Decizia civilă nr. 179/2013. Acțiune în pretenții comerciale
Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 179/2013
Ședința publică din data de 18 martie 2013 Completul este constituit din: PREȘEDINTE: D. M. D.
JUDECĂTOR: N. K. JUDECĂTOR: M. C. B. GREFIER: A. VLAIC
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta SC O. V. I. G. SA împotriva sentinței civile nr. 17290/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata O. ANA, având ca obiect în primă instanță pretenții.
La apelul nominal efectuat în cauză, la ambele strigări, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se s-a solicitat de către recurentă, în temeiul art.242 C.pr.civ., judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său de la dezbateri.
Totodată, se constată că la data de 14 martie 2013 s-a înregistrat la dosar, din partea recurentei, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei.
T. ul, apreciind cauza în stare de judecată, o reține în pronunțare în baza actelor și a probelor existente la dosar.
T R I B U N A L U L :
Prin sentința civilă nr.17.290/14 septembrie 2012 pronunțată în dosarul civil nr.14._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei și respinsă cererea formulate de reclamanta SC O. A. V. I. G. SA (fosta SC BCR
A. V. I. G. SA), in contradictoriu cu O. Ana (decedata).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit art.41 alin.1 Cod procedură civilă, orice persoana care are
folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată. Pentru a fi parte în
proces legea nu pretinde condiția capacității procesuale de exercițiu, impune însă existența capacității de folosință. Codul civil, prin art.34, definește capacitatea de folosință ca fiind "aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații"; iar art.35 din același act normativ, precizează că această capacitate de folosință a persoanelor fizice "începe la nașterea persoanei și încetează cu moartea acesteia";.
În cauză, reclamanta a introdus cererea împotriva paratei la data de_, aceasta fiind decedată încă de la data de_, decesul fiind înregistrat sub nr.1820/_, așa cum rezultă din certificatul de deces
seria DZ nr.4. emis la data de_, coroborat cu fișa de evidență a persoanei.
În aceste condiții, instanța a apreciat că cererea a fost formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință și că nu sunt aplicabile prevederile legale privind posibilitatea reclamantei de a introduce în cauză moștenitorii (decesul survenind anterior înregistrării cererii, și nu în cursul judecății), a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei și, pe cale de consecință, a respins cererea formulate față de aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta S.C. O. A. V. I. G. S.A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică întrucât anterior promovării acțiunii a trimis pârâtei notificare la conciliere, notificată semnată personal de aceasta la_ . În condițiile în care între timp pârâta a decedat, moștenitorii acesteia, cunoscând de existența procesului aveau obligația de a comunica decesul pârâtei.
Intimata nu s-a prezentat în instanță și nici nu a formulat întâmpinare.
Prin încheierea civilă nr.1254/R/2012 pronunțată la data de 18 decembrie 2012 în dosarul nr._ al T. ului C. a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C. .
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate precum și a dispozitiilor art. 304, 304 ind.1 și 312 Cod procedura civila., tribunalul reține următoarele
:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul J. i C.
-N. la data de_, reclamanta SC O. A. V. I. G. SA (fosta SC BCR A. V. I. G. SA) a solicitat obligarea paratei O. Ana la plata sumei de 2934,54 lei achitata pentru pagubele cauzate de parata apartamentului cu nr.9 din C. -N., str. H., nr.5 aflat in proprietatea numitului Comsa D. Nicolaie, precum si a sumei de 638,38 lei reprezentand dobanzi legale calculate efectiv de la data de_ pana la data de_, precum si in continare pana la data platii efective, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata
Constatand ca la data de_ a survenit decesul paratei O. Ana, prima instanta a invocat din oficiu si admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a acesteia si, in consecinta, a respins cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu aceasta.
Recurenta a criticat sentinta pronuntata in cauza sub doua aspecte. Astfel, s-a sustinut ca in mod gresit prima instanta a admis aceasta exceptie fara a-i comunica inscrisurile depuse la dosarul cauzei si fara a pune in discutia partilor exceptia invocata, iar daca reclamanta ar fi aflat la primul termen de judecata despre decesul paratei ar fi putut sa solicite acordarea unui termen de judecata pentru modificarea cadrului procesual, in conformitate cu dispozitiile art.132 al.1 Cod procedura civila, insa instanta in mod nelegal nu a tinut cont de aceasta.
