Sentința comercială nr. 773/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 773/2012

Ședința 29 O. 2012

Completul compus din: PREȘEDINTE M. B. Grefier A. B.

S-a luat în examinare conflictul de competență ivit între T. S. C. și

Judecătoria Cluj-Napoca, în ce privește soluționarea acțiunii formulate de reclamantul I. C. I. în contradictoriu cu pârât H. D.

Se constată că la termenul din (...), în acord cu prev. art. 260 alin. 1

C.pr.civ., s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii în cauză pentru data de astăzi.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 14916 din (...) pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar nr. (...) s-a admis exceptia necompetentei materiale a J. C.-N. și a fost declinată competenta de soluționare a cauzei formulată de reclamantul I. C. I. în contradictoriu cu pârâtul H. D., in favoarea T. S. C..

Pentru a pronunța această hotărâre, J. a reținut următoarele:

Reclamantul I. C. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul H. D. obligarea acestuia din urmă la restituirea sumei de 40000 euro cu dobanda legala aferenta.

Avand in vedere continutul contractului de executie lucrari constructii in antrepriza si garantie nr.128/(...) si a actului aditional din data de (...) la contractul de antrepriza (f.54,56), instanta a apreciat ca obiectul prezentului dosar nu poate fi disociat de aceste contracte care nu sunt independente, contractul de imprumut invocat in cauza fiind incheiat in baza si in executarea unui contract comercial, incheiat intre profesionisti, respectiv a contractului de executie lucrari constructii in antrepriza si garantie nr.128/(...) modificat prin actul aditional din data de (...) (f.56).

Prin raportare si la apararile paratului, instanta a considerat ca prezentul litigiu este unul comercial, iar potrivit art. 2 pct. 1 lit. a Cod pr. civ., in vigoare la data promovarii actiunii de catre reclamant, respectiv 1 martie 2011, procesele și cererile în materie comercială al căror obiect au o valoare de peste 100.000 lei, precum și procesele și cererile în aceasta materie al caror obiect este neevaluabil în bani sunt de competența tribunalului în primă instanță.

Având în vedere dispozițiile art. 159 pct. 2 C.pr.civ., instanța a reținut că necompetența materială este de ordine publică, iar părțile nu ar putea deroga prin convenția lor de la aceste norme.

Față de aceste considerente, instanța, în baza art. 2 pct.1 lit. a C.pr.civ. in vigoare la data promovarii actiunii de catre reclamant, coroborat cu art.158 si art. 159 pct. 2 C.pr.civ., a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei către T. S. C. și înaintarea dosarului către această instanță competentă din punct de vedere material.

Prin sentința civilă nr. 3102 din (...) pronunțată de T. S. C. în dosar nr. (...) s-a admis exceptia necompetentei materiale a T. S. C. și a fost declinată competenta solutionarii actiunii formulate de reclamantul I. C. I. incontradictoriu cu paratul H. D. in favoarea J. C. N.. Totodată s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta si s-a dispus sesizarea C. de A. C. in vederea solutionarii conflictului de competenta.

Pentru a pronunța această hotărâre, T. S. a reținut, în esență, împrejurarea că, chiar dacă este adevărat că între părți au fost încheiate mai multe acte, contractul de împrumut care constituie cauza prezentei cereri de chemare înjudecată poate și trebuie să fie disociat din ansamblul acestora, interpretarea coroborată a înscrisurilor existente la dosar ducând la concluzia că raportul juridic născut ca urmare a încheierii lui este unul de natură civilă, instanța competentă fiind J. C. N., prin raportare la textele legale în vigoare la momentul introducerii cererii.

Curtea de A. C., sesizată cu soluționarea conflictului de competențăivit între Judecătoria Cluj-Napoca și T. S. C., instanțe care se află ambeleîn raza de competență a C., reține următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata intial pe rolul J. C.-N., la data de 28 februarie 2011, sub nr.(...), asa cum a fost completata ulterior, reclamantul I. C. I. a solicitat in contradictoriu cu paratul H. D. obligarea acestuia din urma la restituirea sumei de 40000 euro cu dobanda legala aferentă. De remarcat este că, raportat la data sesizării instanței, cererea se încadrează în categoria celor reglementate de textul art. 223 din Legea nr. 71/2011.

