Decizia civilă nr. 1412/2013. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1412/R
Ședința publică din 13 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. F.
J. ecător V. P.
J. ecător N. B.
G. ier C. M. C.
Pe rol fiind pronunțarea recursului formulat de către recurenta- creditoare A. N. DE M. R. B. PRIN C. M. R.
T., cu sediul în C. -N., str. Vânătorului nr. 17, județul C. împotriva sentinței civile nr. 1305 din_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în contradictoriu cu intimatele -pârâte S. R. SS M., cu sediul în S. M. str. D. V. nr. 137, județul M. și I. I.
B. I. M. PRIN B. I. M., cu sediul în S. M., str. T. nr. 127, județul M., având ca obiect acțiune în constatare.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de 29 noiembrie 2013, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de 06 decembrie 2013, iar apoi la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1305/_ a Judecătoriei S. M. s-a admis în parte acțiunea civilă acțiunea civilă formulată de reclamanta A.
N. de Meteorologie R.A prin C. Meteorologic R. T., în contradictoriu cu pârâtele S. R. S. M., str. D. V., nr.137 și Î. I. "B. I. M. ";.
S-a constatat încetarea contractului de închiriere nr. 2062/2005 cu actele adiționale aferente, prin expirarea termenului locațiunii.
S-a dispus evacuarea pârâtelor din spațiul situat în imobilul din S.
M., str. D. V., nr.110, jud. M. .
S-a respins ca nedovedită, cererea reclamantei privind obligarea pârâtei de rândul 1, la plata sumei de 2100,,00 lei pentru lipsa de folosire a spațiului și suma de 419,70 lei despăgubiri.
S-a admis cererea reconvențională formulată de pârâta de rândul 1,
S. R. cu sediul în S. M., str. D. V., nr.137, jud. M. . Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei de rândul 1, suma de
19.735,22 lei reprezentând despăgubiri privind investițiile efectuate la imobil de către pârâtă.
S-a constatat în favoarea pârâtei de rândul 1, un drept de retenție asupra spațiului închiriat situat în S. M., str. D. V. nr.110, până la achitarea de către reclamantă a sumelor ce reprezintă cheltuielile necesare și utile efectuate de pârâtă la spațiul închiriat.
Pârâta de rândul 1 a fost obligată să plătească reclamantei suma de 1963 lei cheltuieli de judecată.
Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei de rândul 1, cheltuieli de judecată în sumă de 3060 lei.
În considerentele sentinței s-a reținut că între părți s-a încheiat contractul de închiriere înregistrat cu nr. 2062/_, pentru suprafața locativă de 57,88 mp, compusă din birou de 19,08 mp, birou de 19,08 mp, birou de 8,25 mp și dependințe, un hol adiacent de 9,20 mp și WC de 1,55 mp. Termenul de închiriere a fost pe 5 ani începând cu data de_ .
La acest contract s-a încheiat un act adițional cu nr. 2062/_, înregistrat cu nr. 2330/_, fila 6, prin care s-a stabilit un nou termen de închiriere de un an, începând cu data de_ ( până la data de_ ).
Chiria a fost modificată la suma de 419,70 lei lunar.
După încheierea actului adițional între părți s-au expediat diverse adrese prin care pârâta solicită prelungirea contractului de închirierea în continuare prin încheierea unui nou act adițional, dar reclamanta prin adresa nr. 2107/_, fila 66, a comunicat că va organiza licitație deschisă pentru închirierea spațiului la data de_ .
Prin adresa nr. 34/_, reclamanta a comunicat pârâtei de rândul 1, că propunerea de prelungire a contractului de închiriere, după data de_, poate avea loc doar la o chirie majorată de 650 lei și pe o perioadă de un an.
În adresă reclamanta a stabilit un termen de predare a spațiului, la_ .
S-au administrat în cauză probele solicitate de către părți, interogatorul, proba testimonială și proba cu expertiza privind evaluarea investițiilor.
Lucrările efectuate de pârâtă la spațiul închiriat, au fost evaluate la suma de 19.735,22 lei prin raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. Dorolți V. .
Apreciind probele administrate în cauză, instanța consideră că acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată, este întemeiată, urmând să fie admisă în parte.
