Decizia civilă nr. 1007/2013. Sechestru judiciar

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA NR. 1007/2013

Ședința publică din 28 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE	S.	L. RUS
JUDECĂTOR	A.	A. M.
JUDECĂTOR	A.	M. C.
GREFIER	M.	V. -G.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurenții- reclamanții G. M.

R., G. L. și B. P. împotriva încheierii civile nr.4282 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimații- pârâții D. A., D. V. D., I. M., O. T.

, P. E., P. C. D., P. M. C., P. G. E. N. V., T. Ana,

G. G. A., G. A., A. Ion, G. L., C. O. și SC T. de I.

, M. și C. SA, având ca obiect instituirea sechestrului judiciar.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul recurenților-reclamanți G. M. R., G. L. și B. P., avocat Neamțu Răzvan cu delegație în substituirea avocatului B. Horia, reprezentantul intimaților pârâți I. M., G. G. A., G. A., A. Ion, G. L., și D. A., avocat Bujiță A. și reprezentantul intimatei-pârâte SC T. de I.

, M. și C. SA, avocat Gherman Doina, toți avocații din Baroul Cluj din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind recurenții- reclamanții și intimații- pârâți.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Cauza se află la primul termen de judecată în recurs. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Intimații-pârâți I. M., G. G. A., G. A., A. Ion, G. L.

, și D. A. prin avocat Bujiță A. au depus la dosar întâmpinare.

C. ea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 159¹al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și timbrat.

C. ea comunică reprezentantului recurenților-reclamanți un exemplar din întâmpinare.

Reprezentantul intimatei-pârâte SC T. de I., M. și C. SA, avocat Gherman Doina solicită ca recurenții -reclamanții să precizeze dacă înțelege să solicite instituirea sechestrului judiciar doar asupra acțiunilor care aparțin intimatului-pârât O. T. sau asupra acțiunilor ce aparțin intimaților- pârâți menționați în la fila 188, aliniat ultim din dosarul de fond.

Reprezentantul recurenților-reclamanți G. M. R., G. L. și B.

P., avocat Neamțu Răzvan arată că potrivit prevederilor art. 598 și 600 Cod pr.civ. a solicitat instituirea sechestrului judiciar doar asupra acțiunilor care aparțin intimatului-pârât O. T. și a solicitat judecarea acestei cereri în dosarul în care se judecă dreptul de proprietate a acțiunilor, însă Tribunalul Specializat C. a înregistrat cererea sub număr separat.

Mai arată că, nu a avut niciodată nimic cu alte acțiuni deținute de ceilalți pârâți, ci din rațiuni de opozabilitate a dorit ca cererea să se judece în contradictoriu cu toate părțile.

Reprezentantul intimaților pârâți I. M., G. G. A., G. A., A. Ion, G. L., și D. A., avocat Bujiță A. apreciază că potrivit art.69 Cod pr.civ. ar trebui acordat un nou termen de judecată pentru ca recurenții- reclamanți să precizeze că solicită instituirea sechestrului judiciar doar asupra acțiunilor care aparțin intimatului-pârât O. T., întrucât din cererea formulată de reclamanți s-a înțeles că instituirea sechestrului a vizat acțiuniile tuturor pârâților, cu atât mai mult cu cât atât cererea de sechestru cât și cererea de recurs au fost semnate doar de avocat, nu și de reclamanți.

Reprezentantul recurenților-reclamanți G. M. R., G. L. și B.

P., avocat Neamțu Răzvan apreciază că cererea de recurs este este destul de explicită și că nu se impune amânarea cauzei.

De asemenea, precizează că reclamanții au revendicat un număr de 19.357 din 39.694 acțiuni emise de SC T. de I., M. și C. SA care aparțin intimatului-pârât O. T. și că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu mai mulți pârâți, întrucât reclamanții nu știau în posesia căror pârâți erau acțiunile pe care le aveau în proprietate, urmând în urma probațiunii administrate în cauză să precizeze câte acțiuni și de la cine urma să le revendice.

Reprezentanții părților prezente arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea judiciară a recursului.

Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, C. ea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul recurenților-reclamanți G. M. R., G. L. și B.

P., avocat Neamțu Răzvan solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza să se dispună admiterea cererii de înființare a sechestrului judiciar cu privire la un număr de 19.357 acțiuni emise de SC T. de I., M. și C. SA care aparțin intimatului-pârât O. T. și indisponibilizarea acestora până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Tribunalului Specializat C., desemnarea unui administrator-sechestru, stabilirea renumerației acestuia și încredințarea pazei bunurilor sechestrate administratorului-sechestru.

