Decizia civilă nr. 1413/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1413/R
Ședința publică din 13 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. F.
J. ecător V. P.
J. ecător N. B.
G. ier C. M. C.
Pe rol fiind pronunțarea recursului declarat de recurentul - pârât C. B.
V., cu domiciliul în B., str. M., bl. 15, sc. A, ap. 1, județul B. Năsăud, împotriva sentinței civile nr. 10.701 din_ a Judecătoriei B. M., pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu intimata - reclamantă SC G. S. și intimații - pârâți SC G. -
C. S. și C. V. .
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de 29 noiembrie 2013, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de 06 decembrie 2013, iar apoi la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 10701/30 noiembrie 2011 a Judecătoriei B. M. s- a luat act de renunțarea reclamantei SC G. S. la judecarea cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta SC G. CUȘ S. .
S-a constatat ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. B. V. față de cererea privind rezilierea convențiilor privind împrumutul de folosință din data de_ .
S-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta SC G. S. în contradictoriu cu pârâtul C. B. V. .
A fost obligat pârâtul C. B. V. să plătească reclamantei SC G.
S. suma de 1016 lei reprezentând contravaloare facturi nr. 0052/_, nr. 2845/_, nr. 3178/_ și nr. 6650/_ și dobânda legală calculată la această sumă de la data scadenței obligației de plată și până la achitarea integrală a debitului.
A fost obligat pârâtul C. B. V. să plătească reclamantei suma de 3600 euro reprezentând contravaloarea a două aparate de produs cafea și dobânda legală calculată la această sumă de la data de 21 februarie 2011 și până la achitarea integrală a debitului.
De asemenea, a fost obligat pârâtul C. B. V. să plătească reclamantei suma de 1295 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței s-a reținut că la data de 15 octombrie 2008 între reclamanta SC G. S. în calitate de proprietar și pârâta SC G. C. S. în calitate de client s-a încheiat convenția privind împrumutul de folosință, obiectul contractului constând în transmiterea folosinței următoarelor bunuri mobile aflate în proprietatea exclusivă a reclamantei: aparat de cafea marca AMBRA cu nr de inventar 1224 contor 13595. Conform contractului proprietarul transmite clientului folosința bunurilor precizate, revenind clientului obligația de a respecta întocmai instrucțiunile de a folosi doar tipul de cafea vândută de SC G. S. în cantitate de min 4 kg/lună/aparat, de a utiliza bunul exclusiv destinației sale din fabricație și celei date prin contractul de transmitere a folosinței (art. 2 din contract).
Potrivit art. 4 din contract clientul are obligația de a menține bunul conform destinației sale pe întreaga durată în care bunul se află în folosința sa, iar în cazul în care aparatul sau accesoriile sale suferă deteriorări, din culpa clientului sau utilizatorului, acesta se obligă să achite proprietarului contravaloarea pieselor de schimb. Pierderea, distrugerea, furtul bunului în perioada în care acesta se află în folosința clientului sau a utilizatorului (persoană terță față de prezentul contract) atrage răspunderea clientului față de proprietar cu obligația de a-i achita proprietarului în termen de 30 de zile de la constatarea pierderii, distrugerii sau furtului contravaloarea aparatului, dar nu mai puțin de 1800 eur (art. 5 din contract).
Conform art. 7 din contract pentru orice obligație de plată a oricăror sume de bani provenite din executarea contractului administratorul clientului (pârâtei), C. V., se obligă în solidar ca persoană fizică alături de client, față de proprietar. Proprietarul (reclamanta) are dreptul de a urmări fie clientul persoană juridică, fie administratorul acestuia persoană fizică, fie ambele persoane în solidar, la alegerea reclamantei.