Potrivit art.1809 din Noul Cod Civil, contractul de locațiune încetează de drept la expirarea termenului convenit de părți, fără a fi necesară o înștiințare prealabilă, astfel că instanța va constata că acesta a încetat la drept la expirarea termenului stabilit prin actul adițional nr.1/_, respectiv la data de_ .
Deși pârâta de rândul 1, a solicitat prelungirea locațiunii, reclamanta
și-a exprimat acordul dar cu majorarea chiriei, astfel că nu s-a ajuns la un acord între părți.
Cererea de evacuare a pârâtei de rândul 1 și a pârâtei de rândul 2, la care a fost subînchiriat spațiul va fi admisă.
Deși în contractul de închiriere nr. 2062/_, nu se prevede în mod expres interdicția ca pârâta de rândul 1 să încheie o sublocațiune, evacuarea ambelor pârâte din spațiu se datorează expirării termenului pentru locațiune, efectele se răsfrâng și asupra sublocatarului.
În ceea ce privește îmbunătățire aduse de către pârâta de rândul 1, spațiului închiriat, reclamanta a precizat în acțiune și în notele de ședință că nu i s-a solicitat acordul la lucrările efectuate.
Din actele depuse atât de reclamantă cât și de pârâta de rândul 1, nu există înscrisuri din care să rezulte solicitarea acordului de către pârâta de rândul 1, pentru efectuarea lucrărilor, dar nici din partea reclamantei nu există o dispoziție scrisă privind opoziția expresă la acestea.
Din declarațiile martorilor Ona I., angajată a C. ui de Meteorologie S. M. și Corneanu C., care a efectuat lucrări, rezultă că îmbunătățirile efectuate de pârâta de rândul 1, au fost cunoscute la data efectuării lor. Martorul Corneanu C., a declarat că în anul 2005 când a efectuat lucrări, a venit reprezentanți ai reclamantei și au constatat lucrările.
Prin urmare instanța apreciază că aceste îmbunătățiri au fost aduse la cunoștința reclamantei, iar faptul că reclamanta nu a comunicat nici o opoziție la aceste lucrări, se poate aprecia că tacit a fost de acord cu acestea.
În această situație, potrivit art. 1823, al.1, teza a II-a din noul cod civil, pârâta de rândul 1, în calitate de chiriaș, are dreptul la despăgubiri de la reclamantă privind contravaloarea îmbunătățirilor, iar aceasta are dreptul a păstra aceste îmbunătățiri.
Întrucât din proba testimonială și aprecierea ansamblului probator, instanța a considerat că a existat tacit acordul reclamantei la efectuarea lucrărilor de către pârâta de rândul 1, s-a admis în temeiul art. 119 și 120 din vechiul cod de procedură civilă, acțiunea reconvențională și în temeiul art. 1823, al.1, teza a II-a, a fost obligată reclamanta la despăgubiri în sumă
de 19.735,22 lei ce a fost stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară și s-a constatat și un drept de retenție asupra spațiului închiriat până la achitarea acestei sume.
În ceea ce privește cererea reclamantei cu privire la plata sumei de 2100,00 lei din precizarea de acțiune, reprezentând lipsa de folosire a spațiului fără a preciza perioada pentru care se solicită, și a sumei de 419,70 lei a fost respinsă ca nedovedită.
Ca urmare a admiterii parțiale a acțiunii reclamantei, în temeiul art.
274 din c.proc.civ., pârâta de rândul 1 a fost obligată la cheltuieli de judecată, în sumă de 1963,00 lei potrivit chitanțelor depuse de reprezentanta reclamantei.
Reclamanta a fost obligată la cheltuieli de judecată față de pârâta de rândul 1, în sumă de 3060,00 lei ca urmare a admiterii cererii reconvenționale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. N. de Meteorologie R. B. prin C. Meteorologic R. T. solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii în tot a acțiunii reclamantei și respingerii cererii reconvenționale.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că instanța de fond, în soluționarea cauzei, s-a rezumat doar la concluziile expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză și susținerile pârâtei, fără a ține seama de argumentele invocate de reclamantă atât prin actele scrise depuse la dosar cât și prin declarațiile martorilor.
În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie să cuprindă în motivarea sa argumentele pro și contra care au format, în fapt și în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, argumente care, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile și apărările părților, iar, pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar fiind lipsită de suport probator și legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ.
Potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., hotărârea judecătorească se dă în numele legii și trebuie să menționeze, printre altele,
"motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților";.