Apreciază că prima instanța de fond a apreciat în mod greșit că reclamanții nu au făcut dovada necesității instituirii sechestrului judiciar, întrucât s-a arătat contextul și reaua credință de care a dat dovadă pârâtul O. T., astfel că pericolul de înstrăinare a acțiunilor există.

Mai arată că litigiu privind dreptul de proprietate a acțiunilor este din 2009 și că pârâtul O. nu a adus la cunoștință că și-a înstrăinat acțiunile.

Prima instanță a reținut faptul că nu există pericolul înstrăinării acțiunilor, întrucât creditoarea Panpetrol a renunțat la executarea silită, însă este de observat că nici creditoarea nu a solicitat și nici executorul judecătoresc nu a dispus restituirea titlului executoriu din dosarul execuțional, astfel că se poate cere în orice moment să se solicite reluarea executării silite.

Mai mult decât atât, deși creditoarea a renunțat la executarea silită, nici până în acest moment, executorul judecătoresc nu a ridicat sechestrul aplicat cu privire la acțiunile urmărite și nu a înștiințat societatea emitentă și deținătoare a registrului acționarilor S.C. T. de I. M. si C. S.A. cu privire la aceasta.

Subsecvent renunțării creditoarei la executarea silita, la data de_, executorul judecătoresc a înțeles sa ridice poprirea înființată anterior asupra sumelor datorate debitorului de ACI Bistrița, sens în care notificat terțul poprit.

Astfel, sub aparenta legalitate a unei proceduri execuționale, pârâtul O., în conivența cu creditoarea au urmărit înstrăinarea acțiunilor ce le deține, (si care fac obiect al judecății din Dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C.

). În mod evident unicul scopul real urmărit atât de creditoare cat si de pârâtul O. fost să se procedeze la vânzarea cât mai urgentă a pachetului de acțiuni deținut de O., și nu încasarea efectivă a creanței urmărite de PANPETROL, care putea fi realizata extrem de facil în urma popririi înființate, în același dosar execuțional, asupra sumelor pe care O. le avea de încasat de la terțul poprit ACI Bistrița.

În acest sens relevantă este atitudinea debitorului O. atât în procedura de executare silită (în care a fost dispus să avanseze un preț de vânzare al acțiunilor executate silit, care a și fost imediat acceptat de creditoarea PANPETROL, cât și în cadrul dosarului nr._ al Curții de Apel C. (apelul formulat de O. împotriva titlului executoriu al PANPETROL) în care părțile au solicitat un termen pentru soluționarea amiabilă, cât și în cadrul Contestației la executare (dosar nr._ al Judecătoriei C. N. ) formulată de O. și care s-a anulat ca netimbrată deși contestatorul era reprezentat prin avocat.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului cu consecința admiterii cererii de instituire instituire a sechestrului judiciar cu privire la acțiunile deținute de pârâtul O. . Fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimaților pârâți I. M., G. G. A., G. A., A. Ion, G. L., și D. A., avocat Bujiță A. solicită, având în vedere precizarea făcută de reprezentantul recurenților-reclamanți potrivit căreia cererea de instituire a sechestrului judiciar vizează doar acțiunile deținute de pârâtul O.

T., solicită admiterea recursului, apreciind că există riscul înstrăinării acțiunilor.

De asemenea, arată că față de lipsa unui mandat expres din partea reclamanților din care să rezulte că înțeleg să solicite instituirea sechestrului judiciar doar cu privire la acțiunile deținute de O., a formulat întâmpinare, motiv pentru care solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

Reprezentantul intimatei-pârâte SC T. de I., M. și C. SA, avocat Gherman Doina, având în vedere că cerera de instituire a sechestrului judiciar vizează doar acțiunile deținute de pârâtul O., solicită admiterea recursului, modificarea încheierii recurate în sensul admiterii în totalitate a cererii. Fără cheltuieli de judecată.

C U R T E A

Prin încheierea civilă nr. 4282/_, pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosar nr._, s-a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanții G. M. R., G. L. și B. P. în contradictoriu cu pârâții D. A., D. V. D., I. M., O. T., P. E.

, P. C. D., P. M. C., P. G. E. N. V., T. ANA, G. G.

A., G. A., A. ION, G. L., C. O. și SC T. DE I., M. ȘI C. SA, având ca obiect instituirea sechestrului judiciar.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat C. la 30 octombrie 2012, reclamanții G. M.

