Sentința comercială nr. 2013/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. /2013
Ședința Camerei de C. de la 04 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare cererea formulată de petenta B. M. SA B., având ca obiect suspendarea Deciziei civile nr. 348/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dos. nr. (...) ca efect al revenirii asupra suspendării provizorii acordate.
Soluționarea cererii a avut loc în Camera de C., fără citarea părților.
Curtea, după deliberare, având în vedere dispozițiile art. 403 alin. 4 din codul de procedură civilă de la 1865, aplicabil în cauză prin prisma art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității cererii de suspendare și rămâne în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA reține că prin cererea înregistrată pe rolul acestei Curți la data de
03 iunie 2013 petenta B. M. SA B. a solicitat să se dispună suspendarea Deciziei civile nr. 348/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dos. nr. (...) ca efect al revenirii asupra suspendării provizorii acordate.
În motivarea cererii s-a arătat, în esență, că se impune revenirea asupra măsurii suspendării provizorii având în vedere prejudiciile pe care creditorii procedurii le-ar putea suferi prin menținerea măsurii, susținând în acest sens că pentru a analiza temeinicia cererii de revenire asupra măsurii de suspendare provizorie trebuie comparate efectele pe care le produce sentința de intrare în faliment față de cea prin care s-a dispus suspendarea provizorie, sens în care trebuie verificat dacă sentința se impune a fi menținută, până la momentul soluționării recursului formulat împotriva sentinței de intrare în faliment, prin raportare la drepturile și interesele creditorilor, învederând conduita administratorului special, singurul care a condus și administrat activitatea debitoarei pe perioada de reorganizare, și suspiciunile privind modalitatea în care acesta a înțeles să administreze activitatea debitoarei în perioada de reorganizare pe parcursul trimestrelor 2,
4-9 de activitate, perioadă care face obiectul cererilor de intrare în faliment.
În drept s-a invocat art. 115 și urm. C.pr.civ. precum și dispozițiile art. 105 alin. 1, art. 107 alin. 1 lit. C din Legea nr. 85/2006.
Examinând cererea de suspendare, Curtea reține următoarea stare defapt și de drept:
1. Prin sentința civilă nr. 1545 pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...) al T.ui S. C. s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei SC R. S.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs administratorul special al debitoarei, iar în cadrul recursului a solicitat și suspendarea executării sentinței recurate.
2. Printr-o cerere înregistrată la Curtea de A. C. în dos. nr. (...) de către S. D. O., în calitate de administrator special al debitorului SC R. SRL, s-a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 1545/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) de către T. S. C., până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1545/(...).
3. Prin sentința civilă nr. 348 din 31 mai 2013 pronunțată de Curtea de A. C. a fost admisă cererea și s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 1545/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) de către T. S. C., până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1545/(...).
4. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că intrarea în faliment implică în condițiile Legii nr. 85/2006 posibilitatea înstrăinării în scurt timp a bunurilor din averea debitoarei în condițiile în care aceasta a destinat bunurile realizării planului de reorganizare iar în privința reușitei planului de reorganizare nu a fost pronunțată încă o hotărâre irevocabilă.
5. Curtea are în vedere că potrivit dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă de la 1865, aplicabil în cauză prin prisma art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, dispoziții legale incidente prin efectul normei de trimitere conținută la art. 300 alin. 3 parte finală din același cod, în cazuri urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea nu este supusa nici unei cai de atac.
6. De asemenea se reține că potrivit dispozițiilor art. 300 alin. 5 din Codul de procedură civilă, pentru motive temeinice, instanța poate reveni asupra suspendării acordate, dispozițiile alin.3 aplicându-se în mod corespunzător.
7. Sub aspectul regularității învestirii instanței din perspectiva art. 403 alin. 4 C.pr.civ la care trimite art. 300 alin. 3 la care trimite art. 300 alin. 5 C.pr.civ. Curtea reține că cererea cu care a fost învestită Curtea este fundamentată în drept pe cu totul alte dispoziții legale, putând fi interpretată ca fiind o apărare sau mai degrabă o contestare a sentinței prin care s-a dispus suspendarea.
În adevăr, în fundamentarea în drept a cererii s-au invocat prevederile art. 115 și urm. C.pr.civ. precum și dispozițiile art. 105 alin. 1, art. 107 alin.
1 lit. C din Legea nr. 85/2006 care nu au legătură nemijlocită cu procedura de soluționare a unei atari cereri, reglementată de lege în art. 300 alin. 5, art. 300 alin. 3 și art. 404 alin. 4 C.pr.civ.
Pe de altă parte, obiectul cererii așa cum a fost formulat ca petit este acela de a se suspenda sentința prin care s-a pronunțat Curtea asupra suspendării provizorii anterioare, cerere care nu-și are nici un suport legal și procedural.
Așa cum s-a reținut mai sus, doar măsura de revenire asupra suspendării inițial acordate poate fi dispusă dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 300 alin. 5 C.pr.civ.
Această cerere nu se poate constitui dintr-o cale de atac împotriva sentinței prin care s-a acordat suspendarea și nici nu poate antama un conflict între părți ori prefigura soluția pe fondul căii de atac.
Față de reținerile instanței prin care s-a acordat suspendarea conform cărora intrarea în faliment implică în condițiile Legii nr. 85/2006 posibilitatea înstrăinării în scurt timp a bunurilor din averea debitoarei în condițiile în care aceasta a destinat bunurile realizării planului de reorganizare iar în privința reușitei planului de reorganizare nu a fost pronunțată încă o hotărâre irevocabilă este discutabilă orice altă analiză a supra stării de fapt a procedurii.
