Decizia civilă nr. 1171/2013. Acțiune în pretenții comerciale

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

DECIZIA CIVILĂ NR. 1171

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2013

Completul compus din:

Președinte: D. G., președinte secție civilă Judecător: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.

Grefier: M. L. -M.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. A. -G. , domiciliat în J., str. 1 Mai, nr. 13, bloc S 13, et. 1, ap. 3, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile 887/_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect despăgubiri.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurent, avocat

P. Mircea și pentru intimatul pârât B. D., avocat Crihan Tudor, ambii justificați cu împuternicire avocațială, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Instanța întreabă reprezentanții părților dacă mai au alte cereri.

Reprezentantul recurentului arată că nu mai are alte cereri.

Reprezentantul intimatului pârât precizează că are două excepții de invocat.

Față de recursul declarat invocă excepția nemotivării, iar față de precizarea la recurs invocă tardivitatea motivării recursului.

În continuare, reprezentantul intimatului B. D. arată că recursul nu aduce critici sentinței atacate, ci face o descriere a motivelor de drept și de fapt, care justifică admiterea acțiunii.

În precizarea la recurs se aduc critici și se face o analiză a motivelor pentru care instanța a respins cererea formulată, dar art. 303 alin. 1 prevede că recursul trebuie motivat într-un anume termen, termen care a fost depășit.

Reprezentantul recurentului solicită respingerea excepțiilor invocate de reprezentantul intimatului pârât, arătând că recursul a fost declarat în termen și nu se poate vorbi de nemotivarea în timp a recursului, întrucât prin precizare a dezvoltat motivele de recurs.

În urma deliberării, instanța respinge excepțiile invocate și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul recurentului arată că recursul vizează aspecte legate de nelegalitatea hotărârii și de netemeinicia ei.

Cu privire la nelegalitate, arată că instanța de fond a admis cererea în parte, dispunând numai obligarea asiguratorului la plata cheltuielilor de judecată. Raportul de cauzalitate generat de fapta ilicită a pârâtului B. este în afara

oricărui dubiu și nu a fost nici contestată. Este vorba de răspundere civilă delictuală, de un accident de circulație în cursul căruia sănătatea, integritatea corporală a reclamantului C. A. a fost grav vătămată, cu privire la care s-a și pronunțat o hotărâre penală rămasă definitivă, respectiv sentința 1003/2011 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._, prin care s-a dispus respingerea cererii în ceea ce privește pe pârâtul B. de acordare a despăgubirilor și față de

M., dispunând obligarea numai a asigurătorului la plata acelor despăgubiri care au fost acordate.

Precizează că nu au nici un raport cu asigurătorul și că acesta a fost chemat în judecată pentru că era introdus în cauza enunțată, în care s-a pronunțat hotărârea pe existența căreia își întemeiază cererea de chemare în judecată.

Reprezentantul recurentului apreciază că intimatul B. nu avea nici un rost să își angajeze un avocat, dacă i se explica cinstit că el nu are nimic de pierdut și că niciodată nu va scoate vreun ban din buzunar, având în vedere că răspunderea lui civilă delictuală este totalmente acoperită, indiferent că e vorba de despăgubiri civile sau de daune morale.

În continuare, arată că recurentul are un raport juridic creat cu pârâtul B. și nu cu partea responsabilă civilmente sau cu asigurătorul, dar, pentru a obține plata mai rapidă a sumelor de bani și pentru a nu se da un termen pentru introducerea în cauză a asigurătorului, a ales această cale mai eficientă de a-i chema pe toți în judecată, pentru a nu mai fi tergiversată soluționarea acuzei, care oricum a fost tergiversată în mod exagerat.

A solicitat obligarea la plata sumei de 5625 lei, cu titlu de despăgubiri civile și a fost admisă numai în parte, dispunându-se într-un mod cinic obligarea asigurătorului numai la plata sumei de 146,9 lei.

Recurentul a fost operat la o clinică universitară în C., așa cum a rezultat din actele depuse la dosar au fost efectuate șase drumuri Z. - C. și retur, determinate de intervenția chirurgicală la care urma să fie supus și la care a fost supus, iar după externare a fost obligat să facă patru drumuri de la J. la Z. pentru consultații medicale postoperatorii. Toate acestea înseamnă mult mai mult decât 146, 9 lei.