R., G. L. și B. P. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții D. A., D. V. D., I. M., O. T., P. E., P. C. D., P. M. C. ,

P. G. E. N. V., T. ANA, G. G. A., G. A., A. ION, G.

L., C. O. și SC T. DE I., M. ȘI C. SA, indisponibilizarea unui număr de 19.357 de acțiuni care fac obiectul litigiului înregistrat sub numărul_, prin instituirea sechestrului judiciar până la soluționarea

irevocabilă a dosarului și desemnarea unui administrator sechestru, stabilirea remunerației acestuia și încredințarea pazei bunurilor sechestrate administratorului sechestru.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în dosarul nr._, aflat pe rolul Tribunalului Specializat C. au solicitat obligarea pârâților, printre care și O. T., la recunoașterea dreptului lor de proprietate asupra unui număr de

19.357 acțiuni nominative emise de SC T. de I. M. și C. SA.

Au învederat că, cu toate ca avea cunoștința de existenta litigiului mai sus indicat, pârâtul O. T. a înstrăinat un număr de 39.694 acțiuni nominative deținute la SC T. de I. M. si C. SA (deci, inclusiv acțiunile litigioase de mai sus) către SC Panpetrol Com SRL. Prin sentința civilă nr. 1312/2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul Specializat C. a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare și obligarea pârâtului O.

T. la plata sumei de 1.164.578,10 lei către SC Panpetrol Com SRL. Sentința respectivă a fost pusă în executare în dosarul execuțional nr. 742/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc Cîmpian M. R., în care, prin publicația de vânzare emisă la data de 22 octombrie 2012 s-a stabilit data de 31 octombrie 2012 ca termen de vânzare la licitație publică a celor 39.694 acțiuni deținute de pârâtul O. T. .

Referitor la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, reclamanții au indicat existența pe rolul Tribunalului Specializat C. a dosarului înregistrat sub numărul_, având ca obiect revendicarea unui număr de 19.357 de acțiuni nominative emise de SC T. de I. M. și C. SA. De asemenea, au arătata că există un pericol real ca bunurile ce fac obiectul

litigiului să fie înstrăinate, având în vedere că la data de_ s-a stabilit terme de vânzare la licitație publică a acelor 39.694 acțiuni deținute de debitorul O. T.

, deci implicit și acțiunile în litigiu, pericolul de înstrăinare fiind astfel dovedit.

Reclamanții au mai arătat și faptul că în conformitate cu dispozițiile art.404 alin.3 C.pr.civ., în situația vânzării acțiunilor, o eventuală întoarcere a executării silite, s-ar putea realiza doar prin restituirea către creditor a sumei rezultate din vânzare, în condițiile în care nu există nicio dovadă că prețul de vânzare al acțiunilor, respectiv 82 lei/acțiune este unul real.

În ceea ce privește cauțiunea ce se va stabili, reclamanții au solicitat să nu fie obligați la consemnarea unei cauțiuni sau obligația să fie stabilită într-un cuantum modic, dat fiind faptul că promovarea litigiului de fond a presupus și va presupune cheltuieli însemnate, resursele fiind limitate, având în vedere faptul că reclamanții sunt pensionari.

În drept au fost invocate disp. art. 598 și 600 C.pr.civ.

Pentru dovedirea cererii, au depus la dosar: publicația de vânzare mobiliară din 22 octombrie 2012 emisă de BEJ Cîmpian M. R. în dosarul execuțional nr. 742/2012, procesul verbal întocmit la 11 octombrie 2012, ora 16:00 în dosarul execuțional nr. 742/2012, extras de pe portalul instanțelor referitor la dosarul nr._, literatură de specialitate.

Verificându-și cu prioritate competența în conformitate cu art. 159¹C.proc.civ., tribunalul a reținut că cererea de instituire a sechestrului judiciar înregistrată sub nr._ este întemeiată pe dispozițiile art. 598 C.proc.civ., fiind astfel de competența instanței căreia îi revine competența de a judeca cererea principală, respectiv cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr._, adică Tribunalul Specializat C. .

Pârâții I. M., G. G. A., G. A., A. ION, G. L. și D.

A., prin întâmpinarea depusă la data de 5 noiembrie 2012, au solicitat respingerea cererii, arătând că nu există nici un motiv pentru indisponibilizarea acțiunilor, întrucât acestea sunt indisponibilizate prin prevederile cuprinse la lit.

