Decizia civilă nr. 163/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 163/2013
Ședința publică din data de 14 martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. JUDECĂTOR: M. A. P.
JUDECĂTOR: L. | D. | E. |
GREFIER: M. | D. |
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta SC O. V. I. G. SA PRIN S.
B., împotriva Sentinței civile nr. 1543/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr. _
, și în contradictoriu cu intimata SC V. A. S., având ca obiect pretenții.
Recursul a fost reținut în pronunțare la data de 28 februarie 2013, concluziile reprezentantului părții prezente au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1543/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC V. A. S., în contradictoriu cu pârâta SC O. V. I. G. SA prin S. B. și, în consecință s-a dispus obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 23.374,85 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de reparații auto, conform facturilor nr. 1101/_, 2153/_, 2154/_, 2887/_ .
S-a dispus obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, calculate la suma datorată, de la data scadenței, până la data plății integrale, s-a respins pretențiile reclamantei cu privire la suma de 30.028,02 lei, înscrisă în facturile nr. 7959/_ și nr. 9895/_ și s-a dispus obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.718,33 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că între reclamanta S.C. V. A.
S.R.L. și pârâta S.C. O. V. I. G. S.A. au existat raporturi contractuale având ca obiect prestarea de către reclamantă de servicii de reparații la autovehicule asigurate la pârâtă, aspect care rezultă din faptul că între cele două societăți există o relație de colaborare în acest sens, în temeiul legislației din materia asigurărilor, atestată de faptul că societatea pârâtă a efectuat plăți în dosarele de daună deschise de ea, reparațiile autovehiculelor fiind efectuate de către reclamantă.
În temeiul acestui tip de relații contractuale, reclamanta a emis factura nr. 1101/_ în valoare de 3.625,49 lei, în favoarea S.C. AM GRUP S.R.L., reprezentând manoperă conform deviz/contract de reparație nr. 2084/_, pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare BN-0. (f. 6-8), factura nr. 2153/_ în valoare de 4.168,30 lei, în favoarea S.C. BCR LEASING IFN S.A., reprezentând manoperă service conform deviz 4021/_, pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 9, 94, 96), factura nr. 2154/_ în valoare de 5.816,65 lei în favoarea S.C. BCR LEASING IFN S.A., reprezentând manoperă service conform deviz 3904/_, pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f._ ), factura nr. 2887/_, în valoare de 9.763,41 lei, în favoarea S.C. AXUM DYDAMIC S.R.L., reprezentând manoperă service conform deviz nr. 5223_ pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 12-15,112-113), factura nr. 7959/_ în valoare de 16.082,55 lei, în favoarea S.C. ROMSTAL LEASING IFN S.A., reprezentând manoperă service conform deviz nr. 12978/_, pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 17-20, 172-175), factura nr. 9895/_ în valoare de 13.945,71 lei, în favoarea S.C. VARODIMEX S.R.L., reprezentând contravaloare manoperă service deviz 14618, pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ (f. 23-24), deschise de pârâtă în dosarele de daună nr. CA/BN/08/1108 privind autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 81-109), nr.
CA/BN/08/1138 privind autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 110-119), nr. CA/BN/08/1025 privind autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 120-163), nr. CA/BN/08/20067080 privind autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 164-194).
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a constatat că factura nr. 9895/_ în valoare de 13.945,71 lei, emisă de reclamantă în favoarea S.C. VARODIMEX S.R.L., reprezentând contravaloare manoperă service deviz 14618, pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ (f. 23-24), a fost achită parțial de pârâtă în data de_, respectiv a fost achitat cuantumul de 13.290 lei (f. 50), diferența reprezentând franșiză per eveniment, datorată de către asigurat/utilizator. Totodată, instanța constată că factura nr. 7959/_ în valoare de 13.514,55 lei a fost refuzată la plată de către pârâtă, întrucât nu au fost îndeplinite prevederile contractuale de către asigurat/utilizator, acesta circulând cu un autovehicul având ITP expirat, aspect care rezultă din dosarul de daune nr. CA/BN/08/20067080 privind autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (f. 164-194) și cu privire la care asiguratul a fost încunoștințat (f. 51, 165).
