Decizia civilă nr. 311/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.311
Ședința publică din data 13 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - F. M. JUDECĂTOR - D. D.
JUDECĂTOR - N. K. GREFIER - A. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de recurenta SC I. T. C. SA, în contradictoriu cu intimata SC R. E. S., împotriva sentinței civile nr. 24449/10 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Procedura este legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierile de ședință din data de 29 aprilie 2013 și 07 mai 2013, încheieri care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civila nr.24449/2012 pronunțată la data de 10 decembrie 2012 Judecătoria C. N. a admis in parte contestația la executare formulata de reclamanta SC R. E. S.R.L. in contradictoriu cu intimata SC ICTP T. C. S.A și s-a dispus anularea procesului verbal de situație din data de_, a somației imobiliare din data de_ si a tuturor actelor de executare subsecvente intocmite de BEJ Man O. I. in dosarul execuțional nr. 211/2011 referitoare la imobilul situat in C. -N. Bd. M. nr. 18 jud. C., înscris in CF nr.2. C. -N. nr. cadastral 1249/13.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că prin sentința comercială nr. 278/C/_ pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr._ rămasă irevocabilă prin decizia nr. 2849/_ a Înaltei Curți de Casatie si Justiție, SC UNIMET C. S.A. A fost obligată să achite intimatei SC I. T. C. S.A suma de 4.547.537 lei cu titlu de despăgubiri si 44.548,41 lei cheltuieli de judecată (f. 230).
În temeiul acestui titlu executoriu, intimata a demarat executarea silită împotriva debitoarei SC UNIMET C. S.A., executare ce formează obiectul dosarului execuțional nr. 211/2011 instrumentat de BEJ Man O. I. . Pentru realizarea creanței stabilite prin hotărârile judecătorești amintite, s-a demarat executarea silită imobiliară împotriva debitoarei SC UNIMET C. S.A. În cadrul executării silite imobiliare s-a încercat si valorificarea imobilului înscris in CF nr. 2. C. -N. nr. cadastral 12492/13, sens în care s-au întocmit actele execuționale contestate de reclamantă, respectiv procesul-verbal de situație din data de_ (f. 283 vol. III) si somația din
data de_ (f. 284 vol. III).
Instanța de fond a mai reținut că prin hotărârea AGEA SC UNIMET C.
S.A nr. 1/_ s-a aprobat reducerea capitalului social al debitoarei prin
divizare (f. 15-23 vol. I). Ca urmare a divizării, terenul înscris in CF nr. 2.
C. -N. nr. cadastral 12492/13 a trecut in patrimoniul reclamantei contestatoare.
Prin încheierea comercială nr. 3258/2011 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj in dosarul nr._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1959/2012 a Curții de Apel C. (f. 32-38), s-a constatat legalitatea procedurii de divizare a debitoarei SC UNIMET C. S.A.
Intimata SC ICTP C. S.A. a formulat cerere de intervenție in dosarul nr._, respinsa in principiu de instanță ca lipsită de interes, soluție menținuta de instanța de recurs.
Reclamanta SC R. E. S.R.L. si-a înscris dreptul de proprietate asupra imobilului identificat in CF nr. 2. C. -N. nr. cadastral 12492/13 in data de_ (f. 28). Intimata SC I. T. C. S.A. a formulat plângere împotriva încheierii prin care reclamanta contestatoare a înscris dreptul de proprietate in cartea funciară. Prin sentința civilă nr. 20025/._ pronunțata de Judecătoria Cluj-Napoca in dosarul nr._ s-a admis plângerea intimatei si s-a dispus radierea din cartea funciară nr. 2. C. -N. a înscrierii dreptului de proprietate al SC R. E. S.R.L. f. 59-60). Soluția a rămas irevocabilă prin decizia nr. 3925/R/_ a Curții de Apel
C. .
În data de_ prin încheierea nr. 1. a OCPI-BCPI C. s-a dispus radierea dreptului de proprietate al SC R. E. S.R.L. din CF nr. 2.
C. -N. si înscrierea somației emise in dosarul execuțional nr. 211/2011 al BEJ Man O. I. (f. 295 vol. II).
În data de_ prin încheierea nr. 1. emisa de OCPI-BCPI C. s-a dispus înscrierea în cartea funciară nr. 2. C. -N. a dreptului de proprietate al SC R. E. S.R.L. dobândit ca urmare a divizării (f. nr. 294).