Cu privire la aceasta sustinere, se constata ca anterior primului termen de judecata, numita Ghete R. a depus la dosarul cauzei certificatul de deces al paratei O. Ana (fila 32 dosar fond). Instanta a efectuat la randul sau verificari din oficiu cu privire la parata, fiind atasata la dosarul cauzei fisa de evidenta a paratei, aflata in baza de date electronica a Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (fila 35 dosar fond). In conditiile in care reclamanta nu s-a prezentat la primul termen de judecata si a solicitat judecarea cauzei in lipsa, in mod corect prima instanta, constatand ca parata nu a avut capacitate de folosinta la momentul promovarii cererii de chemare in judecata, a invocat din oficiu aceasta exceptie de ordine publica, pe care ulterior a admis-o, cu consecinta respingerii actiunii. Contrar sustinerilor recurentei, se constata ca nu exista niciun text de lege care sa instituie obligatia instantei de judecata de a amana judecarea cauzei pentru a incunostinta partile despre exceptiile pe care le-a invocat din oficiu. Instanta este obligata sa puna in discutia partilor exceptiile de ordine publica pe care le ridica, daca acestea sunt prezente in sedinta publica la termenul de judecata la care s-au invocat respectivele exceptii, insa lipsa partilor, care au acceptat si chiar solicitat judecarea cauzei in lipsa, nu impiedica instanta sa solutioneze exceptiile la chiar termenul la care acestea au fost invocate. Nu in ultimul rand, se impune si observatia ca partile au obligatia de a urmari desfasurarea si finalizarea procesului, in conformitate cu prevederile art.129 al.1 Cod procedura civila, iar omisiunea partii de a studia actele depuse la dosar, pentru care nu exista obligatia comunicarii instituita in sarcina instantei, nu poate fi imputabila decat partii.
Din acelasi motiv nu poate fi primit nici argumentul recurentei in sensul ca daca ar fi avut cunostinta despre decesul paratei ar fi putut solicita modificarea actiunii si improcesuarea altor persoane. Reclamanta ar fi putut afla despre decesul paratei anterior primului termen de judecata stabilit pentru data de_, certificatul de deces fiind depus la dosarul cauzei inca din data de_, iar omisiunea acesteia de a studia dosarul de fond ii este imputabila acesteia, in conformitate cu dispozitiile art.129 al.1 Cod procedura civila anterior mentionate. Oricum, introducerea in cauza a mostenitorilor, in conformitate cu dispozitiile art.243 Cod procedura civila, nu ar fi fost posibila, intrucat aceste norme reglementeaza introducerea in cauza a mostenitorilor partii decedate in ipoteza in care decesul survine ulterior sesizarii instantei de judecata, iar in cazul in care paratul era decedat la data introducerii cererii de chemare in judecata, fiind asadar lipsit de capacitate de folosinta, sanctiunea care intervine este nulitatea cererii introductive, care nu poate produce niciun efect.
Cel de-al doilea aspect invocat de recurenta se refera la imprejurarea ca anterior introducerii actiunii a fost realizata procedura concilierii directe cu parata, fiind astfel demarata procedura contencioasa, or la acel moment parata avea calitate procesuala de folosinta. Rationamentul recurentei este lipsit de fundament juridic, pentru urmatoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 7201Cod procedura civila, in forma in vigoare la data promovarii cererii de chemare in judecata, in procesele si cererile dintre profesionisti evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa cu cealalta parte, in termenii si conditiile detaliate prin alineatele 2 - 5 ale aceluiasi text legal. Din interpretarea sistematica a
dispozitiilor art. 7201al. 1-5 Cod procedura civila, ca si din interpretarea literala a prevederilor art. 7201al. 1 Cod procedura civila reiese ca aceasta procedura se impune a fi derulata anterior sesizarii instantei cu o cerere de chemare in judecata, concilierea fiind o conditie prealabila formularii cererii, guvernata de dispozitiile art.109 al.2 Cod procedura civila.
Procedura concilierii nu este parte a demersului judiciar initiat de reclamant, ci este o procedura prealabila si anterioara acestuia, iar faptul ca aceasta este instituita prin norme imperative nu poate conduce la concluzia ca ar fi o procedura legala, atata timp cat nu derulata in fata instantei sau sub controlul acesteia si atata timp cat prevederile art. 7201al. 1 Cod procedura civila stabilesc in mod expres ca aceasta procedura se realizeaza inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, asadar inainte de declansarea unei proceduri contencioase.
Ca urmare, argumentul recurentei in sensul ca ar fi realizat procedura concilierii cu parata nu poate conduce la o alta concluzie decat cea retinuta de prima instanta, intrucat parata era decedata la data introducerii actiunii, fiind lipsita de capacitate de folosinta, iar capcitatea procesuala de folosinta a partilor, ca si celelalte conditii de fond ale actiunii civile, se analizeaza in raport de momentul introducerii acesteia.
Neputand fi retinute criticile recurentei, tribunalul apreciaza ca recursul declarat in cauza de catre recurenta SC O. V. I. G. SA (fosta SC BCR A. V. I. G. SA) nu este intemeiat, astfel ca in temeiul dispozitiilor art.312 Cod procedura civila, recursul va fi respins ca atare, cu consecinta mentinerii in intregime a sentintei civile nr._, pronuntata la data de_ de catre Judecatoria C. -N. in dosar nr. 14._ .
PENTRU ACESTE M. IVE IN NUMELE LEGII DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de | catre recurenta SC O. | ||
V. | I. | G. SA (fosta SC BCR A. V. I. | G. SA) impotriva |
sentintei civile nr._, pronuntata la data de_ de catre Judecatoria
C. -N. in dosar nr. 14._, pe care o mentine in totalitate. Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica in data de 18 martie 2013
PRESEDINTE: | JUDECATOR: | JUDECATOR: | GREFIER: | |
D. M. D. | N. | K. M. C. | B. A. Vlaic |
Red./dact./MCB/MM/2ex./_ Judecător fond: C. I., Judecătoria Cluj-Napoca, județul C. .
← Sentința civilă nr. 2101/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 110/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
---|