C din Regulamentul de vânzare al acțiunilor societății și, în plus, nu este îndeplinită cerința prev. la art. 598 C.pr.civ., cu privire la necesitatea instituirii unei astfel de măsuri, pentru conservarea dreptului respectiv.

De asemenea, pârâții au arătat că situația pârâtului O. T. nu justifică admiterea cererii cu privire la acțiunile lor, fiindcă acestea nu fac obiectul vreunei executări silite.

Așadar, pârâții au concluzionat că reclamanții nu justifică un interes născut, legitim și actual pentru admiterea cererii.

Prin întâmpinarea depusă la data de 6 noiembrie 2012 pârâta SC T. DE

I. M. ȘI C. SA a arătat că cererea de instituire a sechestrului este inadmisibilă în ceea ce o privește, întrucât a fost chemată în judecată în dosarul nr._, doar pentru opozabilitatea hotărârii.

Analizând cererea de instituire a sechestrului judiciar, instanța a reținut următoarele:

Conform dispozițiilor consacrate în cuprinsul art. 598 C.pr.civ. ori de cate ori exista un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comuna, instanța competentă pentru judecarea cererii principale va putea sa încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.

Din economia textului legal mai sus evocat rezultă că pentru a dispune asupra măsurii sechestrului judiciar trebuie avute în vedere doua condiții prealabile: existenta unui proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comuna, iar măsura luată să fie necesară pentru conservarea dreptului respectiv.

Cât privește oportunitatea luării măsurii reclamată în cauză de către reclamanți, tribunalul reține că scopul sechestrului judiciar, astfel cum este el prevăzut de Codul de procedură civilă, este acela de a indisponibiliza bunul a cărui proprietate ori alt drept real principal face obiectul unui litigiu, sau a cărui posesie, folosință sau administrare face obiectul unui litigiu în cazul unei proprietăți comune, în vederea conservării dreptului respectiv de conduita discreționară a pârâtului. Pârâtul, în ipoteza avută în vedere de art. 598 C.civ., ar putea dispune de bunul respectiv, lipsind astfel de finalitate demersul reclamantului care a inițiat litigiul care poartă asupra proprietății/altui drept real asupra bunului, respectiv litigiul care poartă asupra posesiei, folosinței sau administrării bunului proprietate comună.

În speța însă, această ipoteză nu se verifică, deoarece bunurile în litigiu, cele 19.357 acțiuni nominative emise de SC T. de I. M. și C. SA, și pe care reclamanții le pretind de la pârâți, astfel cum rezultă din precizarea de acțiune depusă în dosarul nr._ (f.83-86) și care fac parte dintre cele 39.694 acțiuni menționate în publicația de vânzare imobiliară întocmită la 22 octombrie 2012 de BEJ Cîmpian M. R., nu sunt în pericol de a fi înstrăinate, întrucât creditoarea SC PANPETROL COM SRL titulara cererii de executare silită împotriva debitorului O. T., a înțeles să renunțe la executarea silită în condițiile reglementate de art. 3715lit. c C.pr. civ. (f.171), riscul înstrăinării bunurilor care fac obiectul litigiului și care, în opinia reclamanților, impunea indisponibilizarea acțiunilor, nu mai subzistă.

În plus, contrar susținerilor reclamanților, cele 19.357 de acțiuni nominative emise de SC T. DE INSTANLAȚII M. ȘI C. SA, nu au fost pretinse doar de la pârâtul O. T., ci și de la pârâții precizați atât în cererea dedusă judecății, cât și la punctul 2 al precizării depuse în dosarul _

(f.184), și față de care reclamanții nu au înțeles să facă vreo dovadă referitoare la o posibilă înstrăinare, și implicit să facă dovada necesității instituirii sechestrului judiciar.

În același sens, nu poate fi reținută nici susținerea reclamanților, potrivit căreia sechestrul instituit în condițiile art. 411 alin.1 C.pr.civ. nu ar fi fost ridicat, întrucât la momentul renunțării creditorului la executarea silită, aceasta a încetat, încetând astfel orice efect al vreunui act de executare efectuat pe parcursul procedurii de executare silită, astfel cum rezultă din chiar cuprinsul disp. art. 3715C.pr.civ.

Nu în ultimul rând, instanța a reținut faptul că potrivit Regulamentului de vânzare a acțiunilor SC T. DE I. M. ȘI C. SA, cuprins în anexa 2 a actului constitutiv al societății, acționarii au convenit că pot face obiect al vânzării numai acțiunile integral plătite de către acționari, libere de orice sarcini și care nu fac obiect al unor litigii privind dreptul de proprietate asupra acțiunilor (f.35).