Conform proceselor verbale de predare primire pârâtei i-au fost predate aparatele astfel: la data de 14 aprilie 2009 a fost predat pârâtei aparat SAECO 1P nr. inventar 128, la data de 14 aprilie 2009 a fost preluat de la pârâtă aparatul AMBRA cu nr. de inventar 1224 (f. 17); la data de 30 aprilie 2009 au fost predate pârâtei două aparate AMBRA cu nr. inventar 1242 și SAECO IP cu nr. inventar 128 (f. 18); la data de 04 mai 2009 este predat pârâtei aparatul cu nr. de inventar 1261 și a fost ridicat de către reclamantă aparatul AMBRA cu nr. inventar 1242 (f. 19); la data de 11 iunie 2009 este predat pârâtei aparatul AMBRA cu nr. de inventar 1259 și la aceeași dată a fost preluat de către reclamantă aparatul AMBRA cu nr. inventar 1261 (f. 20). Din analiza
proceselor verbale de predare primire rezultă că au rămas în folosința pârâtei aparatele AMBRA cu nr. de inventar 1259 și SAECO 1P 128.
Conform facturilor depuse la dosar seria GMK nr. 0052 din_, seria GMK nr. 2845 din_, seria GMK nr. 3148 din_ și seria GMK nr. 6650 din_ în perioada_ -_ reclamanta a furnizat pârâtei cafea și zahăr personalizat în valoare totală de 1145 lei (f. 12- 14). Conform notificării din data de_ din factura seria GMK nr. 0052 din data de_ pârâta a efectuat o plată parțială.
La data de 22 iunie 2011 reclamanta formulează cerere de renunțare la judecată față de pârâta SC G. C. S. (f. 50).
Conform art. 246/c.p.c. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă. Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, va obliga pe reclamant la cheltuieli, iar când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți. Pârâții nu s-au opus cererii de renunțare la judecată formulată de reclamant și nici nu au solicitat cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 246/c.p.c. instanța va lua act de renunțarea la judecarea cererii formulată în contradictoriu cu pârâta SC G. C. S. . Având în vedere renunțarea reclamantei la primul capăt de cerere - dispunerea rezilierii convențiilor privind împrumutul de folosință - urmează a se constata ca rămasă fără obiect excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. B. V.
, excepție invocată din oficiu de instanță.
Cu privire la obligația de plată a sumelor de bani. Pârâtul C. B. V. s-a obligat prin contractul de de împrumut de folosință ca persoană fizic în solidar cu societatea comercială G. C. S. la plata oricăror sume de bani provenite din executarea contractului. Potrivit contractului clientului SC G. C.
S. îi revine obligația de a achita contravaloarea cafelei și a zahărului furnizate, precum și obligația de a achita contravaloarea aparatelor lăsate spre folosință
- pierdute, distruse sau furate. În temeiul art 1039 cod civil pârâtul C. B.
V. va fi obligat la plata sumelor de bani datorate în temeiul contractului astfel cum acestea vor fi stabilite.
În ce privește sumele de bani reprezentând contravaloarea cafelei furnizate, pârâtul recunoaște că se datorează suma de 1016 lei. Facturile sunt semnate și ștampilate de clientul beneficiar, confirmându-se primirea produselor, cantitatea și valoarea produselor. Creanța este astfel certă, lichidă și exigibilă și pârâtul în temeiul art. 969, art. 1039 și art. 1073 cod civil va fi obligat să plătească reclamantei suma de 1016 lei reprezentând contravaloarea cafelei și zahărului personalizat furnizat.
Cu privire la contravaloarea aparatelor de cafea, conform contractului în caz de pierdere, distrugere sau furt al aparatelor lăsate spre folosință, pârâții sunt obligați să restituie contravaloarea aparatelor, dar nu mai puțin suma de 1800 eur/aparat. Pârâtul C. B. a contestat valoarea solicitată pentru
aparate. Părțile au cuantificat însă, în contract suma minimă de plată în cazul pierderii, distrugerii sau furtului aparatelor. Conform proceselor verbale de predare - primire în folosința pârâtei au rămas două aparate, prin urmare se datorează suma de 3600 euro.