In motivarea cererii, reclamantul a sustinut ca intre parti s-a incheiat un contract de imprumut fara dobanda, prin care a imprumutat paratului suma de

40.000 euro fara dobanda, debitorul obligandu-se ca la data de (...) sa restituie suma de 40.000 euro sau sa predea un apartament in imobilul de apartamente pe care il construieste in C. N., str.Plopilor fara numar, conform autorizatiei de construire nr.32/(...), obligatia asumata fiind o obligatie alternativa. Debitorul nu si-a onorat niciuna dintre aceste obligatii asa cum prevede art.1584 Cod civil, motiv pentru care reclamantul a inteles sa promoveze prezenta cerere, intemeiata in drept pe dispozitiile art. 1180, art. 969 C.civ.

Paratul, legal citat, prin reprezentant, a depus intampinare prin care a aratat ca intre parti au fost incheiate mai multe acte juridice relevante in prezenta cauza, respectiv contractul de executie lucrari constructii in antrepriza si garantie nr.128/(...), contractul de imprumut din data de (...) si actul aditional din data de (...) la contractul de antrepriza. U. incheierii contractului de antrepriza s-a incheiat contractul de imprumut, iar in data de (...) s-a incheiat un act aditional la contractul de antrepriza prin raportare si la contractul de imprumut, din care rezulta fara echivoc ca plata pentru apartamenul nr.5 se considera efectuata prin contractul de imprumut din data de (...). Astfel considera ca s-a realizat o novatie, raportul juridic fiind nascut din contractul de executie lucrari constructii in antrepriza si garantie nr.128/(...) si actul aditional din data de (...), iar restituirea sumei de 40000 euro nu poate fi realizata in baza contractului de imprumut (f.52-

53).

Prin sentinta civila nr.14916/(...) pronuntata de J. C. N., a fost admisa exceptia necompetentei materiale a acestei instante, invocata de reclamant si s-a dispus declinarea competentei de solutionare a actiunii formulate de reclamantul I. C. I., in favoarea T. S. C..

Cauza a fost inregistrata pe rolul T. S. C. sub nr.(...). In sedinta publica din data de 7 septembrie 2012, paratul a invocat excepția necompetentei materiale a acestei instante, care a fost pusa in discutia partilor la acelasi termen de judecată, fiind admisă prin sentința civilă nr. 3102/(...), apreciindu-se că raportul juridic născut din contractul de împrumut este unul de natură civilă, competența de soluționare aparținând jurisdicției de drept comun.

Pentru a se pronunța în cauză, Curtea consideră necesară redarea stării de fapt și a succesiunii actelor juridice încheiate între cele două părți, apreciind, contrar reținerilor tribunalului, că cel pe care se întemeiază pretențiile deduse judecății nu poate fi disociat din ansamblul acestora.

Astfel, la data de (...), intre SC H D INVEST SRL si H. D., ambii in calitate de antreprenor si I. C.-I. in calitate de beneficiar, s-a încheiat un contract de executie lucrari constructii in antrepriza, prin care antreprenorul se obliga sa construiasca si sa predea beneficiarului un apartament cu doua camere situat la etajul 3 in imobilul pe care antreprenorul il va construi in C. N., str.Calvaria nr.23, 29, 31, pentru pretul in suma de 196.000 lei. Partile au stabilit stadiul de finisare al apartamentului la predare, mai exact faptul ca acesta va avea dotarile enumerate in cuprinsul contractului (filele 54-55 dosarul nr.(...) al J. C. N.).

La data de (...), intre reclamantul I. C.-I. in calitate de imprumutator si paratul H. D. in calitate de imprumutat, s-a incheiat un contract de imprumut sub semnatura privata, in temeiul caruia imprumutatorul a acordat cu acest titlu paratului suma de 40.000 euro fara dobanda. Scadenta obligatiei de restituire a sumei imprumutate a fost stabilita pentru data de (...), imprumutatul obligandu- se sa restituie aceasta suma in euro sau in echivalentul necesar achizitiei sumei de 40.000 euro la data scadentei (filele 5-6 dosarul nr.(...) al J. C. N.).

