Decizia civilă nr. 30/2013. Contestație la executare silită

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - CA Cluj (2013)

ROMÂNIA

T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._ /a1

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR.30/2013

Ședința publică din data de 13 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: C. G. JUDECĂTOR: D. M. D.

GREFIER: A. B.

Pe rol fiind apelul declarat de apelanta V. K. M. împotriva încheierii civile din data de_, a încheierii civile nr.4267/_ și a sentinței civle nr.9771/_, recursurile declarate de recurenții V. Z., K. N. și KORSOG M. G. împotriva sentinței civile nr. 9771/_, pronunțată de Judecătoria C. - N., în dosarul nr._, privind și pe intimații SA ȘI O. și SC P. L. I. SA, având ca obiect în primă instanță contestație la executare.

La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă în reprezentarea intereselor intimatei SC P.

L. I. SA, d-l avocat Bujiță Aurel, lipsind restul părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul intimatei SC P. L. I. SA solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitate și celorlalte părți să se prezinte la dezbateri.

T. ul încuviințează cererea formulată de reprezentantul intimatei SC P. L. I. SA și dispune lăsarea cauzei la a cea de-a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă în reprezentarea intereselor intimatei SC P. L. I. SA, d-l avocat Bujiță Aurel, lipsind restul părților.

Reprezentantul intimatei solicită, având în vedere că cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de apelanta V. K. M. a fost respinsă și acesta nu a complinit obligația stabilită în sarcina sa, nulitatea apelului.

Având în vedere faptul că apelanta V. K. M. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă fondului cauzei în cuantum de 1816,30 lei și a timbrului judiciar de 0,3 lei, raportat la dispozițiile art.20 alin.5 din Legea nr.146/1997 va dispune darea în debit a apelantei cu suma menționată, un exemplar al prezentei decizi urmând a fi comunicat Consiliului Local Al MUNICIPIULUI C. -N., în vederea executării silite a acesteia.

În ceea ce privește calea de atac, T. ul apreciază că această chestiune trebuie clarificată anterior soluționării excepției nulității apelului pentru neachitarea taxeijudiciare de timbru, raportat la faptul că o parte, respectiv

V. K. M. a declarat apel iar V. Z. a formulat recurs, ambele vizând aceeași hotărâre 9771/2013, aspect pe care-l pune în discuția părții prezente.

Reprezentantul intimatei SC P. L. I. SA arată că apelul este calea de atac de trebuia exercitată, pentru motivele expuse și în întâmpinarea formulată; obiectul cererii vizează și partajul bunurilor iar valoarea acestora depășește suma de 100.000 lei astfel că

apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art.103 ind.1 C.pr.civ. ci dispozițiile comune, caz în care toate părțile aveau deschisă calea de atac a apelului și nu a recursului.

T. ul, având în vedere dispozițiile art282 C.pr.civ raportat la obiectul cauzei, respectiv contestație la executare și partaj, reține că în mod corect aceasta cauză a fost înregistrată ca și apel, aceasta fiind calea de atac prevăzută de dispozițiile legale.

T. ul acordă cuvântul asupra excepției insuficientei timbrări a apelurilor formulate. Reprezentantul intimatei SC P. L. I. SA, în baza dispozițiilor art.20 din Legea nr.146/1997 solicită anularea apelurile care nu au fot timbrate. Arată că își rezervă dreptul de

a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

T. ul reține cauza în pronunțare.

T. UL,

Prin sentința civilă nr.9771/2012 pronunțată la data de 4 mai 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei

S.C.P.E.J. Asociați A. Dragoș și O. Andras, invocată din oficiu, a fost admisă în parte cererea de partaj formulată de contestatoarea V. K. M. în contradictoriu cu intimații V.