În cazul împrumutului de folosință principala obligație a clientului comodatar este de a restitui la scadență lucrul împrumutat în natură (art. 1560 cod civil). Părțile pot însă conveni ca în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, să fie achitat echivalentul în bani a bunului împrumutat. Pârâtul a invocat drept cauză de exonerare de răspundere distrugerea aparatelor în incendiul ce a mistuit și imobilul în care pârâta SC G. C. S. își desfășura activitatea. În cazul împrumutului de folosință comodatarul suportă și riscul pieirii fortuite în cazul în care bunul a fost evaluat în momentul contractării (art. 1567 cod civil). Este situația dedusă judecății, părțile evaluând bunul la momentul contractării și stabilind obligația de plată a sumei de minim 1800 euro/aparat în cazul distrugerii bunului.
Având în vedere motivele de fapt expuse și textele legale invocate, pârâtul
C. B. V. a fost obligat la plata sumei de 3600 euro reprezentând contravaloarea celor două aparate de cafea lăsate în folosință.
Pentru întârzierea în executarea obligațiilor de plată pârâtul a fost obligat să plătească la sumele datorate dobânda legală astfel: pentru suma de 1016 lei de la data de scadenței - data emiterii fiecărei facturi - și până la achitarea integrală a debitului, iar pentru suma de 3600 euro pârâtul a fost obligat la plata dobânzii legale de la data de_ (data cererii de chemare în judecată) astfel cum s-a solicitat și până la achitarea integrală a debitului.
În temeiul art. 274 alin 1/c.p.c. în conformitate cu care partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1295 lei (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocat).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul C. B. V. solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că în mod greșit instanța a admis cererea de renunțare la judecată formulată de reclamant în ce privește societatea înainte de a fi citat în cauză lichidatorul judiciar. Era obligatoriu a fi citată în mod legal societatea pârâtă prin lichidator și abia ulterior să fie posibilă o renunțare la judecata cu privire la această societate. Este o chestiune procedurală peste care nu se putea trece.
Pe de altă parte, prin renunțarea la judecată formulată față de societatea care este singura parte în contractul de împrumut de folosință, este evident că nu se mai putea discuta și dispune asupra cererii de reziliere a convenției și de obligarea la despăgubiri în baza răspunderii contractuale. Obligatorie era stabilirea inițial a răspunderii părții contractante ca urmare a rezilierii contractului, însă prin renunțarea la judecata față de societate, nu se mai putea analiza și dispune asupra rezilierii contractului, societatea fiind parte în dosar și în acel contract.
Neputându-se dispune asupra rezilierii contractului este evident că nu se putea stabili răspunderea societății și ca urmare nu se declanșa nici răspunderea subsidiară a recurentului, chiar dacă era în solidar. În momentul de față, în situația în care contractul de împrumut de folosință este în vigoare, înseamnă că nu se poate angaja vreo răspundere în sarcina părții.
De asemenea, și raportat la facturile în cauză, era important și obligatoriu a se angaja răspunderea (contractuală) a societății, răspunderea recurentului fiind subsecventă și procedura de conciliere a fost îndeplinită cu societatea, iar în cauză a rămas doar persoana fizică, analiza contractului și a facturilor fiind făcută în lipsa unei părți din proces (prin renunțarea la judecată).
Recursul nu a fost motivat în drept.
Intimata SC G. S., prin reprezentantul său prezent în instanță, la ultimul termen de judecată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea primei instanței este temeinică și legală.
Recursul este fondat.
Între societatea reclamantă și societatea pârâtă s-a încheiat la data de_ contractul de comodat având ca obiect aparate de cafea, în care reclamanta SC G. S., în calitate de proprietar al aparatelor se obliga să transmite pârâtei SC G. - C. S. folosința aparatelor, bunuri ce fac obiect al convenției, și să livreze cafeaua utilizată în folosirea aparatelor.
Părți contractante în contractul de comodat sunt cele două societăți comerciale mai sus menționate.
La art. 7 din contract, se stipulează faptul că pârâtul C. B. V., ca administrator al SC G. - C. S., se obligă în solidar, ca persoană fizică, alături de societate, pentru orice obligație de plată a oricăror sume de bani provenite din executarea contractului.