De asemenea, partile au convenit prin acelasi contract ca in cazul nerestituirii sumei pana la data stabilita, apartamentul nr.5 din imobilul construit de catre imprumutat pe str.Plopilor fn, conform autorizatiei de construire nr.32/(...), situat la etajul 1, sub apartamentul contractat de imprumutator, va fi predat acestuia din urma finisat complet si dupa predarea apartamentului mentionat, partile vor trece la vanzarea acestui imobil, iar din suma incasata

40.000 euro vor reveni imprumutatorului, iar diferenta imprumutatului. Daca in decurs de doua luni de la data de (...) imprumutatul nu reuseste sa vanda apartamentul, se va restitui intreaga suma sau aceasta va fi reinvestita intr-un proiect pe care partile il au impreuna privind mansardarea unui bloc si unde sunt asociati in cote egale, iar contributia împrumutatorului se va diminua cu cei 40.000 euro. In cazul in care respectivul proiect este nerealizabil datorita unor factori care nu depind de vointa celor doua parti, suma de 40.000 euro va fi restituita integral imprumutatorului pana cel târziu la data de (...).

La data de (...), paratul H. D. in calitate de antreprenor si reclamantul I. C.-

I. in calitate de beneficiar au semnat un act aditional la contractul de executie lucrari constructii in antrepriza nr.128/(...), prin care au stabilit ca antreprenorul va executa in favoarea beneficiarului, pe langa apartamentul nr.11, inca un apartament - apartamentul nr.5, de aceleasi dimensiuni cu apartamentul nr.11 si in aceeasi pozitie pe etaj - la etajul 1, vis-à-vis de casa scarii. Partile au convenit ca ambele apartamente se vor executa la stadiul de finisat, fara ca beneficiarul sa mai faca plati suplimentare, iar plata pentru apartamentul nr.5 si pentru finisarea apartamentului nr.11 se considera facuta prin contractul de imprumut încheiat la (...) prin înscris sub semnatura privata si prin documentele justificative de plata, anexe ale contractului de baza (fila 56 dosarul nr.(...) al J. C. N.).

La data de (...) reclamantul a sesizat J. C. N. cu o actiune in pretentii, prin care a solicitat obligarea paratului H. D. la plata sumei de 40.000 euro cu titlu de împrumut nerestituit, in temeiul contractului de împrumut încheiat de părți la data de (...).

Pornind de la aceste premise, se constată că în cauză s-a pus în discuție competența de soluționare în primă instanță a cererii de chemare în judecată, prin raportare la natura litigiului dedus judecății, ce trebuie stabilită având în vedere normele legale în vigoare la data înregistrării acțiunii, chestiune cu privirela care poziția C. este în sensul în care este vorba despre o acțiune în materie comercială.

Astfel, divergența dintre cele două instanțe a rezultat, în esență, din interpretarea diferită a calității în care a acționat pârâtul la momentul încheierii contractului de împrumut, văzut, de altfel, în contextul mai larg al operațiunilor întreprinse de acesta, judecătoria apreciind că el s-a angajat în calitate de comerciant, în exercițiul comerțului său, în timp ce tribunalul a constatat că obiectul litigiului trebuie să se circumscrie strict la obligațiile născute din contractul de împrumut, cata vreme el nu face nicio referire la actul încheiat anterior, iar obligațiile asumate de părți prin acesta sunt in mod evident distincte de cele asumate prin contractul nr.128/(...).

T. a subliniat și împrejurarea că obligatia asumata de parat prin acest contract a fost cu obiect unic, anume restituirea sumei imprumutate, chiar dacă părțile au prevăzut mai multe operatiuni care sa asigure îndeplinirea acestei obligații pentru ipoteza in care împrumutatul nu ar fi dispus la scadenta de suma necesara, fie prin predarea si apoi vanzarea unui apartament aflat in proprietatea debitorului, fie prin compensarea cu o creanta a debitorului asupra împrumutătorului reclamant.

