Decizia civilă nr. 340/2013. Acțiune în pretenții comerciale

ROMÂNIA

T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR.340/2013

Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: D. D.

JUDECĂTOR: N. K. JUDECĂTOR: F. M. GREFIER: A. VLAIC

Pe rol fiind recursul declarat de recurenții C. LOCAL AL M.

C. -N. reprezentat prin PRIMAR și M. C. -N. reprezentat prin PRIMAR în contradictoriu cu intimata SC C. SA, împotriva sentinței civile nr.11812/2012 pronunțate la data de 31 mai 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria Cluj-Napoca, cauza având ca obiect, în primă instanță, pretenții.

La apelul nominal efectuat în cauză, la ambele strigări, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită, raportat la dispozițiile art.98 din C.pr.civ., având în vedere că intimata a fost citată la adresa indicată ca sediu prin înscrisul aflat la fila 29 din dosarul de fond.

S-a făcut referatul cauzei, după care, tribunalul, în urma deliberării, apreciind cauza în stare de judecată, o reține în pronunțare, în baza actelor și a probelor existente la dosar.

T R I B U N A L U L,

Prin Sentința civilă nr. 11812/_, pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr._, a fost admisă excepția prescripției și, pe cale de consecință, a fost respinsă ca prescrisă cererea de chemare în

judecată formulată de reclamanții C. local al municipiului C. -N. și

M. C. -N., împotriva pârâtei SC C. SA.

Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanță a reținut că prin contractul de asociere nr.108/_ încheiat între reclamantul C. LOCAL AL M. C. N. și pârâtă, părțile s-au asociat în vederea exploatării spațiului situat în C. -N., str.E. Isac, nr.22 (f 21-24). Prin art.4, lit. h din acest contract, părțile au convenit ca pârâta să vireze în

favoarea reclamanților lunar, începând de la data procesului verbal de predare primire a spațiului, cota de asociere stabilită prin HCL nr.217/_ în cuantum de 12.000.000 lei/lună. Prin art.13 au fost stabilite pentru neîndeplinirea obligațiilor pecuniare, penalități pe zi de întârziere conform prevederilor legale în vigoare. La data de_, reclamanții au comunicat pârâtei o notificare având ca obiect pretențiile din litigiu. La data de_, reclamanții au emis o înștiințare de plată pe numele pârâtei prin care au invitat-o ca în termen de 15 zile de la primirea ei, să achite pretențiile din litigiu (f 11). Pârâta a primit notificarea, așa cum rezultă din ștampila și

semnătura aplicate pe înștiințarea de la fila 11, fără a se putea stabili însă și data primirii acesteia. La data de_, s-a încheiat procesul verbal de neprezentare la conciliere nr.2. care atestă faptul că pârâta nu a răspuns

invitației la conciliere adresată de reclamanți.

La data de 24 mai 2012, prima instanță a invocat și a pus în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune, reținând că potrivit art.3 raportat la art.7 din Decretul nr.167/1958 termenul de 3 ani de prescripție a dreptului la acțiune pentru debitul principal pretins de reclamanți, a început să curgă la data scadenței acestuia, indicată chiar de reclamanți în cuprinsul cererii lor ca fiind_ și determinată conform art.4, lit. h din contractul de asociere nr.108/_ prin care scadența obligației de plată a cotei de asociere a fost stabilită lunar. Prin urmare, acest termen de prescripție s-a împlinit la data de_ și la data de_ care este data formulării cererii de chemare în judecată, era deja împlinit termenul de prescripție pentru obligația de plată a cotei de asociere aferente intervalului din litigiu,_ -_ . S-a reținut că, în ce privește notificarea de la fila 6, înștiințarea de plată nr.94527 din_ de la fila 11, ambele având ca obiect creanța pretinsă de reclamanți și propunerea de conciliere inițiată de aceștia, instanța reține că nici unul dintre aceste acte nu are valoarea unor acte de executare pentru că atât potrivit art.387 din codul de procedură civilă cât și potrivit art.145 din Codul de procedură fiscală, executarea silită începe cu o somație, or în cauză nu a fost emisă nici o somație și prin urmare, nu există nici un act de executare apt să întrerupă cursul prescripției extinctive care s-a împlinit deja, așa cum s-a arătat mai sus, la data de_ .

Întrucât reclamanții nu au probat nici o cauză de suspendare sau de întrerupere a cursului termenului de prescripție, instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru creanța din litigiu și a respins în întregime acțiunea formulată de reclamanți.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții C. local al municipiului C. -N. și M. C. -N., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.

În motivele de recurs, recurenții au arătat că prima instanță a făcut o aplicare greșită a prevederilor Decretului 167/1958 și că prescripția extinctivă a fost întreruptă prin următoarele acte de executare: înștiințarea de plată nr.1. din_, notificarea nr. 373/303.1/_ și înștiințarea de plată nr.94527 din_ . S-a arătat că, în aceste împrejurări, creanța nu este prescrisă, astfel că se impune admiterea recursului.