Z. și S.C. P. L. I.F.N. S.A, s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de intimata S.C. P. L. I.F.N. S.A., în contradictoriu contestatoarea V. K. M. și intimatul V. Z., și în consecință s-a constatat că intimatul V. Z. și contestatoarea au dobândit în timpul căsătoriei, în cote egale de 1/2 parte imobilul situat în C. -N., str. Becaș nr.11, ap.1, jud. C., înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 4666/1/I, s-a dispus sistarea stării de coproprietate asupra imobilului mai sus menționat prin atribuirea acestuia în întregime, în natură, contestatoarei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea intimatului V. Z., în cuantum de 1. lei, reprezentând echivalentul valoric al cotei-părți de 1/2 din imobil ce îi revine acestuia din urmă, s-a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimata S.C.P.E.J. ASOCIAȚI A. DRAGOȘ ȘI O. ANDRAS ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, s-a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimații S.C. P. L.

I.F.N. S.A. și V. Z., ca neîntemeiată, s-a respins petitul din cererea reconvențională formulată de intimata S.C. P. L. I.F.N. S.A. privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al contestatoarei. asupra întregului imobil apartament în litigiu, ca neîntemeiat și a fost obligată contestatoarea la plata către intimata S.C. P. L. I.F.N.

S.A. a sumei de 380 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând ½ din cuantumul onorariului pentru expert, achitat conform chitanței nr. CRIS 259/_ .

În motivarea soluției, instanța a reținut că la data de_ debitoarea S.C. Zozo S.R.L. a emis în favoarea intimatei creditoare S.C. P. L. I.F.N. S.A. biletul la ordin seria MIR03AC nr.0001956, pentru suma de 1192464,55 lei, cu scadența la data de _

, bilet la ordin ce a fost avalizat de către intimatul V. Z., bilet care urmare a refuzului la plată a fost investit cu formulă executorie și ulterior intimata creditoare a solicitat la _

S.C.P.E.J. A. Dragos si O. Andras demararea executării silite, atât împotriva debitoarei principale S.C. Zozo Car S.R.L., cât și împotriva avalistului V. Z., executare silită ce face obiectul dosarului execuțional nr.530/_ .

Prin somația emisă la data de_ în dosarul execuțional nr.530/2010 debitoarea

S.C. Zozo Car S.R.L. și intimatul V. Z. au fost somați să achite în favoarea intimatei creditoare suma de 1.192.464,55 lei + 22.116,76 lei, reprezentând debit plus cheltuieli de executare, în temeiul titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin în discuție. În vederea

realizării executării silite executorul judecătoresc a procedat la emiterea mai multor adrese de înființare a măsurii popririi către diverși terți popriți, precum și la îndeplinirea formalităților necesare în vederea vânzării la licitație publică a imobilului constând în apartamentul nr.1, situat în C. -N., str. Becaș nr.11, jud. C., înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 4666/1/I.

Conform înscrisurilor existente la dosar, imobilul menționat a fost dobândit în timpul căsătoriei de către contestatoare și intimatul V. Z., în temeiul contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.231/_ de B.N.P. K. Andrea Beata; prețul de vânzare al imobilului a fost de 63000 euro, din care la data de_ a fost achitată suma de 16000 euro, cu titlu de avans, din surse proprii, iar diferența de 47000 euro a fost achitată din creditul bancar acordat cumpărătorilor de B.C.R. S.A. în temeiul contractului de credit nr.426/_ .

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei S.C.P.E.J. Asociați A. Dragoș și O. Andras, instanța a apreciat-o ca fiind întemeiată dat fiind faptul că societatea de executori judecătorești nu are calitatea de parte în raportul de drept execuțional în litigiu, nefiind titulara vreunor drepturi sau obligații derivate din acest raport, ci este doar un organ al statului învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, conform art.2 din Legea nr.188/2000; astfel că instanța a admis excepția analizată și pe cale de consecință a respins contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimata

S.C.P.E.J. Asociați A. Dragoș și O. Andras, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește inadmisibilitatea cererii reconvenționale deduse judecății de către intimata S.C. P. L. I.F.N. S.A. ca urmare a invocării de către intimatul V. Z. a beneficiului de discuțiune instanța a apreciat că este lipsită de pertinență în condițiile în care intimatul are și calitatea de garant avalist, ori, având în vedere că biletul la ordin constituie un titlu cu caracter autonom, acauzal, dreptul și obligația corelativă născute din acesta fiind independente de raportul juridic obligațional care a stat la baza emiterii lui și ținând cont de disp. art.52 din Legea nr.58/1934, intimata creditoare era îndreptățită să procedeze la urmărirea concomitentă atât a debitoarei principale S.C. Zozo Car S.R.L., cât și a intimatului garant avalist pentru realizarea creanței, fără a fi ținută să respecte beneficiul de discuțiune instituit de disp. art.1662 C. civ. în favoarea acestuia din urmă, în calitate de garant fidejusor în contractul de fidejusiune încheiat între părți la data de_ (fila 114).