Rezultă așadar că părțile semnatare ale actului constitutiv au convenit asupra unei indisponibilizări convenționale a acțiunilor în litigiu, astfel încât, încălcarea clauzei contractuale poate deschide calea unei acțiuni în despăgubire.

Cu toate acestea însă, instanța a subliniat faptul că respingerea cererii de instituire a sechestrului judiciar nu a fost determinată de asumarea clauzei mai sus arătate, întrucât, în opinia instanței o asemenea indisponibilizare convențională nu este de natură să paralizeze dreptul unui creditor de a obține în justiție o eventuală indisponibilizare legală a unor bunuri în litigiu. Clauza a fost însă reținută de instanță ca și un element suplimentar, care este de natură să împiedice o eventuală vânzare a acțiunilor în litigiu.

Din perspectiva argumentelor mai sus expuse, tribunalul a reținut că reclamanții nu au dovedit existența vreunei situații care să reclame indisponibilizarea acțiunilor în litigiu, pericolul de înstrăinare a bunurilor nemaifiind dovedit nici cel puțin în ceea ce îl privește pe pârâtul O. T., cu atât mai puțin referitor la ceilalți pârâți, față de care o astfel de situație nici nu a fost reclamată, astfel încât, în temeiul disp. art. 598, art. 600 C.pr.civ., coroborate cu art. 1169 din vechiul Cod civil, în vigoare prin prisma disp. art. 230 lit.a din legea nr. 71/2011 și art. 129 alin. 1 C.proc.civ., a respins cererea având ca obiect instituirea sechestrului judiciar, asupra unui număr de 19.357 de acțiuni emise de SC T. DE INSTANLAȚII M. ȘI C. SA, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamanții G. M. R. ,

G. L., B. P., solicitând instanței admiterea recursului, modificarea Hotărârii pronunțate de către Tribunalul Specializat C., in sensul admiterii Cererii de înființare a Sechestrului judiciar cu privire la un număr de 19.357 acțiuni emise de S.C. T. de I. M. si C. S.A. care aparțin pârâtului Oraga T. si indisponibilizarea acestora până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Tribunalului Specializat C., desemnarea unui administrator-sechestru, stabilirea remunerației acestuia și încredințarea pazei bunurilor sechestrate administratorului-sechestru.

În motivarea recursului s-a învederat că motivul de recurs incident în cauză este prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, instanța de fond făcând greșita aplicare a dispozițiilor art. 598 din Codul de procedură civilă.

În dezvoltarea motivului de recurs, s-a arătat că instanța de fond a apreciat în mod greșit că nu s-a făcut dovada necesității instituirii sechestrului judiciar, considerând, fără temei că nu mai subzistă pericolul înstrăinării acțiunilor

deoarece s-a renunțat la executarea lor silită, respectiv că recurenții trebuiau să dovedească pericolul de înstrăinare și în raport de acțiunile deținute de ceilalți pârâți în afară de O. .

În opinia recurenților, este lipsit de temei considerentul că pericolul înstrăinării acțiunilor nu mai există întrucât creditoarea a renunțat la executarea lor silita.

Renunțarea la executarea silită desfășurata in dosarul execuțional instrumentat de Biroul Executorului Judecătoresc Cimpian este un act unilateral, revocabil, fie chiar in respectivul dosar execuțional, fie intr-o noua procedura de executare silita.

În cazul de fata, deși instanța de fond retine ca s-a renunțat la executarea silită, situație in care apreciază (greșit) ca nu mai exista pericolul înstrăinării acțiunilor, nu observa ca PANPETROL creditoarea din dosarul execuțional nici până în prezent, nu a solicitat (si nici executorul judecătoresc nu a dispus) restituirea titlului executoriu din dosarul execuțional, ca efect al încetării executării silite, astfel ca poate in orice moment să solicite reluarea executării silite).

In susținerea celor afirmate anterior se arată ca, subsecvent renunțării creditoarei la executarea silita, la data de_, executorul judecătoresc a înțeles sa ridice poprirea înființată anterior asupra sumelor datorate debitorului de ACI Bistrița, sens în care notificat terțul poprit.

Ceea ce a arătat in fata instanței de fond, si apreciază recurenții ca nu a fost corect înțeles a fost faptul ca, sub aparenta legalitate a unei proceduri execuționale, paratul O., in coniventa cu creditoarea au urmărit înstrăinarea acțiunilor ce le deține, (si care fac obiect al judecății din Dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. ).