În drept sunt aplicabile dispozițiile art. 249-250 din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale si art. 497 al. 4 C.pr.civ. Transferul dreptului de proprietate asupra imobilului înscris in CF nr. 2. C. -N. nr. cadastral 12492/13 din patrimoniul SC Unimet C. in patrimoniul contestatoarei SC R. E. S.R.L. a avut loc ca efect al divizării, aspect necontestat in prezenta cauză. Dreptul de proprietate al reclamantei contestatoare a devenit opozabil terților la data de_, data înscrierii in Registrul Comerțului a Hotărârii AGEA a Unimet C. din data de_ (f. 39-44).
Astfel, potrivit art. 249 lit. b) din Legea nr. 31/1990, in situația de față, divizarea unei părți din activul si pasivul debitoarei SC UNMET C. S.A., a produs efecte de la data înregistrării hotărârii AGEA, respectiv_ . Art. 250 din Legea nr. 31/1990 prevede ca o consecință a divizării "a) transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită sau divizată și societatea absorbantă/societățile beneficiare, cât și în raporturile cu terții, către societatea absorbantă sau fiecare dintre societățile beneficiare al tuturor activelor și pasivelor societății absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare";. Proiectul de divizare al debitoarei SC UNIMET C. S.A. cuprinde identificarea in detaliu a activelor transferate, astfel că nu există nici un dubiu cu privire la imobilele transferate reclamantei contestatoare încă de la momentul publicării acestui proiect.
In opinia instanței de fond, art. 250 din Legea nr. 31/1990 reglementează o situație specială de opozabilitate față de terți a dreptului de proprietate dobândit ca urmare a divizării.
Conform prevederilor art. 497 al. 4 C.pr.civ. "Drepturile reale înscrise după notarea somației de plată în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor si adjudecatarului, în afară de cazurile expres prevăzute de lege sau de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau terțul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creanțelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile si cheltuielile de executare";. Or, situația reglementată de art. 250 din Legea nr. 31/1990 reprezintă un caz de opozabilitate expres prevăzut de lege în sensul art. 497 al. 4 C.pr.civ.
Cu privire la concursul dintre Legea nr. 31/1990 si Legea nr. 7/1996, instanța de fond a apreciat că prima va primi o aplicare prioritară în ceea ce privește opozabilitatea transferului dreptului de proprietate dobândit ca urmare a divizării. Legea nr. 7/1996 constituie dreptul comun in materia publicității imobiliare, astfel că dispoziția prevăzută de art. 250 din Legea nr. 31/1990 care reglementează opozabilitatea față de terți a transferului dreptului de proprietate ca efect al divizării, are caracter special si se va aplica cu prioritate. Susținerile reclamantei contestatoare referitoare la incidența opozabilității prin efectul legii conform art. 26 al. 2 din Legea nr. 7/1996 nu pot fi reținute, deoarece reglementează o ipoteză diferită de situația din speță, mai precis dobândirea dreptului de proprietate ope legis, după cum în mod întemeiat a susținut intimata in întâmpinare.
De asemenea, instanța de fond nu a reținut susținerile referitoare la opozabilitatea dreptului de proprietate prin hotărârea judecatorească dată în dosarul nr._, deoarece intimata SC ICTP T. C. S.A. nu a avut calitate de parte in acea cauză, cererea sa de interventie fiind respinsă în principiu. Este de domeniul evidenței că intimata a cunoscut împrejurarea că dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in CF nr.2. C. -N. nr. cadastral 1249/13 s-a transferat in patrimoniul contestatoarei cu mult înainte de data de_, însă, anterior acestui moment, transferul nu ii putea fi opozabil conform legii.
Pentru toate aceste considerente instanța a reținut că dreptul de proprietate al reclamantei contestatoare SC R. E. S.R.L. asupra imobilului inscris in CF nr.2. C. -N. nr. cadastral 1249/13, era opozabil intimatei SC ICTP T. C. S.A. la momentul inscrierii somației de executare in cartea funciară. Astfel, in condițiile in care executarea silită s-a pornit împotriva debitorului SC UNIMET C. SA., cu privire la un imobil care nu se mai afla in patrimoniul debitoarei, iar transferul dreptului ii era opozabil creditoarei, actele de executare imobiliare efectuate cu privire la acest imobil sunt nelegale. In consecință, în temeiul art. 250 din Legea nr. 31/1990 față de prevederile art. 399 al. 1,art. 404 al. 1 si art. 497 al. 4 C.pr.civila, instanța a dispus anularea procesului verbal de situație din data de_, a somației imobiliare din data de_ si a tuturor actelor de executare subsecvente intocmite de BEJ Man O. I. in dosarul execuțional nr. 211/2011 referitoare la imobilul situat in C. -N. Bd. M. nr. 18 jud.