Referitor la petitele de partaj formulate, pe de o parte, de contestatoarea V. K. M.

, iar pe de altă parte, de intimata creditoare S.C. P. L. I.F.N. S.A., instanța de fond a reținut că bunul imobil supus partajului, constând în apartamentul nr.1, situat în C. -N., str. Becaș nr.11, jud. C., înscris în CF nr.1. C. -N., nr. cad. 4666/1/I, a fost dobândit cu titlu de cumpărare de către contestatoare și intimatul V. Z. după data încheierii căsătoriei, făcând parte din comunitatea matrimonială de bunuri a celor doi soți, raportat la dispozițiile Codului familiei, aflate în vigoare în momentul achiziționării de către soți a imobilului. De asemenea, sub aspectul contribuției fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor din comunitatea matrimonială, în practica judiciară în materie operează prezumția de contribuție egală, revenindu-i soțului care invocă o contribuție mai mare de 50% să facă dovada în acest sens, ori din probele administrate reiese că acesta a fost achiziționat cu o contribuție egală de către cei doi soți, iar nu cu o contribuție exclusivă sau majoritară de către contestatoare. Susținerile constestatoarei cu privire la faptul că apartamentul a fost cumpărat în realitate cu banii săi proprii, primiți ca dar manual de la părinții ei, nu pot fi primite, având în vedere faptul că și în situația în care s-ar admite, în mod ipotetic, că avansul de 16.000

euro achitat de către soți la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare ar fi provenit din suma de 32.000 euro menționată în antecontractul de vânzare-cumpărare ca fiind prețul stipulat pentru vânzarea de către părinții contestatoarei a unui imobil apartament situat în localitatea Ineu, (deși antecontractul de vânzare-cumpărare în discuție nu are dată certă, neputând face, astfel, în raport cu intimata S.C. P. L. I.F.N. S.A., dovada anteriorității sale față de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.231/_ de B.N.P. K. Andrea Beata) sau din suma de 68.000 lei (20359 euro) menționată în contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.569/_ de B.N.P. Lia Feier ca fiind prețul primit de părinții contestatoarei pentru imobilul apartament mai sus menționat, împrejurarea că atât contestatoarea, cât și soțul său, intimatul V. Z., au fost menționați în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.231/_ de B.N.P. K. Andrea Beata în calitate de cumpărători, coroborată și cu declarațiile martorilor Urkan G. E. și Joldes Sabin I., care au arătat că părinții contestatoarei au dorit să-i treacă pe soții V. în contractul de vânzare- cumpărare în calitate de cumpărători pentru a nu fi probleme după decesul lor și a simplifica procedura de succesiune conduce la concluzia că intenția părinților contestatoarei a fost aceea de a-i gratifica pe ambii soți cu suma bani pe care le-au dat-o acestora ca dar manual în vederea achiziționării apartamentului, iar nu doar pe fiica lor, astfel că suma de bani respectivă nu poate fi considerată drept o contribuție exclusivă a contestatoarei la dobândirea apartamentului, ci o contribuție comună a ambilor soți.

În ceea ce privește modalitatea de sistare a stării de coproprietate existentă între soți asupra imobilului, având în vedere creanța pe care intimata S.C. P. L. I.F.N. S.A. o deține împotriva intimatului V. Z., de faptul că prin petitul de partaj formulat contestatoarea a solicitat atribuirea bunului în litigiu în natură în favoarea sa, precum și de valoarea de circulație a imobilului, stabilită la suma de 214.710 lei prin expertiza tehnică judiciară de evaluare efectuată de expert tehnic Balint Cristian A., instanța a dispus sistarea stării de coproprietate asupra imobilului prin atribuirea acestuia în întregime, în natură, contestatoarei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea intimatului V. Z., în cuantum de 107.355 lei, reprezentând echivalentul valoric al cotei-părți de 1/2 din imobil ce îi revine acestuia din urmă.