Astfel, in opinia recurenților, in mod evident unicul scopul real urmărit atât de creditoare cat si de paratul O. fost să se procedeze la vânzarea cat mai urgenta a pachetului de acțiuni deținut de O., si nu încasarea efectiva a creanței urmărite de PANPETROL, care putea fi realizata extrem de facil în urma popririi înființate, in același dosar execuțional, asupra sumelor pe care O. le avea de încasat de la terțul poprit ACI Bistrița.

Ca aceasta este realitatea o dovedește inclusiv atitudinea debitorului O. atât in procedura de executare silita (in care a fost dispus sa avanseze un preț de vânzare al acțiunilor executate silit, care a si fost imediat acceptat de creditoarea PANPETROL, cat si in cadrul dosarului nr._ al Curții de Apel C. (apelul formulat de O. împotriva titlului executoriu al PANPETROL) in care părțile au solicitat un termen pentru soluționarea amiabila, cat si in cadrul Contestației la executare (dosar nr._ al Judecătoriei C. N. ) formulata de O. si care s-a anulat ca netimbrata deși contestatorul era reprezentat prin avocat!

In mod gresit, instanța de fond a analizat necesitatea instituirii sechestrului judiciar doar prin prisma iminenței vânzării acțiunilor în cadrul executării silite, fără a avea în vedere conduita discreționară a creditorului si a pârâtului O., care face dovada îndeplinirii tuturor condițiilor de admisibilitate a cererii de sechestru judiciar.

Este lipsita de temei reținerea instanței de fond că trebuia să dovedim pericolul existentei unei posibile înstrăinării care sa justifice necesitatea

instituirii sechestrului judiciar si cu referire la acțiunile deținute de ceilalți pârâți din cauza.

Instanța face o interpretare greșită a dispozițiilor art. 598 din codul de procedură civilă apreciind că ar fi trebuit să fie justificat pericolul de înstrăinare a acțiunilor litigioase în raport de conduita tuturor celor chemați în judecată.

Necesitatea instituirii sechestrului judiciar este justificată de pericolul de înstrăinare a bunurilor litigioase aparținând paratului O., care fac obiect al dosarului nr._ al Tribunalului Specializat C. - fara ca faptul ca recurenții au solicitat instituirea sechestrului doar fata de o parte din acțiunile revendicate doar de la unul din parati sa poată afecta valabilitatea acestei masuri.

Recurenții arată că au formulat cererea de instituire a sechestrului judiciar în contradictoriul tuturor părților din litigiul de fond (Dosar nr._ ), nu doar a pârâtului O., pentru opozabilitate, si nu pentru că ar pretinde sechestrarea acțiunilor deținute de aceștia sau că ar invoca înstrăinarea de către aceștia a acțiunilor litigioase.

In opinia recurenților, dispozițiile art. 600 alin. (1) din Codul de procedura civila, prevăd posibilitatea soluționării cererii de sechestru in dosarul in care se judeca fondul pretențiilor partilor, si nu constituirea unui dosar separat, acesta fiind motivul pentru care cererea a fost formulata in contradictoriul tuturor părților din acel dosar.

După cum se poate observa cu ușurința din actele existente la dosar, noi am solicitat înregistrarea Cererii de sechestru la dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. (unde se dezbate fondul pretențiilor partilor), dar, din rațiuni administrative, arhiva Tribunalului Specializat a hotărât înregistrarea acesteia sub un număr de dosar separat -_ .

Concluzionând, apreciază recurenții că exista și există în continuare pericolul de înstrăinare a acțiunilor litigioase, raportat la comportamentul pârâtului O., ce denotă o evidenta intenție de înstrăinare a lor, cu ignorarea intenționată a clauzei de indisponibilizare de la tranzacționare a acestora având in vedere ca fac obiect al unui litigiu.

In drept: art. 304 pct. 9, art. 3041, art. 598, art. 600 C.pen.

Prin întâmpinarea formulată în cauză (f. 51), intimații I. M., G. G.

A., G. A., A. I., G. L., D. A. au solicitat respingerea recursului ca nefondat si menținerea hotărârii precitate ca fiind temeinica si legala. Cu cheltuieli de judecata, in temeiul dispozițiilor art. 274 C.pr.civ.