În temeiul dispozițiilor art. 46 C.com., facturile reprezintă înscrisuri sub semnătură privată ce fac dovada existenței actului juridic și executării operațiunii ce constituie obiectul acestora. Prin urmare, deși nu a fost încheiat un contract scris, reclamanta a dovedit existența raporturilor contractuale, care constituie acordul lor de voință, cu putere de lege între părți, conform art. 969 C.civ., și care atestă drepturi și obligații în legătură cu prestațiile efectuate de reclamantă.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că, în cauză, sunt pe deplin îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale în ceea ce privește facturile nr. 1101/_, nr. 2153/_, nr. 2154/_ și 2887/_, respectiv:
existența unei fapte ilicite a pârâtei
, care constă în nerespectarea unei obligații contractuale și anume aceea de a achita integral și la scadență facturile emise pentru serviciile prestate, aducând prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantei. Din dispozițiile art. 1082 C.civ., rezultă că debitorul va fi obligat la plata despăgubirilor nu numai atunci când acționează cu intenția de a-l păgubi pe creditor, ci ori de câte ori nu va dovedi existența unei cauze străine, neimputabile, în condițiile art. 1083 C.civ. În același timp, textul de lege instituie și o prezumție de vină în sarcina pârâtei, prezumție relativă, care, însă, în cauză, nu a fost răsturnată de pârâtă nici prin dovada cazului fortuit sau a celui de forță majoră și nici prin dovada vinovăției reclamantei.
existența unui prejudiciu patrimonial
în care se concretizează această atingere, constând în suma de 23.374,85 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale emise și neachitate de către pârâtă.
Instanța a mai reținut că art. 1084 C.civ. dispune că daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, în vreme ce art. 1086 C.civ. prevede că este reparabil numai prejudiciul direct care se găsește în legătură cauzală cu faptul care a generat neexecutarea contractului.
raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu
vinovăția
celui ce săvârșește fapta ilicită, constând în neexecutarea obligației contractuale asumate, prin raportare și la prevederile art. 1080 C.civ., potrivit cu care diligența ce trebuie să se pună în îndeplinirea unei obligații este totdeauna aceea a unui bun proprietar.
Având în vedere că, în speța de față, reclamanta a făcut dovada executării propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către pârâtă, instanța a reținut că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi potrivit art. 1169 cod civil că, în speță, a executat propriile obligații.
Instanța a apreciat ca nefiind întemeiate susținerile pârâtei în sensul că nu a achitat factura nr. 2887/_ emisă în favoarea S.C. Axum Dynamic S.R.L., întrucât, conform prevederilor legislației fiscale, factura se emite pe numele societății de leasing, nu pe numele utilizatorului, pentru ca societatea de asigurări să poată recupera taxa pe valoarea adăugată plătită întrucât, în temeiul convenției încheiate, avea obligația de a achita serviciile prestate ei, urmând ca aspectele legate de domeniul fiscal să fie reglate potrivit legislației specifice. Totodată, sunt neîntemeiate susținerile pârâtei în sensul că facturile 2153, respectiv 2154/_ nu au fost achitate, având în vedere faptul că în aceeași perioadă și pentru aceleași riscuri, asiguratul/utilizatorul avea încheiate polițe de asigurare la BCR Asigurări și și-a manifestat dorința de a efectua reparațiile pe aceleași polițe, întrucât acestea nu sunt dovedite prin înscrisuri existente în dosarele de daună deschise la
societatea pârâtă, iar autoturismul cu nr. de înmatriculare_ avea poliță de asigurare facultativă a autovehiculelor la pârâtă, respectiv polița CASCO seria C nr. 6., în vigoare la data producerii evenimentului asigurat, respectiv la data de_, adresa privind rezilierea acestora fiind emisă la data de_ (f. 93, 72). Totodată, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ avea poliță de asigurare facultativă a autovehiculelor la pârâtă seria C nr. 5., în vigoare la data producerii evenimentului asigurat, respectiv la data de_, adresa privind rezilierea acestora fiind emisă la data de_ (f. 141, 72).
Totodată, instanța a constatat că, în speță, s-a făcut și dovada îndeplinirii de către reclamantă a procedurii concilierii directe, reglementată de dispozițiile art. 109 alin. 2 raportat la art. 7201C.pr.civ. (f. 5-8), precum și a punerii în întârziere a pârâtei (f. 27-36).
Față de cele de mai sus, instanța a reținut că, în speță, s-a făcut dovada existenței în patrimoniul reclamantei a unei creanțe certe, lichide și exigibile, care este constatată prin înscrisurile administrate la dosar.