Referitor la contestația la executare formulată de contestatoare, instanța a reținut că deși aceasta a solicitat anularea actelor de executare întocmite în dosarul execuțional nr.530/2010 S.C.P.E.J. Asociați A. Dragoș și O. Andras nu a invocat în concret niciun motiv de nelegalitate a actelor de executare silită, astfel că această cerere este neîntemeiată.

De asemenea, a fost considerat ca fiind neîntemeiat și petitul din cererea reconvențională formulată de intimata S.C. P. L. I.F.N. S.A. privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al contestatoarei. asupra întregului imobil apartament în litigiu, întrucât acesta nu poate fi valorificat pe calea unei cereri adresate justiției, nefăcând obiectul unei proceduri jurisdicționale (contencioase), ci tehnico-administrative, necontencioase, antemergătoare controlului jurisdicțional, reglementat de art. 1 pct. 2 din C.proc.civ..

Referitor la cererile de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de către părți, instanța a apreciat că față de obiectul cauzei și, ținând cont, totodată, și modul de soluționare a cererilor deduse judecății, precum și de disp. art. 276 C. proc. civ., se impune obligarea contestatoarei la plata către intimata S.C. P. L. I.F.N. S.A. a sumei de 380 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând ½ din cuantumul onorariului pentru expert, iar restul cheltuielilor de judecată ocazionate părților au fost compensate.

Împotriva încheierii pronunțate la data de 28 ianuarie 2011, a încheierii civile nr.4267/CC/0_ și a sentinței civile nr.9771/4 mai 2012 a declarat apel contestatoarea V.

K. M., solicitând admiterea apelului, micșorarea taxei de timbru la nivelul sumei de 194 lei și respingerii acțiunii și a cererii reconvenționale.

În motivarea apelului contestatoarea a arătat că apreciază ca apelul este calea de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond, invocând prev. art.402 alin.1 raportat la art.400¹C.pr.civ. precum și prev. art.2 pct.1 lit.a C.pr.civ. Aceasta atât în raport de valoarea bunului care face obiectul contestației, cât și de faptul că intimata SC P. L. I. SA este în sensul C.pr.civ. profesionist. În acest sens a fost invocată și necompetența materială și funcționala a instanței civile, in raport de competenta absoluta a instanței specializate.

În temeiul art. 18 al. 2. raportat la art. 2 al. 2 din Legea nr. 146/1997 se impune admiterea apelului, sau a recursului si anularea parțiala a încheierilor prin care s-a stabilit taxa de timbru, prin cele prin care aceasta a fost restabilita, si a încheierii prin care s-a respins cererea de reexaminare, pana la concurenta sumei de 194 lei, deoarece în cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contesta sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite, iar taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestată. De altfel, dispoziția prin care a fost somată să achite taxa de timbru este nelegala si fiindcă ea nu prevede si textul de lege in temeiul căruia este obligață la plata taxei de timbru suplimentare.

De asemenea, în mod nelegal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei SA Dragos si O. Andras, căci având in vedere ca potrivit actului existent la dosarul execuțional intitulat "Proces Verbal, Titlu Executoriu", S. a stabilit si facturat un onorariu pentru activitatea depusa. Actul respectiv este, potrivit legii, la rândul sau, un titlu executoriu distinct in temeiul căruia, in principiu, SA Dragos si O. Andras, si-au încasat o parte din onorariu, restul urmând a fi executat de la apelanta.