C., înscris in CF nr.2. C. -N. nr. cadastral 1249/13.
Deoarece din examinarea dosarului execuțional nr. 211/2012 se constată că executarea silită s-a demarat cu privire la mai multe imobile, față de conținutul capetelor de cerere din contestația la executare, se impune precizarea că vor fi anulate doar actele de executare referitoare la bunul înscris in CF nr.2. C. -N. nr. cadastral 1249/13, fiind astfel justificată soluția de admitere in parte a prezentei actiuni.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta SC I. T. C. SA solicitând modificarea sentinței recurate cu consecința respingerii contestației la executare.
În motivarea recursului recurenta a arătat că titlul executoriu pe care l-a pus în executare silită este sentința comercială nr. 278/C/2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr._, în temeiul căreia debitoarea UNIMET a fost obligată să achite suma de
4.547.537 lei cu titlu de despăgubiri și suma de 44.548,41 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Hotărârea a rămas irevocabilă prin admiterea recursului împotriva deciziei pronunțate în apel de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În paralel, s-a derulat procedura de divizare a debitoarei UNIMET C. SA prin transmiterea unei părți din patrimoniu către pârâta SC
E. S S. .
Recurenta a mai arătat că în cursul lunii martie 2011 debitoarea UNIMET C. și contestatoarea au formulat cerere de înscriere a dreptului de proprietate în cartea funciară cu privire la imobilul care face obiectul executării silite. Împotriva acestei înscrieri a formulat cerere de reexaminare și apoi plângere împotriva încheierilor de carte funciară, pronunțându-se decizia civilă nr. 3925/R/2012 prin care s-a admis plângerea și s-a dispus anularea încheierilor de carte funciară cu consecința radierii dreptului de proprietate al contestatoarei R. E. S S. . Ca urmare a procedat la executarea silită imobiliară asupra imobilului reînscris în cartea funciară în favoarea debitoarei, în condițiile art. 497 alin.4 C.pr.civ., obiectul contestației formându-l actele de executare silită imobiliare întocmite cu privire la acest imobil.
De asemenea, recurenta a arătat că instanța de fond a reținut corect starea de fapt, însă a interpretat greșit dispozițiile legale, întrucât în cauză sunt aplicabile disp. art. 497 alin.4 C.pr.civ., potrivit căruia drepturile reale înscrise după notarea somației de plată în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor și adjudecatarului, în cauză nefiind prezent vreun caz de excepție prevăzut de lege care să instituie vreun alt moment de la care dreptul de proprietate devine opozabil terților.
Astfel, concluzia contestatoarei care tinde a considera că transmiterea dreptului de proprietate operează în cazul divizării prin lege sau prin hotărâre judecătorească, precum și cea potrivit căreia dreptul de proprietate al R. asupra imobilului supus executării devine opozabil terților la data
înregistrării la O.R.C a ultimei hotărâri a adunării generale care a aprobat divizarea, conform art. 249 și urm. din Legea nr. 31/1990, sunt eronate.
În acest sens, recurenta a arătat că articolul 250 alin.1 lit. a din Legea nr. 31/1990 au ca sferă de reglementară activul și pasivul societăților participante la divizare ca universalități, respectiv ca fracțiuni ale patrimoniului societăților în cauză, ca efect a divizării, în timp ce prevederile Legii nr. 7/1996 reprezintă o reglementare specială care are ca sferă de aplicare imobilele cu privire la care instituie un sistem de publicitate cu reguli specifice. Cu alte cuvinte, raportat la sfera de reglementare a celor două acte normative, Legea nr. 7/1996 trebuie să primească aplicare prioritară, cu atât mai mult cu cât nu există nici o dispoziție legală care să suprime necesitatea înscrierii, cu efecte de opozabilitate, a dreptului de proprietate dobândit ca urmare a fuziunii sau divizării. În plus, Legea nr. 7/1996 nu cuprinde o dispoziție derogatorie, similară cu cea de la art. 497 C.pr.civ., respectiv "dacă legea nu prevede altfel";, care să permită alte reguli de opozabilitate cu privire la transmisiunea drepturilor reale.
În concluzie, recurenta a arătat că înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al R. E. S S., înscriere efectuată după data notării somației imobiliare, îi este inopozabilă și prin urmare urmărirea silită imobiliară poartă în mod legal asupra acestuia, în temeiul art. 497 alin.4 C.pr.civ.