Există acte medicale care au fost depuse la dosar și pentru o parte din sume s-a depus chitanță.

A fost nevoie de un însoțitor pe perioada convalescenței și de persoane care să îl transporte la unitățile medicale, persoane care au fost plătite.

Cuantumul total al sumelor cheltuite de către reclamant a fost dovedit cu audierea celor doi martori, Bârsan D. și respectiv Polbaci Ovidiu, care au spus câte drumuri s-au făcut și ce cheltuieli au avut cu transportul și cu toate cele necesare restabilirii stării sănătății sale.

Cererea de acordare a daunelor morale este iarăși justificată, suma solicitată fiind una modică, chiar și raportată la suma care a fost acordată inițial prin hotărârea 103/2011, prin care s-a stabilit cine este persoana vinovată de producerea accidentului și ce vătămări corporale a suferit reclamantul ca urmare a acelui accident.

Motivarea folosită de instanța de fond este una total nepotrivită.

Este evident că orice intervenție chirurgicală presupune suferință și că acea suferință nu trebuie să o înduri, pentru că normal este să trăiești fără a suferi în

vreun fel, dar dacă acea suferință a fost determinată de necesitatea efectuării unei intervenții chirurgicale ca urmare a accidentului produs exclusiv din vina lui B.

I., trebuie acordate și daune morale, pentru că asta este legea și asta este practica judiciară a tuturor instanțelor din țara aceasta, și nu numai.

Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată, conform facturii pe care urmează să o depună.

Luând cuvântul, reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, conform facturii.

Cu privire la nelămurirea reprezentantului recurentului privind opțiunea intimatului pârât de angajare a unui apărător, arată că acțiunea este formulată împotriva pârâților, iar primul dintre aceștia este B. D. . Se solicită obligarea în solidar la plata unei sume de bani a pârâților B. și M., alături de G. .

Era evident că atâta timp cât legea prevede un alt cadru procesual, B. să- și protejeze interesul. Conform art. 54 alin. 1 din Legea 136/1995 "despăgubirea se stabilește și se efectuează conform dispozițiilor art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească dreptul persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în R. se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia";, cu citarea obligatorie a persoanei răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenient forțat.

Potrivit acestui text de lege, potrivit doctrinei, în raporturile cu terții vătămați asigurătorul și asiguratul nu vor răspunde niciodată în solidar, ci numai divizibil, asigurătorul, în temeiul contractului de asigurare și al legii și numai în limita asigurării, iar persoana vinovată de producerea accidentului în temeiul răspunderii civile delictuale și numai în măsura în care prejudiciul depășește suma maximă pe care o poate plăti asigurătorul.

Singurul pârât care trebuia să figureze în acest proces era G. R. .

Atâta timp cât s-a solicitat prin acțiune obligarea lui la plata unei sume de bani, precum și în recursul declarat, normal că trebuie să se apere.

În privința sumelor, instanța a obligat în parte doar asigurătorul de răspundere civilă, iar nu pe B. sau pe M. .

În privința daunelor morale au lăsat la aprecierea instanței, dacă ele au fost dovedite și pot fi dovedite.

Este normal să fie despăgubiți dacă există prejudicii.

Instanța a apreciat că doar o anumită parte din aceste sume a fost dovedită.

În privința daunelor, consideră că sentința este temeinică și legală pentru că sumele care au fost acordate în procesul penal au avut în vedere și eventualele intervenții care urmau să mai fie realizate de către reclamant.

Scopul celor 30.000 de euro a fost tocmai acesta: să repare și prejudiciul de până atunci și eventualele suferințe ulterioare ale părții civile din acest dosar.

În toate dosarele de acest fel, care au ca obiect vătămări corporale, accidente rutiere, suferințele nu se opresc la momentul hotărârii definitive, ci se prelungesc în timp, instanțele având în vedere aceste aspecte.

Reprezentantul intimatului pârât B. D. solicită respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.

Instanța, socotindu-se lămurită, reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă 887/_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._ s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. D., s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamatul C. A. G. împotriva pârâtei S. G. R. A. -R.

S. (fostă SA R. A. S. ) B., fiind obligată pârâta la plata sumei de 144,9 lei reprezentând despăgubiri materiale.

S-au respins ca nefondate cererile reclamantului de obligare a pârâților B.

