. unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge de la aceasta data. "
Oponentul, prin acțiune, a invocat nulitatea biletului la ordin în temeiul pct.
328 lit. c din Normă raportat la prevederile art. 105, 106 și 36 din L. 5. teza finală, ori în lumina art. 37 din L. 5. și pct. 513 din Normă, se află în situația biletului la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere, bilet care trebuie prezentat emitentului spre avizare. V. pusă de emitent presupune înscrierea semnăturii acestuia pe fața titlului sub mențiunea "VAZUT", cu ocazia prezentării titlului de către beneficiar la emitent.
Referitor și la această excepție înțelege să invoce faptul că acest titlu a fost supus controlului respectării condițiilor formale impuse de norma legală, prin examinarea lui în cadrul dosarului de investire cu formulă executorie. Cerere de investire a fost soluționată tocmai reținându-se că titlul Întrunește condițiile formale prevăzute de art. 104, art. 106 și art. 61 din L. 5..
Oponentul a mai arătat și faptul că biletul la ordin a fost emis în alb. Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile prevăzute de art. 1 din L. cambiei și biletului la ordin. M. care lipsesc trebuie să fie completare de posesor atunci când acesta din urmă prezintă titlul la plată sau îl remite unei instituții de credit în scopul prezentării la plată, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății. B.tul la ordin va fi completat conform înțelegerii dintre părți.
Împrejurarea că biletul la ordin a fost emis în alb nu înseamnă că este plătibil la vedere, așa cum susține apelantul. Pe de altă parte nerespectarea înțelegerii stabilite în momentul emiterii, cu ocazia completării titlului, va putea fi opusă posesorului care a dobândit titlul cu rea-credință ori a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei după cum prevăd prevederile art. 12 din L. 5., ceea ce în prezenta cauză nu s-a dovedit.
Raportat la faptul că nu se află în situația prevăzută de teza finală a art. 36 din L. 5., respectiv biletul la ordin nu are scadență succesivă, solicită respingerea excepției invocate de oponent în temeiul acestui articol, ca nefondată.
Față de cele arătate mai sus solicită a admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 22 octombrie 2012 (f.6-8) reclamantul
P. S. G., a solicitat respingerea recursului formulat, cu menținerea în totalitate a sentinței atacate.
În motivare a arătat că prin decizia pronunțată în apel, Tribunalul Maramureș a reținut că sunt întrunite condițiile declarării nulității titlului ca urmare a admiterii următoarelor excepții privitoare la nulitatea titlului. constând în lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente - pct.322 lit.*b* din Norma cadru BNR nr.6/1994 :
2.) falsul intelectual săvârșit la completarea biletului la ordin;
3.) scadențele succesive;
4.) mențiunea *f"ară protext* înserată în cuprins și raportată la faptul că biletul la ordin a fost emis cu scadența la un anumit timp de la vedere, situație în care dresarea protestului era obligatorie; completarea biletului la ordin cu mențiune a fără protest atrage nulitatea titlului ca urmare a nerespectării dispoziției art.l07 alin.2 din L. nr.S8/1934.
Recurentul apreciază că nu sunt întrunite condițiile legale pentru ca instanța să rețină existența motivelor de nulitate indicate. Cu privire la aceste susțineri arătăm următoarele:
1. Falsul.a. ) B.tul la ordin a fost emis în alb în favoarea intimatei. A. l-a completat în fals înscriind ca dată a emiterii o cu totul altă dată decât cea reală.
Împrejurarea se poate constata din însuși cuprinsul titlului unde la rubrica data emiterii este înscrisă ziua de (...), iar la rubrica văzut însemnând data la care biletul la ordin a fost prezentat la plată trăgătorului este înscrisă data de 0(...). Ori, data emiterii trebuie să fie anterioară datei prezentării la plată și nu invers, ca în cuprinsul titlului, pentru că un bilet la ordin emis la (...) nu poate fi prezentat la plată la data de 0(...).
Referitor la acest aspect susținerile creditorului, sunt contradictorii.