Instanța, fără a ține cont de susținerile reclamantei îi consfințește dreptul legal de a păstra îmbunătățirile aduse spațiului închiriat de către pârâtă, deși aceste îmbunătățiri nu folosesc activității reclamantei, transformând acest așa zis drept mai degrabă într-o obligație fără drept de apel.
Instanța nu motivează în nici un fel în ce temei sau bază legală consideră că aceste îmbunătățiri sunt necesare sau utile.
În mod eronat s-a constatat că a existat acordul reclamantei tacit pentru îmbunătățirile aduse spațiului de pârâtă. Dimpotrivă, așa cum
rezultă și din actele depuse în probațiune, a existat acordul expres al părților de a se amenaja spațiul închiriat de pârâtă, pe cheltuiala acesteia fără vreo pretenție ulterioară.
Deoarece reclamanta nu are nevoie în desfășurarea activității de aceste îmbunătățiri, pârâta le poate ridica, fără distrugerea spațiului, pentru a-și recupera investițiile făcute cu condiția de a reface și prada spațiul în stare de folosință așa cum l-a preluat la data închirierii.
În mod netemeinic instanța de fond respinge ca nedovedită cererea reclamantei cu privire la obligarea pârâtei la plata pentru lipsa de folosință a spațiului.
Chiria stabilită în ultimul act adițional încheiat cu pârâta avea valoarea de 419,70 lei/lună inclusiv TVA.
Faptul că din ianuarie 2012 au încetat raporturile de închiriere însă pârâta nu a predat spațiul, desfășurând în continuare raporturile de sublocațiune ale căror fructe civile le culege și actual, refuzând s elibereze, nu justifică exonerarea acesteia de la răspundere în ce privește lipsa de folosință a spațiului și a beneficiului nerealizat.
În ce privește obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ale pârâtei, așa cum s-a exemplificat în doctrină, reclamantul este în culpă procesuală dacă cererea de chemare în judecată a fost anulată ca netimbrată, ori calea de atac exercitată a fost anulată ca netimbrată sau ca fiind depusă la instanța care soluționează calea de atac (art. 288 alin. 2 și art. 302 C.rp.civ.); dacă cererea s-a perimat; dacă a chemat în judecată o persoană străină de raportul juridic dedus judecății; dacă renunță la judecată sau la dreptul subiectiv; dacă pretențiile sale nu sunt întemeiate, în tot sau în parte (caz în care culpa procesuală privește partea de pretenții considerate neîntemeiate.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9, 304 ind. 1, 312 C.pr.civ.
Intimata SC R. SRL în cuprinsul concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei a solicitat respingerea recursului, apreciind că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală.
Pârâta Î. I. "B. I. M. ";deși legal citată nu și-a exprimat poziția procesuală cu privire la recursul declarat în cauză.
Recursul este fondat.
Potrivit contractului de închiriere depus la filele 4,5 din dosarul de fond la data de_ reclamanta și pârâta SC R. SRL au convenit cu privire la închirierea spațiului în suprafață de 57,88 mp pătrați, proprietatea reclamantei, situat în S. M., pe str. D. V. la nr. 110.
Termenul de închiriere a fost stabilit inițial pentru o perioada de 5 ani, începând cu data de_ .
La data de_ părțile contractante au încheiat actul adițional nr.
1 la contractul de închiriere nr. 2062/2005, convenind asupra a două
aspecte: 1. prelungirea termenului de închiriere cu încă 1 an, începând cu_ ; 2. modificarea chiriei lunare al cărei cuantum devine de 419,70 lei cu TVA inclus.
Corespondența ulterioară purtată între părți atestă faptul că între acestea nu a mai intervenit un acord de voință care să conducă la continuarea raporturilor contractuale și ulterior datei de_ .
Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantei constatând încetarea contractului și evacuarea ambelor pârâte.
În condițiile în care împotriva hotărârii primei instanțe a declarat recurs doar reclamanta, hotărârea este intrată în putere de lucru judecat sub aspectul dispozițiilor privind încetarea contractului prin expirarea termenului locațiunii și evacuarea pârâtelor.
În consecință, în recurs cauza nu mai comportă discuții privind lipsa unui titlu al pârâtei de folosință a spațiului închiriat și aceasta începând cu data de_ .