Legal citată, intimata nu a depus întâmpinare.

Analizând actele si lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate precum și a dispozițiilor art. 304, 3041si 312 Cod procedura civilă, tribunalul constată că recursul este vădit nefondat, urmând să fie respins ca atare pentru următoarele considerente:

Din examinarea probelor administrate în fața primei instanțe rezultă că recurentul C. LOCAL AL M. C. N. a încheiat cu intimata, la data de_, contractul de asociere nr.108/2000, contract prin care părțile s-au asociat în vederea exploatării spațiului situat în C. -N., str. E. Isac, nr.22. Prin art.4, lit. h din acest contract, s-a convenit ca intimata să vireze lunar în favoarea reclamanților, începând de la data procesului verbal de predare primire a spațiului, cota de asociere stabilită prin HCL nr.217/_, respectiv suma de 12.000.000 lei/lună. Prin art.13 au fost

stabilite pentru neîndeplinirea obligațiilor pecuniare, penalități pe zi de întârziere conform prevederilor legale în vigoare.

La data de_, recurenții au comunicat intimatei o notificare prin care ii aduceau la cunoștință că are un debit restant de 4.405,90 lei, debit rezultat din contractul de asociere anterior menționat. Anterior acestei date, respectiv la data de_, recurentul M. C. -N. a emis și o înștiințare de plată pentru aceeași sumă, înștiințare comunicată intimatei care a semnat de primire.

Ulterior, respectiv la data de_, recurenții au încheiat procesul verbal de neprezentare la conciliere nr.2. care atestă faptul că intimata nu a răspuns invitației la conciliere, iar la data de 4 iunie 2010 a fost înregistrată cererea de chemare in judecată.

În aceste împrejurări, recurenții au apreciat că admiterea de către prima instanță a excepției prescripției extinctive este lipsită de temei legal și că prin două înștiințări de plata și o notificare a fost întrerupt cursul prescripției. Susținerile recurenților sunt nefondate, recursul fiind neîntemeiat .

Conform art. din Decretul nr. 167/1958 ,,Prescripția se întrerupe:

  1. prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcuta de cel în folosul căruia curge prescripția.

    In raporturile dintre organizațiile socialiste, recunoașterea nu întrerupe curgerea prescripției*);

  2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecata ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanta judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent;

  3. printr-un act începător de executare.";

T. ul observă că nici una din aceste ipoteze nu este incidentă cauzei. Prima instanță a reținut în mod legal și temeinic faptul că nici notificarea nr. 373/303.1/_ și nici înștiințarea de plată nr.94527 din_ nu respectă exigențele art. 387 C.pr.civ. și art. 145 din Codul de procedură fiscală, astfel încât nu se poate proba existența unui act începător de executare.

Apoi, deși recurenții au invocat faptul că au comunicat intimatei înștiințarea de plată nr. 1. /_, nu au depus dovada existenței și comunicării acestei notificări, din înscrisul aflat la fila 20 neputându-se trage o astfel de concluzie. De altfel, dacă această notificare ar fi similară cu notificarea nr. 373/303.1/_, aceasta ar avea aceeași relevanță juridică, respectiv nu ar constitui o dovada a incidenței dispozițiilor art. 16 din Decretul nr. 167/1958.

Față de toate aceste împrejurări, dat fiind faptul că termenul de prescripție a dreptului de a cere obligarea intimatei la plata sumelor restante ce reprezintă cota de asociere aferentă intervalului_ -_ a început să curgă de la data de_, dată indicată chiar de către recurenți, acesta s-a împlinit la data de_, conform art. 3 raportat la art. 7 din Decr. Nr. 167/1958.

Cum recurenții au înregistrat acțiunea ulterior acestui termen, respectiv la data de_, în mod legal instanța de fond a admis excepția prescripției extinctive și a respins în întregime acțiunea recurenților.

Pentru toate aceste considerente, hotărârea primei instanțe fiind temeinică și legală, tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedura civila, va respinge ca fiind nefondat recursul declarat recurenții C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. -N., cu consecința menținerii

în întregime a sentinței civile nr._ pronunțată la data de 11 decembrie 2012, Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr._ .

PENTRU ACESTE M. IVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenții C. LOCAL AL M. C. -N. și M. C. -N. în contradictoriu cu intimata SC

C. SA, împotriva sentinței civile nr. 11812/_, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în totalitate.

Irevocabila.

Pronunțată in ședința publică din 27 mai 2013.

PRESEDINTE,

JUDECATOR,

JUDECĂTOR,

GREFIER,

D. D. N.

K. F. M.

A. VLAIC

Red./dact./N.K. 2ex./_

Judecător fond: M. G. Moț Judecătoria C. N.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 340/2013. Acțiune în pretenții comerciale