Astfel: a. ) citând dispozițiile art.24 din L. nr.5. (pag.2 alin. 1-4 din motivele de recurs) susține că posesorul cambiei poate prezenta tras ului, până la scadență cambia spre acceptare, după care, concluzionează exact in sens invers și anume că: s-ar fi putut vorbi de un fals dacă la rubrica văzut s-ar fi trecut o dată anterioară datei scadenței. Observăm că la rubrica văzut data de 0(...) este anterioară datei scadenței (...).De asemenea se mai citează dispozițiile pct.148 din Normă, potrivit cărora acceptarea este actul prin care trasul către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească la scadență suma arătată in cambie, posesorului legitim al cambiei.
Insă problema învederată instanței de oponentă și reținută cu acest titlu în decizia atacată nu este cea analizată de creditor, ci problema falsului se pune față de împrejurarea că biletul la ordin a fost completat cu neobservarea înțelegerilor anterioare ale părților. Așa se explică cum data prezentării la plată este anterioară datei emiterii biletului la ordin, ceea ce în cronologia evenimentelor este imposibil de acceptat.
Prin urmare, posesoarea biletului la ordin a comis un fals intelectual în momentul completării lui. b. ) Recurenta mai susține că este exclusă completarea biletului la ordin în fals pentru că a fost investit cu formula executorie, ocazie cu care instanța a verificat îndeplinirea condițiilor formale pentru investire.
Menționăm faptul că potrivit pct.320 pct.*d* din Normă, judecătoria verificând existența elementelor formale ale cambieilbiletului la ordin și ajungerea ei la scadență, printr-o încheiere de investire, va dispune aplicarea formulei executorii pe titlu.
Tocmai pentru faptul că judecătoria verifică doar îndeplinirea condițiilor de formă aparent existente și nu verifică valoarea juridică a acestor condiții, legiuitorul a pus la dispoziția posesorului biletului la ordin excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente - art.325 din Normă.
2. ) Scadentele succesive.
T.ul a reținut că scadențele succesive atrag nulitatea cambiei. In acest sens s- au subliniat următoarele: întrucât în cazul biletului la ordin plata se face de către emitent sau ceilalți semnatari, iar nu de către o altă persoană(trasul), ca în cazul cambiei, legea nu mai prevede formalitatea prezentării pentru acceptare. La scadență, biletul la ordin se prezintă emitentului direct, pentru plată. Există o singură excepție reglementată de art. l07 din L. nr.5., în cazul în care scadenta s-a stabilit a fi la un anumit timp de la vedere. In acest caz biletul la ordin trebuie prezentat, emitentului pentru viză în termenul de 1 an de la data emiterii, formalitatea fiind instituită pentru a se stabili data exigibilității obligației de plată.
S-a reținut că aceasta ar fi semnificație rubricii văzut înscrisă în zona cu această denumire a biletului la ordin contestat. In acest sens sunt prevederile art.26 din L. nr.S8/1934 și ale art.12 din Normele tehnice BNR nr.l0/1994.
Din acest punct de vedere instanța de apel a împărtășit opinia exprimată de posesorul biletului la ordin, recurenta din prezent.
Față de faptul că biletul la ordin are scadența la un anumit timp de la vedere ca urmare a completării cu mențiunea văzut la data de 0(...), dar totodată are completată și rubrica scadență cu data de (...), Înseamnă că are scadențe succesive și prin urmare este nul.
Astfel s-a ajuns din nou în același punct: prezentarea spre avizare (0(...)) anterioară datei emiterii ((...)) conduce la concluzia falsului comis cu ocazia completării.
Susținerea recurentei făcută în sensul că valabilitatea biletului la ordin a fost verificată cu ocazia investirii sale cu formula executorie, iar declararea ulterioară a nulității sale nu se mai poate realiza contravine prevederilor art.63 din L. nr.5. și dispozițiilor art.337 din C. de procedură civilă în sensul că, încheierile pronunțate în procedura necontencioasă, în cazul nostru procedura de investire cu formula executorie și respectiv încuviințarea executării silite nu au puterea lucrului judecat.