Nu este temeinică și legală nici soluția instanței de fond care constata ca bunul in litigiu ar fi fost dobândit cu o contribuție comuna si egala fiindcă prezumția instanței de fond cum că antecontractul din 30 ianuarie 2007 nu ar putea fi apreciat ca fiind anterior contractelor autentice din_ si fata de cel din_, deoarece acest raționament juridic nu a fost invocat de intimata de rând 3, si nici de instanța din oficiu având in vedere prevederile art. 129 c.p.c., instanța transformându-se practic în avocat al intimatei de rând 3, încălcând totodată de dreptul la apărare garantat prin prevederile art. 6 si urm a Convenției Europene și de dreptul intern, precum si de posibilitatea de a discuta acest raționament pe fond si de a propune si alte Mai mult, este netemeinică concluzia instanței cum că părinții ar fi avut intenția sa dea banii încasați pentru apartamentele vândute, concluzie care vine în contradicție cu depozițiile martorilor audiați. Mai mult, potrivit acelorași depoziții, proprietarii apartamentului în cauză sunt părinții apelantei iar nu aceasta si soțul acesteia, astfel că atât cererea formulată de apelantă cât și cererea reconvențională trebuiau respinse ca neîntemeiate. Este evident ca operațiunea de cumpărare a apartamentului pe numele soților

V., a constituit o tipica simulație, însă datorită stării de fapt s-a creat o situație nefavorabila părinților apelantei, aceștia fiind lipsiți de dreptul lor de proprietate. Tot atât de adevărat este insa si faptul ca sentința nr. 9771/2012, este nelegala si netemeinica, fiindcă, pe de-o parte, prin nepunerea in discuția pârtilor a apărărilor de drept invocate de instanța prin motivare, a fost lipsită de dreptul la apărare, si pe de alta parte a stabilit fără probe, exclusiv in temeiul unor prezumții o alta realitate decât ceea care este dovedita cu probe necontestate de părți. In

aceeași ordine de idei, stabilind in mod nelegal taxe de timbru imense a fost incalcat atât apelantei cat și intervenientilor in interes propriu, dreptul la acces liber la justiție.

Prin cererea de recurs, recalificată ca fiind apel, apelantul V. Z. a solicitat desființarea sentinței civile nr.9771/4 mai 2012 a Judecătoriei C. -N. ca fiind nelegală și netemeinică.

Astfel, soluția este nelegala pe motiv ca prevederile art. 52 din Legea nr. 58/1934, nu au fost invocate de părți, sau de instanța din oficiu, soluția s-a pronunțat în temeiul acestui text de lege, fiind astfel lipsit de dreptul la apărare care este garantat de dreptul procesual civil, de Constitutia României, si de Conventia Europeana, care face parte din dreptul intern, fiind în imposibilitatea astfel de a formula apărările pe prevederile prescripției dreptului la acțiune cambiala, in măsura in care protestul nu s-a făcut nici impotriva trăgătorului, si nici in contra avalistului, in termenul strict, prevăzut de legea cambiei, si nu a fost in măsura sa invoce si apărările de fond, prevăzute de art. 47,50, 51, si 74, din respectiva lege.

Pe de altă parte, contractul de fidejusiune își produce efectele, indiferent daca intimata, si/sau, instanța de judecata au invocat efectele avalului, atâta timp cat raportul de drept cambial, nu a fost invocat si discutat in fond, aceasta cauza trebuind sa fie soluționată exclusiv in raport de susținerile si apărările formulate de parti, rămânând de discutat care ar putea fi efectele avalului in raport de un contract perfect de fidejusiune care are forța obligatorie intre parti, si care constata dreptul avalistului de a invoca, indiferent, de cauza acțiunii creditorului, beneficiul de discuțiune.

De asemenea prin cererea de recurs, recalificată ca fiind apel, apelanții K. M. G.

, si K. N. au solicitat desființarea încheierii din 18 nov. 2011 si a încheierii prin care s-a respins cererea de reexaminare, ca fiind nelegale.

Intimata SC P. L. I. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelurilor formulate și menținerea sentinței civile nr.9771/2012 pronunțată la data de 4 mai 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. ca fiind temeinică și legală.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 1 aprilie 2013, tribunalul a stabilit în sarcina apelantei V. K. M. obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 3.120,65 lei și timbru judiciar de 10 lei aferentă apelului formulat, precum și a unei diferențe de taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.824,30 lei aferentă fondului cauzei, în sarcina apelantului V. Z. obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 97 lei și timbru judiciar de 5 lei, iar în sarcina apelanților K. M. G. și K. N. s-a stabilit obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 8 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru apelanta V. K. M. a formulat cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea pronunțată în ședința Camerei de consiliu din 22 aprilie 2013.