Chiar dacă, la o primă vedere, susținerile tribunalului par a fi de substanță,

Curtea a apreciat că nu se poate face abstracție de împrejurarea că toate operațiunile întreprinse de pârât în relația sa cu reclamantul pot fi plasate în sfera prev. art. 3, 4 și 56 C. Com., acesta acționând în vederea organizării unei întreprinderi, iar reclamantul având deplină cunoștință despre amploarea acestor operațiuni și despre consecințele lor, așa cum rezultă, de altfel, din înseși clauzele contractului de împrumut, redate în cele ce preced.

Indiferent de intenția inițială a părților, de la momentul încheierii contractului, nu poate fi negată împrejurarea că succesiunea actelor încheiate este de natură să ateste că întreaga operațiune a fost inclusă, cu acordul reclamantului, în categoria celor întreprinse de către pârât în vederea asigurării resurselor necesare funcționării unei întreprinderi, indicii în acest sens regăsindu-se chiar în cuprinsul lui.

Pe de altă parte, din moment ce reclamantul și-a dat acordul pentru încheierea actului adițional din data de (...), orice eventual dubiu cu privire la această calificare este îndepărtat, susținerile tribunalului cu privire la caracterul irelevant al acestui înscris pentru calificarea naturii cauzei neputând fi îmbrățișate.

În esență, pârâtul a exercitat astfel o activitate conexă unui fapt de comerț obiectiv, care se încadrează în disp. art. 3 pct. 8 Cod comercial, fiind comerciant în sensul dispozițiilor art.7 teza întâi C.com., perspectivă din care soluția tribunalului nu pot fi primite, cu atât mai puțin cu cât acesta a dezvoltat un proiect amplu, constând în construirea unui complex imobiliar format din 26 de apartamente.

Or, raportat la această stare de fapt, în mod corect a sesizat judecătoria că pârâtului i se poate atribui calitatea de comerciant, iar aplicarea criteriului numărului operațiunilor întreprinse în legătură cu imobilele edificate nu este unul aleatoriu, ci unul care trebuie să-și găsească incidență în astfel de cauze, pentru a determina natura litigiului și, implicit instanța competentă să îl soluționeze.

Mai mult, chiar reclamantul a acceptat că pârâtul a acționat în calitate de comerciant, la momentul încheierii contractului de antrepriză, așa cum rezultă din înscrisurile depuse în cadrul dosarului nr. (...) al T. Comercial C. (f. 71 și urm., dosar judecătorie), neînțelegându-se de ce încearcă să impună, în prezentul litigiu, o astfel de disociere.

Ca atare, scopul speculativ al întregii activități desfășurate de pârât (finis mercatorum est lucrum) conferă caracter comercial și raportului juridic cu reclamantul, configurat de art. 3 și art. 56 din Codul comercial.

Chiar dacă ar fi să nu acceptăm teza că art. 7 Cod comercial ar fi incident în cauză, dispozițiile art. 9 al aceluiași cod prevăd că persoana care face chiar în chip accidental o operațiune de comerț este supusă legii comerciale și jurisdicției comerciale pentru toate contestațiile ce s-ar ridica din această operațiune.

Fiind stabilită natura comercială a litigiului, față de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, ce depășește suma de 100.000 lei, Curtea a apreciat că în speță trebuie să se raporteze la legislația în vigoare la momentul promovării cererii de chemare în judecată, respectiv la disp. art. 2 pct. 1 lit. a

C.pr.civ., potrivit cărora procesele și cererile în materie comercială, al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei se judecă în primă instanță de către tribunal.

Prin urmare, valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, precum și natura comercială a litigiului, atrag competența de soluționare în primă instanță a tribunalului specializat, perspectivă din care se va face aplicarea prev. art. 20-22 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

Stabilește competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul I.

C. I. în contradictoriu cu pârâtul H. D., în favoarea T. S. C..

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE, GREFIER, M. B. A. B.

Red.M.B./dact.L.C.C.

4 ex./(...)

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința comercială nr. 773/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii