Decizia civilă nr. 67/2013. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR. 67/R
Ședința publică din 25 Ianuarie 2013 Completul constituit din :
Cod operator 4204
PREȘEDINTE: N. B. - J. ecător
JUDECĂTORI: V. F.
V. P.
GREFIER: M. H.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de către recurentul D.
P. domiciliat în S. M., str. B. vodă, nr. 23/11, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 1630/_ pronunțată de judecătoria S. M. în dosarul cu nr._, în contradictoriu cu intimata B. C. R. S., având ca obiect acțiune în constatare.
Se constată că dezbaterea recursului a avut loc în ședința publică din data de_, când susținerile și concluziile părților prezente la dezbateri au fost consemnate în încheierea ședinței publice din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când pronunțarea soluției a fost amânată inițial pentru data de_, iar ulterior pentru data de azi. În urma deliberării tribunalul a pronunțat hotărârea de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele :
Prin sentința civilă nr.1630/_ a Judecătoriei Baia Mare s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul DP
domiciliat în S. M., str. B. V., bl. 23, apt. 11, jud. M. în contradictoriu cu pârâta B. C.R. SA
cu sediul în B., B-dul R. E. nr. 5 și a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 5476,83 ron cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței s-a reținut că la data de_ reclamantul a încheiat cu BCR SA Sucursala S. M. contractul de credit bancar pentru
persoane fizice nr. 452, împrumutând pe o perioadă de 10 ani suma de 4500 euro
.
Conform graficului de rambursare credit emis la_ în rata lunară erau incluse și 2 comisioane: de administrare -2,25 euro și de risc -12,60 euro. Prin OUG nr. 50/_ privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată prin Legea nr. 288/2010 comisionul de risc este interzis în asemenea contracte, iar pentru contractile de credit în derulare creditorul este obligat să-l elimine pentru viitor.
Cu toate că a solicitat pârâtei verbal și în scris ca acest comision să fie eliminate și să nu i se mai perceapă lunar, acest lucru nu s-a mai întâmplat până în prezent.
Instanța constată că OUG nr. 50/2010 așa cum a fost modificată prin Legea 288/2010 nu se aplică contractelor aflate în curs de derulare.
Așa cum rezultă din actele de la dosarul cauzei contractul de credit al reclamantului a fost încheiat în 2007 fiind în curs de derulare.
În consecință pretențiile reclamantului privitor la eliminarea și restituirea comisionului de risc sunt inadmisibile.
Întrucât potrivit prevederilor din contractul inițial reclamantul avea obligația de plată a comisioanelor în cuantum de 14,85 euro, 2,25 comision de administrare și 12,60 euro comission de risc și căprevederile OUG 50/2010 nu se aplică contractelor aflate în curs de derulare, obligația reclamantului a rămas aceea de a achita comisioanele prevăzute în contract.
OUG 50/2010 nu a eliminate comisionul de risc din categoriile de costurici a obligat B. să-l încadreze corespunzător fie în comisionul de administrare dacă implică componenta de administrare, fie în dobândă dacă implică alte tipuri de activități. Redenumirea comisionului, comisionul de risc a devenit comission de administrare nu reprezintă o modificare a contractului de credit care să necesite acordul reclamantului. Reclamantul în mod eronat a considerat că intimate a mascat comisionul de risc prin includerea acestuia în comisionul de administrare. În ceea ce privește solicitarea reclamantului de restituire a comisionului de risc încasat, instanța a respins acest capăt de cerere întrucât suntem în prezența unui contract cu executare succesivă ori de esența acestor contracte este însăși imposibilitatea restituirii prestațiilor deja executate.
Față de cele arătate mai sus instanța a respins acțiunea civilă conform dispozitivului sentinței civile
Totodată a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 5476,83 ron cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul DP domiciliat în
S. M., str. B. V., bl. 23, apt. 11, jud.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea cererii sale recurentul a arătat că reclamantul a încheiat cu pârâta un contract în anul 2007, iar potrivit Ordonanței 50/2010 art.35 și 36
comisionul de risc a fost interzis, iar comisionul de administrare nu putea fi modificat decât cu acordul reclamantului recurent.
Prin urmare, în mod greșit instanța de fond reținând că prevederile OUG 50/2010 nu sunt aplicabile în cazul dat, apreciază că pretențiile reclamantului sunt inadmisibile.
Potrivit graficului rambursare credit emis de BCR la data de_, recurentul pe lângă rată credit și rată dobândă avea de achitat comision administrare 2,25 euro și comision risc 12,60 euro. Aceasta deoarece în anul 2007 când s-a încheiat contractul de credit bancar comisioanele respective erau prevăzute.
Intimata pârâtă era obligată să elimine comisionul de risc în cuantum de 12,60 euro lunar, iar o eventuală modificare a comisionului de administrare nu putea fi făcută decât cu acordul recurentului, acord care nu a existat și nici la această dată nu există.
Instanța de fond, în totală contradicție cu dispozițiile legale (art.36 din OUG 50/2010) reține că nu a fost necesar acordul reclamantului pentru modificarea comisionului de administrare.
Comisionul de risc a fost eliminat, aspect care rezultă nu numai din prevederile legale dar și din adresa nr.817/_ a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Esențial de reținut este și faptul că pârâta intimată a încercat să modifice unilateral contractul de credit bancar al reclamantului recurent, emițând un act adițional în data de_, act pe care reclamantul recurent a refuzat să îl semneze deoarece se reținea în condiții nelegale comisionul de risc, lucru despre care a sesizat intimata prin adresa nr.1970/_ .
Este nelegal a se include în comisionul de administrare, așa cum a procedat intimata pârâtă, comisionul de risc, ajungându-se în final, așa cum rezultă din graficul de rambursare emis la data de_ la un cuantum al comisionului de administrare de 14,85 euro. Aceasta chiar dacă în graficul emis ulterior nu mai apare comision de risc.
Potrivit art.9 din OG 21/1992, toate comisioanele și tarifele stabilite în contract trebuie să aibă ca și corespondent prestarea unui serviciu.
În lumina acestor reglementări, comisionul de risc nu constituie prestarea vreunui serviciu contractual, fiind deci o clauză abuzivă.
Aceeași este și situația în cazul dobânzilor percepute de bancă, în cazul dat dobânda calculată fiind raportată la indicele de referință euribor.
În drept s-au invocat prev. art.304 pct.9, 304 ind.1, 312 Cod procedură
civilă.
Prin întâmpinarea depusă la filele 14-17 intimata SC B. C. R. SA
a solicitat respingerea recursului ca nefondat. S-a arătat că prima instanță în mod corect a reținut inaplicabilitatea OUG 50/2010 în prezenta cauză.
Având în vedere că, potrivit prevederilor din contractul inițial, reclamantul avea obligația de plată a comisioanelor în cuantum de 14,85 euro (2,25 comision
de administrare și 12,60 euro comision de risc) și că prevederile OUG 50/2010 nu se aplică contractelor aflate în curs de derulare, obligația reclamantului a rămas aceea de a achita comisioanele prevăzute în contract.
Chiar și în ipoteza în care instanța de recurs consideră că ar fi aplicabile dispozițiile OUG 50/2010, în sensul că aceasta se aplică și contractelor aflate în curs de derulare.
Potrivit art.35 alin.1 lit.a din OUG 50/2010 așa cum a fost publicată inițial în M.Of. "Se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricăror alte costuri aferente contractului, cu excepția costurilor impuse prin legislație";.
Or așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, prin includerea comisionului de risc în comisionul de administrare nu s-a produs o majorare a comisioanelor percepute, având în vedere că, cuantumul total al comisionului denumit inițial de urmărire riscuri și cel al comisionului de administrare a rămas același cu cel convenit de client la momentul semnării contractului de credit. Astfel, în speța de față nu a fost majorat nici un comision.
Așa cum se poate observa din actele de la dosarul cauzei, costul total al creditului contractat de reclamant nu a crescut.
Recursul este fondat.
La termenul de judecată din_ reclamantul depune la filele 49-53 note de ședință prin care răspunde întâmpinării formulate de către pârât și își completează susținerile din cererea de chemare în judecată aducând noi argumente și formulând noi solicitări. Astfel, reclamantul solicită a se constata abuzul săvârșit de BCR cu privire la modul de calculul al dobânzii prin raportare la Euribor, să oblige banca la păstrarea marjei fixe din contractul inițial, respectiv 3,50 pp, înlocuind dobânda de referință a băncii cu indicele euribor. În cuprinsul notelor de ședință reclamantul invocă Directiva 93/13/CEE.
În ședința publică din 25 iunie 2012 reprezentantul pârâtei invocă tardivitatea depunerii unei precizări la acțiune.
Prima instanță nu se pronunță explicit asupra excepției tardivității invocată de către pârâtă, nepronunțându-se însă în vreun fel asupra noilor solicitări ale reclamantului sau din perspectiva noului temei de drept invocat.
În virtutea rolului activ la care îl obligă pe judecătorul învestit cu soluționarea cauzei art.129 Cod procedură civilă, acesta este obligat să lămurească toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei.
Prima instanță era datoare în primul rând să stabilească în cauză cadrul procesual, prin lămurirea obiectului litigiului. În situația în care notele de ședință, prin conținutul lor, tindeau la o modificare a acțiunii să analizeze, în raport de momentul la care precizările au fost aduse, dacă a intervenit o eventuală decădere a reclamantului din dreptul de a modifica acțiunea introductivă de instanță, să stabilească temeiul de drept pe care reclamantul își întemeiază acțiunea.
Ttoate aceste obligații prima instanță nu și le-a îndeplinit.
Potrivit art.131 Cod procedură civilă modificarea cererii de chemare în judecată poate fi făcută inclusiv la prima zi de înfățișare. În opinia tribunalului prima zi de înfățișare s-a consumat la termenul de_, întrucât termenul anterior, cel din_, care reprezintă primul termen de judecată, nu poate fi socotit ca fiind prima zi de înfățișare, întrucât părțile nu erau în măsură să pună concluzii, în condițiile în care de-abia la acel termen s-a comunicat reclamantului întâmpinarea formulată de către pârât (întâmpinare în cuprinsul căreia s-au invocat chestiuni esențiale pe care prima instanță le-a și avut în vedere în luarea hotărârii), acordându-se reclamantului termen pentru studiul acesteia.
În consecință, la momentul depunerii notelor de ședință, reclamantul se afla încă în termenul de modificare a cererii sale.
Având în vedere faptul că judecătorul fondului a pronunțat sentința lăsând necercetat, cel puțin sub anumite aspecte, fondul cauzei, tribunalul în temeiul art.304 pct.2, 312 alin.5 Cod procedură civilă va casa sentința și va trimite cauze spre rejudecare primei instanțe.
În rejudecare prima instanță va stabili obiectul cererii de chemare în judecată, va solicita reclamantului să indice temeiul de drept al acțiunii sale, dat fiind faptul că în conținutul notelor invocă și Directiva nr.93/13/CEE și Legea nr.193/2000, urmând a se pronunța asupra tuturor capetelor de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Admite recursul declarat de către reclamantul DP, domiciliat în S.
M., str. B. vodă, nr. 23/11, împotriva sentinței civile nr. 1630/_ a Judecătoriei S. M., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte J. ecători G. ier
N. B. V. F. V. P. M. H.
Detașată la Secția I Civilă Semnează
G. ier șef secție
Red. V.P. - _
Tehnoredact. -C.C.-_ Ex. 2
J. ecător la fond: V. G. C.
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA C., DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ *
Din /2012
Către,
JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAȚIEI
Alăturat prezentei vă înaintăm dosarul cu nr. mai sus menționat, privind recurentul DP domiciliat în S. M., str. B. vodă, nr. 23/11, întrucât prin Decizia civilă nr. 67/R/_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul cu nr. mai sus menționat s-a dispus admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 1630/_ pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosar nr._ * și trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instanțe.
Dosarul conține un nr. de
file și are atașate :
- dosarul nr._ * al Judecătoriei S. M. care conține un nr. de 62 file.
- dosarul nr._ al Tribubnalului M., secția I Civilă care conține 48 file.
Președinte G. ier
V. P. D. H.
| ← Încheierea civilă nr. 584/2013. Acțiune în constatare | Decizia civilă nr. 201/2013. Acțiune în constatare → |
|---|