În preambulul întâmpinării se arată următoarele:

In Motivele de recurs înregistrate la data de_ de către reprezentantul convențional al recurenților, se arata ca s-a formulat "cerere de instituire a sechestrului judiciar in contradictoriul tuturor partilor din litigiul de fond (Dosar nr._ Lnu doar aparatului O., pentru opozabilitate, si nu pentru ca am pretinde sechestrarea acțiunilor deținute de aceștia sau ca am invoca înstrăinarea de către aceștia a acțiunilor litigioase. "

Cu toate acestea, prin cererea de înființare a sechestrului judiciar soluționata de către Tribunalul Specializat C., recurenții au solicitat indisponibilizarea acțiunilor ce fac obiectul prezentului litigiu", litigiu promovat in contradictoriu si cu intimații niciunde nefiind specificat faptul ca sunt chemați in judecata doar pentru opozabilitate.

In atare situație, precizarea din recurs in sensul chemării in judecata a pârâților doar pentru a ne fi opozabila hotărârea judecătoreasca ce se va pronunța, echivalează cu un act de renunțare la judecata in ceea ce îi privește.

Or, art. 69 alin.(1) C.pr.civ stipulează ca "recunoașterile privitoare la drepturile in judecata, renunțările, cum si propunerile de tranzacție nu se pot face decât in temeiul unei procuri speciale.", textul de lege nefăcând distincție intre mandatarul neavocat si avocat.

In situația in care la dosar, mandatarul recurenților ar fi atașat o procura speciala care sa specifice in mod expres renunțarea la judecata in ceea ce ne privește, sau recurenții si-ar exercita dreptul de a dispune de soarta procesului in fata instanței de control judiciar conform dispozițiilor art. 246 C.p.civ, situația ar fi fost diferita.

Pârâții subliniază că și-au exercitat dreptul procesual la apărare, pentru a nu se supune riscului ca instanța de judecata sa nu ia in considerare aceasta modalitate atipica de renunțare la judecata, precum si pentru a nu fi decăzuți din dreptul de a formula apărări, având in vedere ca in conformitate cu dispozițiile art. 308 alin.(2) C.pr.civ. Intimatul este obligat sa depună întâmpinare cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecata".

Cu privire la cererea recurenților de instituire a sechestrului judiciar in ceea ce privește acțiunile emise de S.C. T. de I. M. si C. S.A,. ce aparțin intimatului O. T., pârâții lasă la aprecierea instanței de control judiciar modul de soluționare a acesteia.

În fapt, în ceea ce privește situația pârâților, în mod corect instanța de fond a reținut ca nu exista niciun motiv pentru instituirea sechestrului judiciar asupra acțiunilor deținute de aceștia, întrucât nu exista pericol de înstrăinare a acestora.

Pârâții învederează instanței de recurs ca, potrivit prevederilor cuprinse la litera c) din Regulamentul de vânzare a acțiunilor S.C. T. de I. M. si C. S.A., este interzisa vânzarea de acțiuni care fac obiectul unor litigii privind dreptul de proprietate asupra acestor. ("Pot face obiect al Vânzării numai o Acțiune sau Acțiunile integral plătite de Acționari, libere de orice sarcini si care nu fac obiect al unor litigii privind dreptul de proprietate asupra acțiunilor.").

Nu este îndeplinita cerința prevăzuta la art. 598 C.pr.civ. pentru punerea sub sechestru judiciar al acțiunilor deținute de pârâți, "instanța competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta măsura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv."

Simpla existenta a unui litigiu cu privire la proprietatea acțiunilor, nu este suficienta prin ea însăși pentru înființarea măsurii asiguratorii, ci recurenții trebuiau sa justifice un interes, precum si necesitatea luării acestei masuri, necesitate ce ar fi putut rezulta din pericolul înstrăinării bunurilor in litigiu 1, conform principiului general înscris in art. 1169 C. Civ de la 1864, potrivit căruia "cel ce face o cerere înaintea judecății trebuie sa o dovedească. "

Or, nu exista un astfel de pericol, si pe cale de consecința recurenții nu dovedesc necesitatea înființării unei astfel de masuri asiguratorii, având in vedere faptul ca nu este posibila înstrăinarea acțiunilor de către pârâți, fiindcă exista un litigiu cu privire la aceste acțiunii".

De asemenea, recurenții nu justifica un interes născut, legitim si actual in admiterea recursului, întrucât acțiunile deținute de pârâți nu sunt tranzacționate si nici nu pot fi vândute, datorita interdicției exprese prevăzute prin Regulamentul de vânzare a acțiunilor SC T. DE I. M. SI C. S.A.