Intimata prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului, arătând, în esență că, art. 250 alin.1 lit. a C.pr.civ., statuează ca efect principal al divizării transferul dreptului de proprietate asupra tuturor activelor și pasivelor societății divizate către societățile beneficiare, atât în raporturile dintre societatea divizată și cele beneficiare cât și în raporturile cu terții. Ca atare, în mod corect instanța de fond a apreciat că Legea nr. 31/1990 are aplicabilitate față de Legea nr. 7/1996.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate precum și disp. art.
304, 3041și 312 C.pr.civ, tribunalul reține următoarele:
Recurenta a criticat hotărârea primei instanțe, apreciind că soluția pronunțată este rezultatul unei greșite interpretări a dispozițiilor legale, însă recursul este nefondat, pentru considerentele care se vor expune în cele ce urmează.
Astfel, potrivit art. 497 alin.4 C.pr.civ., drepturile reale înscrise după notarea somației de plată în cartea funciară, nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor și adjudecatarului, în afară de cazurile expres prevăzute de lege sau de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau terțul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creanțelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile și cheltuielile de executare.
Așadar, din perspectiva dispozițiilor expuse, tribunalul reține faptul că textul citat reglementează și excepțiile, respectiv acele situații în care drepturile reale înscrise în cartea funciară după notarea somației, pot fi opuse creditorului urmăritor sau adjudecatarului, respectiv cazurile expres prevăzute de lege.
În acest context, tribunalul reține că acel caz expres prevăzute de lege este cel reglementat de disp. art. 250 din Legea nr. 31/1990, constituind astfel excepția de la regula impusă de art. 497 alin.4 C.pr.civ. Astfel, conform art. 250 din Legea nr. 31/1990 republicată, una dintre consecințele divizării vizează transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită sau divizată și societatea absorbantă/societățile beneficiare, cât și în raporturile cu terții, către societatea absorbantă sau fiecare dintre societățile beneficiare al tuturor activelor și pasivelor societății absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare.
Cu alte cuvinte, imobilele transferate contestatoarei sunt opozabile terților încă de la momentul publicării proiectului de divizare al SC UNIMET
C. SA.
Din perspectiva acestor dispoziții, susținerile recurentei potrivit cărora, situația reglementată de art. 250 alin.1 lit. a din Legea nr. 31/1990 nu ar constitui o excepție în sensul art. 497 alin.4 C.pr.civ, nu pot fi primite, întrucât în interpretarea recurentei ambele texte ar practic golite de conținut, prin înlăturarea efectelor pe care legea specială, respectiv Legea nr. 31/1990 a înțeles să le dea divizării, atât în raport cu societatea divizată și societățile beneficiare, cât și în raporturile cu terții.
În aceste condiții, în mod corect prima instanță a considerat că în speță se aplică cu prioritate Legea nr. 31/1990, cât privește opozabilitatea
transferului de proprietate dobândit ca urmare a divizării, Legea nr. 7/1996 constituind dreptul comun în materia publicității imobiliare.
În fine, este reală susținerea recurentei că Legea nr. 7/1996 nu cuprinde o dispoziție derogatorie care să permită alte reguli de opozabilitate cu privire la transmisiunea drepturilor reale ale imobilelor, însă o astfel de prevedere conține Legea nr. 31/1990 republicată, respectiv art. 250 alin.1 lit. a care, așa cum s-a arătat și în cele expuse anterior constituie legea specială, aplicându-se așadar cu prioritate față de Legea nr. 7/1996 și reglementează în mod expres o situație în care transferul dreptului de proprietate este opozabil chiar și terților de la momentul publicării proiectului de divizare.
În consecință, pentru toate considerentele expuse, în temeiul disp. art. 312 alin.1 C.pr.civ, tribunalul va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta SC I. T. C. SA, în contradictoriu cu intimata SC R. E.
, împotriva sentinței civile nr. 24449/10 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o vamenține în întregime.
Se va lua act de intenția intimatei de recuperare a cheltuielilor de judecată aferente recursului pe cale separată.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta SC I. T. C. SA, în contradictoriu cu intimata SC R. E. S., împotriva sentinței civile nr. 24449/10 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Ia act de intenția intimatei de recuperare a cheltuielilor de judecată aferente recursului pe cale separată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. M. D. D. N. K. A. V.
Transferată la Tribunalul Sălaj semnează prin grefierul instanței,
Red.2.ex. NK/LU/_
Judecător fond: D. Viorica P. ovici Judecătoria C. N.
| ← Decizia civilă nr. 553/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 287/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