D., S. M. SRL, S. G. R. A. -R. S. la plata sumei de

15.000 euro reprezentând daune morale, precum și pentru obligarea pârâților B.

D., S. M. S. la despăgubiri materiale.

Pentru a dispune în acest sens instanța de fond a reținut următoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. D. invocată de acesta, instanța a respins-o ca nefondată întrucât acesta a fost chemat în judecată în calitate de pârât, împotriva acestuia fiind formulate pretenții potrivit principiului disponibilității părților, acesta putând fi obligat la plata despăgubirilor în situația în care polița de asigurare nu acoperă ca și valoare despăgubirile stabilite de instanță. Calitatea procesuală pasivă se analizează la momentul introducerii cererii, iar cuantumul despăgubirilor poate fi modificat pe parcursul cercetării judecătorești și se stabilesc prin hotărâre judecătorească.

Împrejurarea că art. 54 alin. 2 din Legea nr. 136/1995 stabilește necesitatea imperativă a citării în calitate de intervenient forțat a persoanei răspunzătoare de producerea accidentului nu exclude de plano posibilitatea dreptul reclamantului a formula pretenții direct împotriva acestuia.

Cu privire la cererea reclamantului de obligare a pârâților S. G. R.

A. - R. S. la plata daunelor morale în cuantum de 15.000 euro, instanța a respins-o ca nefondata, apreciind că, nu se pot aplica regulile privitoare la prejudiciul viitor, deoarece dauna a fost cunoscută o dată cu producerea accidentului, iar persistența ei în timp a fost cunoscută încă de la acel moment, iar prin sentința penala nr. 103 din 10 martie 2011 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., pârâții B. D., S. M. S. au fost obligați în solidar alături de asigurator la plata sumei de 30.000 euro cu titlu de daune morale, la cuantificarea acestor daune morale instanța a ținut seama inclusiv de faptul ca reclamantul urma să fie supus unei noi intervenții chirurgicale pentru extragerea tijelor metalice implantate acestuia precum și de suferința psihică cauzată de schimbările radicale, neașteptate și nedorite intervenite în modul său de viață.

Cu privire la solicitarea reclamantului de a fi obligați pârâții B. D. și S.

M. S. la plata daunelor materiale, instanța a respins-o ca nefondata având în vedere dispozițiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 care prevede că asigurătorul răspunde pentru daunele produse de asiguratul său.

Solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei S. G. R. A. R.

S. la plata daunelor materiale, a fost admisă în parte, reținându-se că aceste cheltuieli au fost efectuate în perioada ulterioară pronunțării sentinței penale nr. 103 din 10 martie 2011 a Judecătoriei Z. și a deciziei penale nr. 795/R din 18 aprilie 2011 a Curții de A. C. și au legătură cu starea acestuia de sănătate.

Pe baza probatoriului administrat s-a reținut că deplasările efectuate cu certitudine de reclamant sunt două și anume cel din_ ziua internării pe ruta J.

-C. și cel din_, ziua externării, pe ruta C. -J. . Întrucât din declarația martorului Polbaci Ovidiu a rezultat că drumul a fost efectuat cu autoturismul personal al reclamantului condus de soția acestuia, instanța va acorda despăgubiri în sumă de 62,1 lei pentru 180 km cu un consum mediu de 7,5 l, prețul benzinei fiind de 4,6 lei/l ( distanța C. -J. fiind de 90km).

Cheltuielile legate de internare, intervenție chirurgicala în cuantum de 4000 lei, instanța nu le-a acordat întrucât nu s-a făcut dovada efectuării acestora, nici cu înscrisuri, nici cu martori, pe de o parte, iar pe de alta parte reclamantul beneficiază de asigurare de sănătate, fiind angajat la S. Grup Feroviar Român S.

În ceea ce privește suma de 630 lei care ar fi fost achitată unei persoane pentru ajutorul acordat reclamantului timp de 21 de zile, instanța constată că a fost dovedită parțial prin declarația martorei Bârsan D. . Aceasta a arătat că a primit 20-30 lei de 4-5 ori de la reclamant pentru ajutorul acordat acestuia.