Deliberând cu prioritate asupra excepției invocate, raportat la dispozițiile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile art. 298 același act, tribunalul reține următoarele:

Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului sa achite suma datorată pana la primul termen de judecata, neîndeplinirea obligației de plata pana la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Potrivit art. 35 alin.1 și 5 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, adică înainte de primirea (înregistrarea), efectuarea sau eliberarea actelor taxabile sau înainte de prestarea serviciilor, neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea acțiunii sau a cererii.

Având în vedere faptul că apelanții V. K. M., V. Z., K. M. G. și K.

N. nu au făcut dovada achitării taxelor judiciare de timbru și a timbrelor judiciare stabilite în sarcina acestora, tribunalul în temeiul art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 raportat la art.

35 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 147/1996, urmează a admite excepția insuficientei timbrări a apelurilor, excepție invocată de intimata SC P. L. I. SA, și în consecință va anula ca netimbrat apelul formulat de apelanta V. K. M. în contradictoriu cu intimații SC P. L. I. SA și SA DRAGOȘ și O. ANDRAS, împotriva sentinței civile nr. 9771/2012 pronunțată la 4 mai 2012, a încheierii civile pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2011, a încheierii civile nr. 4267/CC/2011 pronunțată la 1 martie 2011 pronunțate în dosarul_ al Judecătoriei C. -N., pe care le menține în întregime, va anula ca netimbrat apelul formulat de apelantul V. Z. în contradictoriu cu intimații SC P. L. I. SA și SA DRAGOȘ și O. ANDRAS, împotriva sentinței civile nr. 9771/2012 pronunțată la 4 mai 2012 în dosarul_ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în întregime, și va anula ca netimbrat apelul formulat de apelanții K. M. G. și K. N. în contradictoriu cu intimații SC P.

L. I. SA și SA DRAGOȘ și O. ANDRAS, împotriva încheierii civile pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2011 și a încheierii civile prin care s-a soluționat cererea acestora de reexaminare pronunțate în dosarul_ al Judecătoriei C. -N., pe care le menține în întregime.

În temeiul art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997, dispune darea în debit a apelantei V. K. M., CNP 2., cu domiciliul în C. -N., str. P., nr. 30A, ap. 16, jud. C., pentru suma de 1.816,30 lei și timbru judiciar 2 lei, aferente fondului cauzei..

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite excepția insuficientei timbrări a apelurilor, excepție invocată de intimata SC

P. L. I. SA, și în consecință:

Anulează ca netimbrat apelul formulat de apelanta V. K. M. în contradictoriu cu intimații SC P. L. I. SA și SA DRAGOȘ și O. ANDRAS, împotriva sentinței civile nr. 9771/2012 pronunțată la 4 mai 2012, a încheierii civile pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2011, a încheierii civile nr. 4267/CC/2011 pronunțată la 1 martie

2011 pronunțate în dosarul_ al Judecătoriei C. -N., pe care le menține în întregime.

Anulează ca netimbrat apelul formulat de apelantul V. Z. în contradictoriu cu intimații SC P. L. I. SA și SA DRAGOȘ și O. ANDRAS, împotriva sentinței civile nr. 9771/2012 pronunțată la 4 mai 2012 în dosarul_ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în întregime.

Anulează ca netimbrat apelul formulat de apelanții K. M. G. și K. N. în contradictoriu cu intimații SC P. L. I. SA și SA DRAGOȘ și O. ANDRAS, împotriva încheierii civile pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2011 și a încheierii civile prin care s-a soluționat cererea acestora de reexaminare pronunțate în dosarul_ al Judecătoriei C. -N., pe care le menține în întregime.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Definitivă și executorie.

Pronunțată în ședința publică, azi 13 mai 2013.

PREȘEDINTE,		JUDECĂTOR,	GREFIER,
C. G.	D. M.	D. A. B.

Red.CG/MM 8 ex./_

Judecător fond: D. G. Roșu, Judecătoria Cluj-Napoca.

← Decizia civilă nr. 158/2013. Contestație la executare silită		Decizia civilă nr. 548/2013. Contestație la executare silită →

Decizia civilă nr. 30/2013. Contestație la executare silită

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 30/2013. Contestație la executare silită