3. ) Recurenta nu critică cel de al treilea motiv de nulitate reținut de către instanța de apel și anume: Î. în cuprinsul biletului la ordin a mențiunii fără protest, în condițiile în care dresarea protestului este obligatorie în cazul biletului la ordin cu scadenta la un anumit timp de la vedere. A. conduce la concluzia că a acceptat existența acestei inadvertențe de conținut a titlului, care rezultă din chiar cuprinsul biletului la ordin, fără a fi necesară administrarea altor probe și care conduce prin ea însăși, singură, la nulitatea titlului pentru lipsa de valoare juridică a condițiilor numai aparent existente.
Referitor la critica adusă intimatei în sensul că pe calea opoziției la executare a susținut faptul că biletul la ordin a fost emis în alb și care sunt consecințele completării ulterioare de către posesor, precizăm că nici instanța de fond și nici cea de apel nu s-au preocupat de această susținere, motive pentru care critica este nefondată.
Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. Cât privește prima critică, Curtea are în vedere că instanța de recurs are posibilitatea în speța dată să examineze strict sentința atacată prin prisma motivelor de recurs prevăzute de C. de procedură civilă și invocate ca atare de partea recurentă nefiind îngăduit să se mai facă alte aprecieri ori examinări cu privire la starea de fapt care a fost din această perspectivă irevocabil stabilită de cele două instanțe de fond cu prilejul examinării cauzei în primă instanță și în apel.
Așa fiind, în speța dată nu se va reține aplicabile dispozițiile art. 3041
C.pr.civ. ci exclusiv dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. invocate explicit de recurent.
Astfel fiind, Curtea va examina dacă instanța de apel a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale circumscrise speței, mai precis cele cu privire la valabilitatea biletului la ordin, raportat la starea de fapt care a fost stabilită.
Din această perspectivă, Curtea reține că instanța de apel s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor, în primul rând asupra cercetării tezei conform căreia biletul la ordin a fost emis în fals, mai precis s-a comis fals intelectual cu prilejul completării titlului, emis în alb, prin înserarea ca dată a emiterii a unei date nereale, în condițiile în care din titlu reiese că acesta a fost emis la data de (...) (rubrica data emiterii) iar la rubrica „. a fost menționată data de 0(...).
Calificarea drept excepție obiectivă relativă a cauzei de nulitate invocată de apelant a fost corect calificată de instanța de apel după cum corect au fost calificate ca fiind excepții obiective absolute cauza de nulitate a biletului la ordin deoarece are scadențe succesive cât și excepția prescripției dreptului de executare silită.
De asemenea, Curtea reține că interpretarea și calificarea rubricii „. din biletul la ordin prin prisma dispozițiilor legale și a specificului acestui titlu de credit a fost corectă. Astfel, pentru ipoteza prevăzută la art. 107 din L. nr. 5. biletele la ordin plătibile la un anume timp de la vedere, trebuiesc prezentate spre vizaemitentului în termenele fixate de lege la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. R. emitentului de a pune viza datată se constata prin protest (art. 28), a cărui data servește ca punct de plecare pentru termenul de la vedere.
Stabilirea și analiza scadenței biletului la ordin pe baza dispozițiilor art. 12 din Normele tehnice ale BNR nr. 109/1994 precum și cu aplicarea art. 104 rap. la art. 106 și art. 36-40 din L. nr. 5. au fost corect stabilite de instanța de apel.
Așa cum corect a concluzionat instanța de apel data emiterii trebuie să fie anterioară prezentării la plată și nu invers, respectiv ca cea din cuprinsul titlului din litigiu, astfel că un bilet la ordin emis la data de (...) nu poate fi prezentat la plată la data de 0(...).