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamanta a solicitat rezilierea contractului și obligarea pârâților la plata unor sume de bani, reprezentând, pe de o parte contravaloarea aparatelor de cafea, iar pe de altă parte contravaloarea cafelei livrate, conform facturilor depuse la dosar.
În temeiul prevederilor contractuale, aparatele ce fac obiectul contractului de comodat au fost predate în folosința pârâtei SC G. - C. S., obligația de restituire către reclamantă intervenind doar la momentul încetării contractului.
Modalitatea în care reclamanta a înțeles să pună capăt relației contractuale a fost rezilierea. Rezilierea se poate cere doar în contradictoriu cu cocontractantul societății comerciale reclamante. Însă în cursul procesului, reclamanta înțelege să renunțe la judecată față de SC G. - C. S. .
Dată fiind renunțarea reclamantei la judecată nu mai există cadrul procesual necesar pronunțării rezilierii contractului pe cale judiciară, astfel încât nu mai putem vorbi despre consecințele care decurg din reziliere,
respectiv predarea bunurilor date în comodat sau, în lipsa lor, plata contravalorii acestora.
În consecință, în condițiile în care nu se poate pronunța rezilierea, întrucât reclamanta a înțeles să renunțe la judecată față de cocontractantul său, se impunea a fi respinsă acțiunea sa în parte în ce privește obligarea la plata contravalorii bunurilor obiect al comodatului, până la proba contrară contractul fiind în curs de derulare și producându-și efectele.
Acțiunea reclamantei este întemeiată în parte în ce privește contravaloarea cafelei. Există emise facturi în valoare de 1.016 lei, iar potrivit art. 7 din contract pârâtul C. B. V. se obligă în solidar la plata acestei sume, asumarea obligației în solidar îndreptățind creditorul să se îndrepte împotriva oricăruia dintre debitori, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune.
Motivul de recurs privitor la faptul că prima instanță nu putea lua act de renunțarea la judecată fără a fi citat în prealabil practicianul în insolvență desemnat pentru SC G. - C. S. nu poate fi primit, întrucât societatea comercială este o entitate juridică distinctă de persoana recurentului, care chiar dacă este administrator statutar al acesteia a formulat recursul în nume propriu, lipsindu-i interesul în invocarea nelegalei citări.
În consecință, recursul pârâtului este fondat în parte în ce privește sumele de bani reprezentând contravaloarea aparatelor de cafea, drept pentru care, în temeiul art. 304 ind. 1, 312 alin. 3 C.pr.civ., calea de atac va fi admisă, cu consecința modificării în parte a sentinței în sensul respingerii cererii reclamantei sub acest aspect. Hotărârea primei instanțe va fi menținută în parte în ce privește obligarea pârâtului la plata sumei de 1.016 lei reprezentând contravaloarea cafelei. Făcând aplicarea art. 276 C.pr.civ. pârâtul va fi obligat la plata către reclamantă a sumei de 295,28 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial iar 95,28 lei reprezentând timbru judiciar și taxă judiciară de timbru calculate aferent valorii de 1.016 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
ADMITE recursul declarat de pârâtul C. B. V., domiciliat în B.
, str. M., bl. 15, sc. A, ap. 1 județul B. -Năsăud împotriva sentinței civile nr. 10.701/_ a Judecătoriei B. M., pe care o modifică în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, în sensul că:
Admite acțiunea reclamantei SC G. S. formulată în contradictoriu cu pârâtul C. B. V. doar în parte, cu ce privește obligarea acestuia la plata sumei de 1016 lei cu dobânda legală.
Respinge petitul având ca obiect plata sumei de 3600 Euro cu dobânda aferentă.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 295,28 lei cheltuieli de judecată la fond.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Pronunțată în ședința publică de azi 13 decembrie 2013.
Președinte, V. F. | J. ecător, V. P. | J. ecător, N. B. |
G. ier, C. M. C. |
Red.P.V. /_
Tred. AAC /_ - 2 ex
J. ecător la fond: A. R. A.
| ← Decizia civilă nr. 565/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 126/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