Rezumând cele ce precedă, Curtea reține că cererea așa cum a fost formulată este inadmisibilă.
Cererea este inadmisibilă și dintr-o altă perspectivă.
Hotărârea a cărui suspendare provizorie se solicită a fi dispusă prin mijlocirea președintelui instanței, este pronunțată de judecătorul sindic în procedura insolvenței.
În acest context, pentru admisibilitatea cererii de suspendare provizorie a unei atari hotărâri nu sunt aplicabile numai prevederile art. 300 alin. 3 rap. la art. 404 alin. 4 C.pr.civ. ci și dispozițiile art. 8 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 care stabilește regula conform căreia recursul declarat împotriva acestor hotărâri nu este suspensiv de executare și nici nu pot fi suspendate de instanța de recurs.
Astfel, textul legal precitat arată că: Prin derogare de la prevederileart. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
De la această normă instituită cu caracter de excepție de legea specială în materia insolvenței se derogă apoi în art. 8 alin. 5 din Legea nr.
85/2006, arătându-se in terminis că textul art. 8 alin. 4 nu se aplica în cazul judecării recursului împotriva urmatoarelor hotarâri ale judecatorului- sindic: a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4); b) sentinta prin care se decide intrarea în procedura simplificata; c) sentinta prin care se decide intrarea în faliment, pronuntata in conditiile art. 107; d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art. 122 alin. (3).
Or, examinând aceste dispoziții legale, se constată că hotărârea ce face obiectul cererii de suspendare este pronunțată de judecătorul sindic în temeiul art. 27-28 din Legea nr. 85/2006 ceea ce însemnă că se aplică excepția instituită de art. 8 alin. 4 din aceeași lege, respectiv că această hotărâre, deși supusă recursului, nu este susceptibilă de suspendare de către instanța de recurs pe baza procedurii prevăzute de art. 300 alin. 2 și 3
C.pr.civ. și implicit nu sunt aplicabile nici dispozițiile art. 404 alin. 4
C.pr.civ. la care se trimite expres prin art. 300 alin. 3 parte finală.
Este real că în contextul conexității cu cererea creditoarei B. T. s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență și la cererea acesteia însă contestația debitoarei formulată la cererea acestei creditoare a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Or, ipoteza art. 8 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2006 are în vedere sentința de respingere a contestației debitorului, introdusă în temeiul art. 33 alin. 4 din aceeași lege, ceea ce înseamnă că soluția de respingere deși legea nu distinge trebuie să fie pe fondul cauzei aceasta cu atât mai mult cu cât, pentru aspecte formale, singurul lezat de eventuala soluție de respingere nu ar putea să fie decât debitorul și nu un terț creditor.
Dintr-un alt unghi de vedere, chiar și în ipoteza în care s-a admite că sentința judecătorului sindic ar fi susceptibilă de suspendare conform art. 8 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, Curtea apreciază că, prin ipoteză, singurul îndreptățit să solicite suspendarea sentinței, inclusiv pe calea sumară prevăzută de art. 403 alin. 4 C.pr.civ., este debitorul și nu un terț, căci acestuia i se poate crea prin premisă un prejudiciu generat de continuarea procedurii prin respingerea contestației. Trebuie notat că cererea de suspendare inclusiv cea de suspendare provizorie este în legătură cu recursul ce s-ar declara împotriva unei atari soluții, or împotriva soluției de respingere a contestației debitorului nu poate formula recurs decât persoana care a introdus contestație. Trebuie notat că textul art. 8 alin. 5 lit. a) din Legea nr. 85/2006 conține o normă de excepție de la excepția prevăzută la art. 8 alin. 4 din aceeași lege, deci norma de excepție trebuie interpretată riguros, la ipoteza normei care o consacră neputându-se extinde și la alte cazuri chiar similare ori analoge, incidentă fiind în acest sens metoda de interpretare logică consacrată de adagiul latin exceptio este strictissimaeinterpretationis.
În altă ordine de idei, și dacă s-ar accepta prin absurd că petentul în calitate de terț, ar putea să ceară suspendarea unei atari hotărâri, o atare cerere nu ar putea fi admisă pe care sumară prevăzută de art. 404 alin. 3
C.pr.civ.
Și este așa, deoarece cel puțin din datele furnizate de petent nu se întrevede încălcarea vădită a art. 11 lit. c) din Legea nr. 85/2006, mai apoi, numirea administratorului judiciar de către judecătorul sindic este provizorie. Și este așa, deoarece conform art. 11 alin. 1 lit. c) din Legea nr.
85/2006 administratorul judiciar numit de judecătorul sindic prin sentința de deschidere a procedurii de insolvență va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor conform procedurii prevăzute la art. 19 din aceeași lege.
Așa fiind, și din această perspectivă cererea de suspendare provizorie formulată în cauză este inadmisibilă, incidente fiind art. 8 alin. 4 rap. la alin. 5 din Legea nr. 85/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul S. H. G., având ca obiect suspendarea provizorie a sentinței civile nr. 2. (...) pronunțată de T. B.-N. în dos. nr. (...) până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul recursului, pendinte în dos. nr. (...).
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi (...).
Red. L.U/Dact.L.U.
2 ex./(...)
| ← Decizia comercială nr. 97/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 28/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