Dat fiind faptul că chiar și în lipsa titlului pârâta a refuzat să predea bunul închiriat reclamantei, acesteia din urmă i se cuvine contravaloarea lipsei de folosință, drept pentru care se impunea ca prima instanță să admită și petitul formulat de către reclamantă prin intermediul precizării de acțiune. Prima instanță a respins acest capăt de cerere arătând că reclamanta nu indică perioada pentru care solicită contravaloarea sumelor de bani reprezentând contravaloarea lipsei de folosință, fără a pune în discuția reclamantei acest aspect. T. reține însă că, din conținutul precizării de acțiune se poate stabili care este perioada vizată de către reclamantă.
În consecință, se impune admiterea acțiunii reclamantei și în partea ce privește capătul de cerere formulat prin intermediul precizării de acțiune.
În ceea ce privește cererea reconvențională instanța de recurs apreciază că aceasta nu poate fi admisă, date fiind prev. art. 2.2 din contractul de închiriere. Potrivit prevederilor contractuale spațiul închiriat se predă ca spațiu liber, care va fi amenajat pe cheltuiala locatarului fără pretenții de restituire de către locator a sumelor cheltuite.
Potrivit art. 969 C.civ. convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractuale.
Se constată de asemenea că la data de_ s-a încheiat procesul - verbal depus la f. 86, semnat și de către reprezentantul SC R. SRL, în cuprinsul căruia se menționează că reprezentantul pârâtei solicită ca durata contractului de închiriere să fie de 5 ani începând cu data de_ și cu scutirea de la plata chiriei pentru primul an, datorită investițiilor costisitoare și irecuperabile la părăsirea spațiului.
În concluzie probele contractului nu au data o altă interpretare clauzei contractuale conținută de art. 2.2 decât aceea care rezultă din
sensul literal al termenilor și care presupune amenajarea de către locatar a spațiului închiriat pe cheltuiala sa și fără recuperarea ulterioară a investiției de la locator.
Date fiind părțile de la dosar, în virtutea prevederilor art. 969 Cod civ. cererea reconvențională se impunea a fi respinsă.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 304 ind. 1, 312 alin. 3 C.pr.civ. tribunalul va admite recursul reclamantei, va modifica în parte hotărârea primei instanțe în sensul admiterii în tot a acțiunii reclamantei și obligării pârâtei SC R. SRL la plata către reclamantă a sumei de 2.089,5 lei (419,7 lei x 5 luni, respectiv perioada cuprinsă între data de_, data încetării contractului și 30 mai 2012, data formulării precizării de acțiune), precum și la plata în continuare a sumei de 419,7 lei începând cu luna iunie 2012 și până la predarea spațiului în litigiu.
Se va respinge cererea reconvențională, iar pârâta SC R. SRL, în calitate de parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 C.pr.civ. va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 198,22 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și cheltuieli de deplasare.
Cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca nefondată.
În temeiul art. 316 raportat la art. 298 și 274 C.rp.civ. intimata SC R. SRL va fi obligată la plata către recurentă a sumei de 659,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
ADMITE recursul declarat de reclamanta A. N. de Meteorologie R. B. prin C. Meteorologic R. T., cu sediul în C.
-N., str. Vânătorului nr. 17, județul C. împotriva sentinței civile nr. 1305 a Judecătoriei S. M., pe care o modifică în parte în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, în sensul că:
Admite în tot acțiunea reclamantei și, în consecință:
Obligă pârâta SC R. SRL și la plata sumei de 2098 lei cu titlu de despăgubiri, precum și la plata în continuare a sumei de 419,7 lei pe lună, începând cu luna iunie 2012 și până la predarea spațiului din litigiu.
Respinge cererea reconvențională.
Obligă pârâta SC R. SRL la plata către reclamantă a sumei de 1982,22 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fond.
Respinge cererea pârâtei SC R. SRL de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Obligă pe pârâta SC R. SRL să plătească recurentei A. N. de Meteorologie R. suma de 695,5 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi 13 Decembrie 2013.
Președinte, V. F. | J. ecător, V. P. | J. ecător, N. B. |
G. ier, C. M. C. |
Red.V.P. /_
Tred. AAC /_ - 2 ex
J. ecător la fond: N. P. I.
| ← Decizia civilă nr. 9829/2013. Acțiune în constatare | Decizia civilă nr. 329/2013. Acțiune în constatare → |
|---|