Mai mult, Curtea observă că afirmația din recurs cu trimitere la dispozițiile art. 24 din L. nr. 5. și art. 148 din Norma cadru a BNR conform căreia posesorul biletului la ordin poate prezenta trasului, până la scadență titlu spre acceptare, nu are înrâurire în speță de vreme ce s-a stabilit că la rubrica văzut este data 0(...) care este anterioară datei scadenței (...), ceea ce susține din contră teza falsului constatat ca atare de instanța de apel.
2. Cu privire la critica conform căreia prin învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin s-a verificat formal biletul la ordin și că astfel cercetarea falsului este fără consecințe juridice de vreme ce instanța care a dispus învestirea nu l-a constatat, Curtea reține că potrivit dispozițiilor pct. 320 lit. d) din Norma Cadru
6/1994 a BNR dată în aplicarea art. 62 din L. nr. 5., se desprinde concluzia că judecătoria, va verifica existența elementelor formale ale cambiei și ajungerea ei la scadență, printr-o încheiere de învestire și va dispune aplicarea formulei executorii pe titlu.
Încheierea de învestire cu formulă executorie nu este o hotărâre judecătorească pronunțată într-o procedură contradictorie și deci nu poate fi opusă cu putere de lucru judecat.
Astfel fiind, cercetarea în procedura necontencioasă, prealabil învestirii cu formulă executorie a aparenței de legalitate a biletului la ordin nu paralizează cercetarea legalității titlului pe cale opoziției la executare căci numai pe calea unui proces derulat în contradictoriu cu ascultarea tuturor părților cu interese contrare se poate tranșa asupra valabilității în substanță condițiilor de formă prevăzute de lege.
Numai astfel se poate interpreta rațiunea pentru care dispozițiile art. 63 din L. nr. 5. corelate cu pct. 325 din Norma cadru precitată reflectă recunoașterea cu valoare de principiu că excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente nu rezultă din cuprinsul titlului, de aceea ele trebuie dovedite cu probe exterioare acestuia.
Așa fiind, încheierea de învestire cu formulă executorie nu poate paraliza demersul în justiție pentru a se cerceta pe baza probelor administrate dacă sunt fondate excepțiile bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă.
Acest aspect reiese cu prisosință și din conținutul dispozițiilor art. 337
C.pr.civ. care reflectă teza de principiu că încheierile pronunțate în materie necontencioasă nu au putere de lucru judecat.
Din această perspectivă și acest motiv de recurs nu poate fi admis.
3. Cu referire la critica privind valoarea juridică a scadențelor succesive,
Curtea reține că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a normelor juridice referitoare la sancțiunea titlului la ordin cu scadențe succesive.
Mai precis, legea specială prevede cu valoare de regulă în art. 34 alin. 2 nulitatea cambiilor cu scadențe succesive.
Așa cum a arătat instanța de apel, biletul la ordin din speță are două scadențe succesive, una expres prevăzută și fixă pentru data de (...) și alta la un anumit timp de la vedere.
În acest context, faptul că biletul la ordin are scadența la un anumit timp de la vedere ca urmare a completării rubricii cu mențiunea „. la data de 0(...)dar totodată are completată și rubrica cu scadența la data de (...), înseamnă că titlul are scadențe succesive și deci este nul.
Reluarea tezei conform căreia analizarea legalității și din această perspectivă nu mai poate fi făcută de vreme ce a fost supusă examinării pe clea procedurii de învestire cu formulă executorie nu poate fi primită considerentele expuse anterior fiind valabile și în ceea ce privește această susținere.
Față de toate considerentele de fapt și de drept, în limitele învestirii, Curtea urmează să constate că recursul nu este fondat motiv pentru care în temeiul art. 312 C.pr.civ. se va respinge ca atare.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. Curtea urmează a obliga pe recurentă să plătească intimatului P. S. G. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs cu titlu de onorariu avocațial (f. 10).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de SC R. S., împotriva deciziei civile nr. 6/A din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta să plătească intimatului P. S. G. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, J.ECĂTORI,
L. U. M. D. R.-R. D.
G., M. T.
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...) J..fond. M. H.
| ← Decizia comercială nr. 61/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 3965/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