Astfel, instanța a reținut caracterul cert al creanței, în conformitate cu dispozițiile art. 379 alin. 3 C.pr.civ., existența acesteia rezultând din facturile menționate, precum și caracterul lichid, astfel cum este stabilit de art. 379 alin. 4 C.pr.civ., câtimea creanței fiind determinată prin același act de creanță, opozabil pârâtei. Totodată, creanța pretinsă este exigibilă prin ajungerea sa la termen, fără ca facturile să fie achitate.
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei și la plata dobânzii legale, calculate de la data scadenței fiecărei facturi până la achitarea integrală a debitului. În speță, instanța a constatat că sunt pe deplin îndeplinite condițiile cerute de lege pentru curgerea de drept a dobânzii legale, și anume: obligația debitorului constă în plata unei sume de bani, este lichidă și exigibilă, iar prin neplata la scadență a sumei de bani datorate se prezumă că lipsa de folosință a acesteia a produs creditorului un prejudiciu, ce se impune a fi reparat prin acordarea dobânzii legale calculate pe durata întârzierii în executare.
Având în vedere dispozițiile art. 969-970, art. 1073 C.civ., instanța a admis în parte cererea și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 23.374,85 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de reparații auto, conform facturilor nr. 1101/_, 2153/_, 2154/_, 2887/_, precum și la plata dobânzii legale, calculate de la data scadenței facturilor până la achitarea integrală a debitului, urmând a respinge ca neîntemeiate pretențiile reclamantei cu privire la suma de 30.028,02 lei, înscrisă în facturile nr. 7959/_ și nr. 9895/_ .
Potrivit art. 276 C.pr.civ., când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța a apreciat în ce măsură fiecare din ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
În temeiul articolului menționat anterior, coroborat cu art. 274 C.pr.civ., instanța a compensat cheltuielile privind onorariile avocațiale achitate de părți și a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.718,33 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar aferente cuantumului facturilor în privința cărora a fost admisă acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta SC O. V. I.
G. SA
solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurată, în sensul respingerii acțiunii introductive ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că prin sentința civilă nr. 1543/2012 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de SC V. A. S. și în consecință a dispus obligarea recurentei la plata sumei de 23.374,85 lei către intimată, reprezentând contravaloarea serviciilor de reparații auto, conform facturilor nr. 1101/_, 2153/_, 2154/_, 2887/_, precum și la plata dobânzii legale calculate la suma mai sus menționată, de la data scadenței și până la data plății integrale. Instanța a dispus de asemenea obligarea recurentei la plata sumei de 1.718,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Se consideră că sentința atacată este nelegală deoarece raportat la suma la plata căreia recurenta a fost obligată în ceea ce privește factura nr. 1101/_, în valoare de 3625,49 lei, în favoarea S.C.AM GRUP S.R.L., reprezentând manoperă conform deviz/contract de reparație nr. 2084/_, pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare BN-0., pe baza informațiilor precizate în aceasta nu a putut fi identificat asiguratul, polița, nici dosarul de daună. Raportat la
această factură instanța nu a motivat sub nicio formă exigibilitatea acesteia, în consecință consideră că nu s-a probat caracterul cert, exigibil și lichid al creanței.
Raportat la facturile 2153/_ în valoare de 4168,30 lei în favoarea S.C. BCR Leasing IFN S.A., reprezentând manoperă service conform deviz nr. 4021/_, pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, respectiv 2154/_ în valoare de 5816,65 lei în favoarea aceleiași societăți, reprezentând manoperă service conform deviz nr. 3904/_ pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, acestea nu au fost achitate de recurentă având în vedere faptul că în aceeași perioadă și pentru aceleași riscuri, asiguratul/utilizatorul avea încheiate polițe de asigurare la BCR Asigurări și și-a manifestat dorința de a efectua reparațiile pe aceleași polițe. Consideră că această alegere îi aparține asiguratului, astfel neprezentând nicio relevanță data la care s-a solicitat rezilierea polițelor CASCO privind cele două autoturisme mai sus menționate.
Referitor la factura nr. 2887/_, în valoare de 9763,41 lei întocmită pe numele S.C. Axum Dynamic S.R.L., aceasta nu putea fi plătită, căci, conform prevederilor legislației fiscale, factura se emite pe numele societății de leasing (S.C. Unicredit Leasing IFN S.A.), nu pe numele utilizatorului, pentru ca societatea de asigurări să poată recupera taxa pe valoarea adăugată plătită.
În drept, s-au invocat disp. art. 299 și următoarele C.pr.civ., art 242 alin. 2 C.pr.civ.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate si din oficiu, conform dispozițiilor art. 3041 Cod proc. civila,
tribunalul constata ca acesta este fondat numai cu privire la factura nr. 1101/_, în valoare de 3625,49 lei, pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce privește factura nr. 1101/_, în valoare de 3625,49 lei, emisa în favoarea S.C. AM GRUP S.R.L., reprezentând manoperă conform deviz/contract de reparație nr. 2084/_, pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare BN-0., recurenta sustine ca, pe baza informațiilor precizate în aceasta nu a putut fi identificat asiguratul, polița, nici dosarul de daună. Tribunalul constata ca, atat la dosarul de fond, cat si la cel de recurs, nu se regaseste polita de asigurare, astfel ca nu se justifica obligarea recurentei la plata contravalorii si a acestei facturi.
Raportat la facturile nr. 2153/_ în valoare de 4168,30 lei emisa în favoarea S.C. BCR Leasing IFN S.A., reprezentând manoperă service conform deviz nr. 4021/_, pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, respectiv 2154/_ în valoare de 5816,65 lei în favoarea aceleiași societăți, reprezentând manoperă service conform deviz nr. 3904/_ pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, acestea nu au fost achitate de recurentă, deoarece aceasta a apreciat ca, în aceeași perioadă și pentru aceleași riscuri, asiguratul/utilizatorul avea încheiate polițe de asigurare la BCR Asigurări și și-a manifestat dorința de a efectua reparațiile pe aceleași polițe, considerand că această alegere îi aparține asiguratului, si ca nu prezinta nicio relevanță data la care s-a solicitat rezilierea polițelor CASCO privind cele două autoturisme mai sus menționate.
Tribunalul constata ca pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, marca FORD, tip S-MAX, polita de asigurare s-a incheiat cu BCR Asigurări pentru perioada_ -_ ( fila 76 dosar fond), in timp ce riscul asigurat s-a produs la data de_ ( fila 97 dosar fond), la data producerii acestuia autoturismul fiind asigurat la societatea recurenta conform politei de asigurare Seria C nr. 6. pentru perioada_ -_ ( fila 74 dosar fond).
Pentru autoturismul cu numărul de înmatriculare_, marca FORD, tip MONDEO TITANIUM, polita de asigurare s-a incheiat cu BCR Asigurări pentru perioada_ -_ ( fila 75 dosar fond), in timp ce riscul asigurat s-a produs la data de_ ( fila 77 dosar fond), la data producerii acestuia autoturismul fiind asigurat la societatea recurenta conform politei de asigurare Seria C nr. 5. pentru perioada_ -_ ( fila 73 dosar fond).
Adresa privind rezilierea celor doua polite de asigurare a fost emisă la data de_ (f. 93,
72).
Sustinerile recurentei referitoare la factura nr. 2887/_, în valoare de 9763,41 lei
întocmită pe numele S.C. Axum Dynamic S.R.L., in sensul ca aceasta nu putea fi plătită, căci, conform prevederilor legislației fiscale, factura se emite pe numele societății de leasing (S.C. Unicredit Leasing IFN S.A.), nu pe numele utilizatorului, pentru ca societatea de asigurări să poată recupera taxa pe valoarea adăugată plătită sunt nefondate. Corect a retinut prima instanta ca, în temeiul convenției încheiate intre parti, recurenta avea obligația de a achita serviciile prestate ei, urmând ca aspectele legate de domeniul fiscal să fie reglate potrivit legislației specifice.
Raportat la considerentele de fapt și de drept relevate mai sus, tribunalul, în baza art.312 alin.1 teza 1, alin.2 teza 1, alin. 3 teza 1 din Codul de proc. civilă, va admite recursul declarat de recurenta, va modifica, în parte, sentința recurată, în sensul că va dispune obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 19.748,36 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de reparații auto, conform facturilor nr. 2153/_ ; nr. 2154/_ și nr. 2887/_, urmand sa mentina celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta SC O. V. I. G. SA împotriva Sentinței civile nr. 1543/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Modifică, în parte, sentința recurată, în sensul că dispune obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 19.748,36 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de reparații auto, conform facturilor nr. 2153/_ ; nr. 2154/_ și nr. 2887/_ .
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, _
Președinte, | Judecători, | G. ier, | |||||
B. L. | T. | M. | A. P. | L. D. E. | M. | D. |
Red/dact: BLT/HVA
_ /2 ex
Jud. fond: C. R.R
| ← Sentința civilă nr. 877/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 677/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
