Decizia civilă nr. 1227/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1227/R
Ședința publică din 29 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. I.
J. ecător S. O.
J. ecător A. C. O.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă SC D&F D. 2. S. PRIN LICHIDATOR J. C. T. I., cu sediul în B.
M., str. Hortensiei, nr. 4/12, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 3040 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., în contradictoriu cu intimatul-pârât
D. G., având ca obiect pretenții.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ .
T.
Prin sentința civilă nr.3040 din_, Judecătoria Baia Mare a respins excepția necompetenței teritoriale invocate de pârâta D. G. și a admis excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiunea izvorâtă din Contractul de transport internațional de mărfuri, invocată din oficiu și respinge ca prescrisă cererea în răspundere contractuală introdusă de reclamanta S.C. D&F D. - 2. S.R.L., societate în faliment, prin lichidator judiciar C. T. I.P.U.R.L., cu sediul în B. M., str. Hortensiei, nr. 4/12, județul M., în contradictoriu cu pârâta D. G., cu sediul în Germania, D 11261 W., H.
, nr. 6, și cu sediul procesual ales în România, la Mark Agnes, str. M. ilor, nr. 9, apt. 2, C. N., județul C. .
În considerentele sentinței s-a reținut că între reclamanta S.C. D&F D.
- 2. S.R.L., cu sediul în România, și pârâta D. G., cu sediul în Germania, așa cum au recunoscut ambele părți, au existat raporturi juridice comerciale, izvorâte dintr-un contract de transport internațional de mărfuri, în baza cărora s-au emis facturile depuse la dosarul cauzei, facturile fiind emise în perioada dintre_ (f. 33) și data de_ (f. 6), astfel că legea aplicabilă în timp este cea sub care s-au născut raporturile juridice între părți, anterioară intrării în vigoare a noului Cod Civil.
Fiind un raport juridic cu un element de extraneitate, instanța va avea în vedere dispozițiile Legii nr. 105/1992, cu conținutul în vigoare la data nașterii raportului și a executării obligațiilor din conținutul acestuia.
Astfel, conform art. 148 - art. 149 pct. 6 din lege:
"Instanțele judecătorești române sînt competente, în condițiile prevăzute de dispozițiile ce urmează, să soluționeze procesele dintre o parte română și o parte străină sau numai dintre străini, persoane fizice sau persoane juridice.
Instanțele judecătorești române sînt competente dacă:
6. stația feroviară sau rutieră, precum și portul sau aeroportul de încărcare sau descărcare a pasagerilor sau mărfii transportate se află în România";.
În lipsă de lege convenită de părți, contractul de transport internațional de mărfuri în care transportatorul este o persoană juridică română, așa cum este în cauză, raportat la sediul reclamantei indicat în antetul acelorași facturi, este guvernat de legea de la sediul transportatorului, deci de legea română, conform art. 103 lit. b) din Legea nr. 105/1992.
Stabilită fiind legea aplicabilă, instanța reține incidența Decretului nr. 451/1972 care, la art. 31, prevede ca organe de jurisdicție competente, în primul rând, cele din țările contractante.
Prin urmare, instanțele române au competență să soluționeze litigiile ce izvorăsc din contractele de transport internațional de mărfuri.
Cu privire la competența teritorială, instanța reține că, potrivit art.
10 C.pr.civ., această competență este reglementată prin norme de ordine privată, pârâta neinvocând necompetența teritorială sub acest aspect, iar reclamanta nu mai poate cere declinarea competenței de către instanța ce a sesizat.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepția necompetenței teritoriale a instanțelor române.
În ce privește excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune al reclamantei, invocată din oficiu, instanța reține incidența dispozițiilor art. 32 teza I din Decretul nr. 451/1972, potrivit cărora: "Acțiunile derivând din transporturile supuse prezentei convenții se prescriu în termen de un an";.
Din facturile depuse de reclamantă, instanța observă că acestea au fost emise în perioada cuprinsă între data de_ (f. 33) și data de_ (f. 6), iar cererea s-a introdus la data de_, deși termenul prescripției s-a împlinit pentru fiecare prestație succesivă, cu mult timp în urmă, potrivit textului legal precitat, pentru ultima prestație împlinindu-se, cel mai târziu, la data de_ .
Reclamanta nu a arătat în cererea sa cauzele pentru care nu a formulat cererea în termenul special de prescripție, astfel că instanța nu are de analizat dacă au operat cauze de întrerupere sau de suspendare a prescripției.
Conform art. 1 din Decretul nr. 167/1958:
"Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacã nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odatã cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii. Orice clauza care se abate de la reglementarea legalã a prescripției este nulã";.
Raportat la argumentele expuse, devine de prisos examinarea fondului cererii, întrucât, în baza textelor legale precitate, instanța va admite
excepția prescripției extinctive și va respinge ca prescrisă cererea reclamantei, urmând a se lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs reclamanta SC D&F D. 2. S. solicitând în principal casarea hotărârii atacate iar în subsidiar modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii formulate.
Recurenta susține că între ea și pârâtă s-au derulat raporturi comerciale fără a fi vorba de o convenție de transport astfel că nu sunt incidente prevederile Decretului 451/1972, ci pentru pretențiile formulate sunt aplicabile dispozițiile de drept comun în materie de prescripție, respectiv cele ale Decretului 167/1958.
Prin întâmpinarea formulată în cauză intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.
La dosar intimata a depus o serie de formulare CMR în baza cărora au fost efectuate transporturile pentru care s-au emis facturile ce fac obiectul prezentului litigiu, acestea reprezentând contracte de transport ce au la bază prevederile Decretului 451/1972.
Examinând sentința atacată,prin prisma motivelor invocate, a înscrisurilor de la dosar, tribunalul reține următoarele:
Între părți au existat raporturi juridice comerciale, izvorâte dintr-un contract de transport internațional de mărfuri, în baza căruia s-au emis facturile ce fac obiectul prezentei, facturi emise în perioada_ -_ .
Formulare CMR în baza cărora au fost efectuate transporturile pentru care s-au emis facturile și înscrisurile depuse la dosar în fața instanței de recurs, contrazic susținerile recurentei-reclamante vizând inaplicabilitatea prevederilor Decretului 451/1972, confirmând totodată susținerile primei instanțe.
După cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar între părți a existat un contract de transport internațional de mărfuri, locul de încărcare fiind Germania și locul de descărcare fiind România, contract căruia îi sunt aplicabile prevederile Decretului 451/1972.
Prima instanță în mod just a invocat prevederile art. 32 teza I din Decretul 451/1972 potrivit cărora "Acțiunile derivând din transporturile supuse prezentei convenții se prescriu în termen de un an";, reținând că în raport de data emiterii acestora termenul prescripției s-a împlinit pentru fiecare prestație succesivă, cu mult timp în urmă, pentru ultima prestație împlinindu-se, cel mai târziu de_ .
În consecință, criticile aduse hotărârii atacate sunt nefondate și urmează să fie înlăturate iar recursul va fi privit ca neîntemeiat și respins ca atare, potrivit art. 312 al. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC D&F D. 2.
S. PRIN LICHIDATOR J. C. T. I., cu sediul în B. M., str. Hortensiei, nr. 4/12, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 3040 din_ a
ecătoriei B. M., jud. M. . IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică de azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător
V.
I.
S. O.
C.
O.
G. ier,
H.
Red.O.S. / Tred. A.H.
_ ex.2
J. ECĂTOR LA FOND E. M. S.
| ← Decizia civilă nr. 3/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 1422/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