Situația juridica a acțiunilor deținute de pârâți este clara, ca de altfel si situația numărului de acțiuni la care sunt îndreptățiți recurenții, toate aceste

aspecte fiind tranșate cu autoritate de lucru judecat prin Decizia nr. 73/2008 pronunțata de C. ea de Apel C. in dosarulnr._ .

Potrivit acestei decizii irevocabile recurenții sunt îndreptățiți la următorul număr de acțiuni: G. M. R. - 92 acțiuni; G. L. - 242 acțiuni; B. P.

- 201 acțiuni.

Acțiunile deținute de intimați nu cuprind si acțiunile menționate mai sus ca fiind proprietatea recurenților .

Actele prin care pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra acțiunilor nu au fost atacate si nici anulate, astfel ca își produc toate efectele.

De altfel, chiar reprezentantul recurenților susține ca pârâții au fost chemați in judecata doar pentru opozabilitate, iar nu pentru ca ar pretinde sechestrarea acțiunilor lor.

În drept, art. 308, 274 si 598 C.p.civ.

Analizând recursul declarat, C. ea reține următoarele:

Potrivit art. 598 C. pr. civ., ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.

Sechestrul trebuie să fie necesar pentru conservarea dreptului dedus judecății în litigiul de bază, conservarea având înțelesul său obișnuit de păstrare, menținere, salvgardare, adică, cu alte cuvinte, asigurarea existenței dreptului pendinte litis în procesul discuției dreptului însuși. În caz contrar, dispariția dreptului ar avea consecințe de împiedicare a tranșării în fond a litigiului dreptului însuși. Orice măsură a unei părți, în orice stadiu al acesteia, fie și ca proiect sau posibilitate, care tinde la împiedicarea prezervării situației existente a materiei litigioase poate sta la originea contramăsurii sechestrului.

Sechestrul în prezenta cauză se urmărește a fi impus asupra unor bunuri în litigiu constând în 19.357 acțiuni nominative emise de SC T. de I. M. și C. SA, și pe care reclamanții le pretind de la pârâți, astfel cum rezultă din precizarea de acțiune depusă în dosarul nr._ și care fac parte dintre cele 39.694 acțiuni menționate în publicația de vânzare imobiliară întocmită la 22 octombrie 2012 de BEJ Cîmpian M. R. .

S-a reținut de către tribunal, cu privire la aceste bunuri, că ele nu sunt în pericol de a fi înstrăinate, întrucât creditoarea SC PANPETROL COM SRL titulara cererii de executare silită împotriva debitorului O. T., a înțeles să renunțe la executarea silită.

Este adevărat că acest pericol de executare silită nu este cu totul înlăturat, executarea putând fi reîncepută în termenul de prescripție a executării silite, însă, oricum, împrejurarea pe care s-a întemeiat cererea de sechestru nu mai este actuală, cum corect reține prima instanță, iar potențialitatea unei eventuale viitoare executări nu este suficientă pentru instituirea sechestrului.

Pe de altă parte, cele 19.357 de acțiuni nominative emise de SC T. DE INSTANLAȚII M. ȘI C. SA, nu sunt pretinse doar de la pârâtul O. T., ci și de la ceilalți pârâți indicați în cererea de sechestru, în raport cu care nu s-au învederat temeri de periclitare a bunurilor mobile în discuție.

Recurenții au arătat că au formulat cererea de instituire a sechestrului judiciar în contradictoriul tuturor părților din litigiul de fond, nu doar a pârâtului

O., numai pentru opozabilitate, însă la numărul de acțiuni urmărit a fi indisponibilizat se ajunge prin afectarea inevitabilă și a acțiunilor acestora, luând în considerare situația care s-ar crea prin ipoteza admiterii acțiunii de fond.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., C. ea urmează să respingă recursul.

În temeiul art.274 Cod procedura civilă, va obliga recurenții să plătească intimaților I. M., G. G. A., G. A., A. I., G. L., D. A.

suma de 248 lei pentru fiecare, cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanții G. M. R., G. L. și

B. P. împotriva încheierii civile nr.4282 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o menține în întregime.

Obligă recurenții să plătească intimaților I. M., G. G. A., G. A.

, A. I., G. L., D. A. suma de 248 lei pentru fiecare, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

S. L. RUS A. A. M. A. M. C.

GREFIER

M. V. -G.

Red.SLR/dact.MS 2 ex./_ Jud.fond: N.K.

← Decizia civilă nr. 7945/2013. Sechestru judiciar		Sentința civilă nr. 193/2013. Sechestru judiciar →

Decizia civilă nr. 1007/2013. Sechestru judiciar

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1007/2013. Sechestru judiciar