În ceea ce privește suma de 200 lei reprezentând contravaloarea a patru drumuri de la J. la Z., instanța a reținut că martorul Polbaci Ovidiu a precizat ca au fost efectuate cu autoturismul reclamantului condus de soția acestuia, astfel că instanța a admis cererea în parte, pentru suma de 82,8 lei calculată pentru 240 km (4 drumuri dus-întors, distanța J. -Z. fiind de 30 km) la un consum mediu de 7,5 l și având în vedere prețul benzinei de 4,6 lei/l.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamantul C. A.

-G. solicitând admiterea recursului desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza să dispună admiterea acțiunii formulate și obligarea pârâților la plata sumei de 5.625 lei despăgubiri civile precum și la plata sumei de 15.000euro daune morale.

În motivarea recursului formulat recurentul arată următoarele :

Recuperarea sumei de 5625 lei este total justifică câtă vreme aceste cheltuieli au apărut după rămânerea definitivă a hotărârii în dosarul nr._ și necesitatea efectuării lor se află în raport de cauzalitate directă cu fapta pentru care

  1. D. a fost trimis în judecată în dosarul mai sus-menționat. Totodată, solicitarea sumei de 15.000 euro cu titlu de daune morale este la rândul ei justificată, câtă vreme în momentul pronunțării hotărârii judecătorești în dosarul nr._ a fost avută în vedere situația acestuia până la acea dată și eforturile făcute în vederea recuperării până la acel moment.

    Prin întâmpinările depuse pârâții solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat (f. 14, 18-20, 25-27).

    Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată prin prisma recursului formulat, a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă,T. reține următoarele :

    Solicitarea recurentului reclamant de obligare a pârâților S. G. R. A.

    - R. S. (fostă SA -R. A. S. ), B. D., S. M. S. la

    plata daunelor morale în cuantum de 15.000 euro, a fost justificat respinsă de către instanța de fond, care a reținut judicios că în condițiile în care prin sentința penala nr. 103 din 10 martie 2011 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., pârâții B. D., S. M. S. au fost obligați în solidar alături de asigurător la plata sumei de 30.000 euro cu titlu de daune morale, iar la cuantificarea

    daunelor morale acordate, instanța penală a ținut seama inclusiv de prejudiciul moral viitor reținând în considerentele hotărârii faptul că partea vătămată (reclamantul) urma să fie supus unei noi intervenții chirurgicale viitoare

    (pentru extragerea tijelor metalice implantate acestuia) precum și de suferința psihică cauzată părții vătămate prin producerea accidentului în urma căruia a suferit vătămări corporale, de schimbările radicale, neașteptate și nedorite intervenite în modul său de viață.

    Recursul formulat se impune a fi admis în ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei S. G. R. A. -R. S. la plata daunelor materiale, solicitare pe care instanța de fond a admis-o în parte.

    În privința daunelor materiale solicitate de către reclamant, efectuate în perioada ulterioară pronunțării sentinței penale nr. 103 din 10 martie 2011 a Judecătoriei Z. și a deciziei penale nr. 795/R din 18 aprilie 2011 a Curții de A.

  2. și în legătura cu starea acestuia de sănătate, tribunalul apreciază că reclamantul a dovedit că a efectuat cheltuieli în sumă totală de 5600 lei, ocazionate de operația de extragere a tijelor (f. 77-80).

Pentru aceste considerente se va admite recursul formulat și se va modifica în parte hotărârea atacată, obligând pârâta S. G. R. A. -R. S. la plata sumei de 5.600 lei. reprezentând daune materiale.

Se vor păstra neschimbate restul dispozițiilor legale atacate.

Cererea recurentului pentru obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în recurs va fi respinsă ca nedovedită, în condițiile în care nu s-a depus la dosarul cauzei chitanțe doveditoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de C. A. G. împotriva sentinței civile nr.

887 din_ a Judecătoriei Z. .

Modifică hotărârea atacată și judecând cauza în fond admite în parte cererea reclamantului C. A. G., obligă pârâta S. G. R. A. -R. S. să plătească reclamantului suma de 5600 lei reprezentând daune materiale.

Păstrează neschimbate restul dispozițiilor sentinței recurate.

Respinge ca nedovedită cererea recurentului de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 26 noiembrie 2013.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

D. G.

K.

M. L.

M.

M.

L.

-M.

Red. LM/_ /Dact.MLM/_ /2 ex.

Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1171/2013. Acțiune în pretenții comerciale