Decizia civilă nr. 560/2013. Acțiune în pretenții comerciale

ROMÂNIA

T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR. 560/R/2013

Ședința publică din data de 28 octombrie 2013 Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE - S. I. JUDECĂTOR - C. G. JUDECĂTOR - V. L. G. GREFIER - DP

S-a luat spre examinare recursul formulat de recurenta SC O. V. I. G. SA împotriva sentinței civile nr. 6092/_ pronunțate de către Judecătoria Cluj- Napoca în contradictoriu cu intimata SC LS, cauza având ca obiect în primă instanță pretenții.

La apelul nominal la ambele strigări ale cauzei se constată lipsa părților.

P. edura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei și se constată că recursul este legal timbrat, la dosar existând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei și timbre judiciare de 0,3 lei, depuse la dosar prin adresa înregistrată la data de_ .

De asemenea, se constată că la data de_ intimata a înregistrat întâmpinare.

Constatând că recurenta a solicitat judecarea în lipsă, tribunalul apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare, pe baza actelor de la dosar.

T. UL,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6092/_ pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de instanța din oficiu, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul SC O. V.

I. G. SA, în contradictoriu cu pârâtul SC LS, ca fiind prescrisă, și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii, iar dispozițiile art. 3 alin. (1) din același act normativ stipulează termenul de prescripție ca fiind cel de 3 ani. Prescripția ca sancțiune de drept civil care operează împotriva pasivității creditorului stinge dreptul acestuia de a solicita intervenția forței coercitive a statului pentru realizarea dreptului său, determinând transformarea obligației civile perfecte a debitorului într- o obligație civilă imperfectă, care nu mai poate fi adusă la executare pe cale silită.

Instanța a reținut că reclamantul a achitat suma de 1.182,91 lei către pârât, la data de_ (f. 9). Conform art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune. A rezultat așadar că, de la

momentul efectuării plății, reclamantul trebuia să știe că a efectuat o plată, despre care susține că este nedatorată.

Instanța a apreciat susținerea reclamantului din cuprinsul notelor scrise, depuse la dosar în data de_, în sensul că doar la data de_ a cunoscut faptul plății nedatorate, ca fiind neîntemeiată, întrucât a aprecia astfel ar însemna invocarea propriei culpe pentru a determina alt moment de începere al curgerii termenului de prescripție. În consecință, din cele arătate a rezultat că dreptul la acțiune al reclamantului pentru obligarea pârâtului la plata sumei de 1.182,91, s-a născut la data de_ . A rezultat că termenul de prescripție de 3 ani, s-a împlinit în data de_ . Conform ștampilei de pe plic, a rezultat că cererea de chemare în judecată a fost depusă la Oficiul Poștal în data de_ (f. 25), ulterior împlinirii termenului de prescripție.

Instanța a reținut că, în cauză, reclamantul nu a dovedit intervenirea vreunei cauze de întrerupere (art. 16 din Decretul nr. 167/1958) sau de suspendare (art. 13 si 14 din Decretul nr. 167/1958) care să zădărnicească acțiunea prescripției extinctive. Independența creanței având ca obiect dobânzile legale, față de creanța principală are însă numai caracter relativ: "odată cu stingere dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind accesoriile"; (art. 1 alin. 2 din Decretul nr.167/1958). Astfel, în situația în care creanța principală s-a stins prin prescripție deoarece acțiunea nu a fost intentată în cadrul termenului de trei ani de la scadență, pe cale accesorie se stinge și dreptul la dobânzi datorate pentru perioada până la stingerea datoriei principale, chiar dacă pentru aceste dobânzi nu s-a împlinit încă termenul de prescripție. Pentru toate aceste considerente, instanța a apreciat întemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune, a admis-o și a respins cererea ca fiind prescrisă.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 274 alin. 1 C.proc.civ., prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată către cealaltă parte. În prezenta cauză, pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată, astfel că instanța a lua act de aceasta.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs recurenta S. O. V. I. G. S.A., prin care a solicitat casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea continuării judecării cauzei.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că, în fapt, a formulat cerere de chemare în judecata în contradictoriu cu pârâta SC LS, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 1.182 lei reprezentând plata nedatorata aferenta despăgubirii achitate de recurentă în calitate de asigurător CASCO, pentru pagubele produse autoturismului proprietatea asiguratului său; dobânda legala calculata de la data plății efectuate de către societatea recurentă și până la data plații efective a debitului principal, precum și cheltuieli de judecată.

Recurenta a arătat că soluția pronunțata de către instanța de fond este nelegala si netemeinica față de dispozițiile art. 304 pct.9 C.pr.civ., hotărârea pronunțata a fost dată cu încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor Decretului nr. 167/1958. Pentru a pronunța aceasta soluție instanța de fond a reținut că "din cele arătate rezultă că dreptul la acțiune al reclamantului pentru obligarea pârâtului la plata sumei de 1.182,91 lei, s-a născut la data de_ ." Data de_ reprezintă data la care societatea recurentă a achitat despăgubirea în dosarul de daună AVA/CJ/001020/2009. Instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că "de la momentul efectuării plații, reclamantul trebuia sa știe că a efectuat o plată, despre care susține că este nedatorată";. Astfel, instanța a reținut în mod eronat momentul la care a început să curgă termenul de prescripție, și anume faptul că societatea

recurentă a cunoscut existenta plații efectuate la data de_ . În realitate, momentul de la care a început să curgă prescripția dreptului material la acțiune este reprezentat de data la care a fost cunoscut faptul plății nedatorate și persoana obligată la restituire, respectiv data de_ .

Temeiul formulării cererii de chemare în judecată îl reprezintă art. 1341 alin.l cod civil (art.992, 1092 din Vechiul Cod Civil) - dispoziții legale ce descriu mecanismul plății nedatorate. Plata nedatorată reprezintă acea plata efectuată din eroare de către o persoană pentru o datorie inexistentă sau de care nu era ținută să răspundă, având ca urmare obligația beneficiarului de a restitui ceea ce a primit în mod necuvenit. Pentru a fi admisibilă o acțiune întemeiată pe plata nedatorată trebuie îndeplinita condiția obligatorie ca plata să fie făcută din eroare. Elementul erorii este indispensabil, astfel, în mod greșit instanța a făcut referire doar la faptul plății despăgubirii, fără a face mențiune asupra condițiilor necesare și obligatorii a fi îndeplinite pentru a fi formulată acțiunea și care determină practic momentul de la care se naște dreptul la acțiune al persoanei care solicită restituirea plății făcute din eroare.

Recurenta a învederat că, în conformitate cu prevederile art. 7 din Decretul 167/1958, "prescripția a început să curgă de la data când s-a născut dreptul șa acțiune", adică de la momentul efectuării plații de către aceasta. Conform dispozițiior art. 1886 Cod Civil, "Nici o prescripție nu poate începe a curge mai înainte de a se naște acțiunea supusă acestui mod de stingere. "

Așadar, în speță, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție este dat de data la care solvens, respectiv recurenta, a cunoscut faptul plații nedatorate și persoana obligată la restituire. În prezenta speță acest moment îl reprezintă data de_, data la care societatea recurentă a solicitat pârâtei, prin adresa înregistrată sub nr. 1510, să se prezinte la sediul recurentei pentru soluționarea amiabilă a litigiului. Față de data introducerii cererii de chemare in judecata, respectiv_, și data de la care începe să curgă termenul de prescripție, recurenta a arătat că a introdus acțiunea cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani.

La data de 25 octombrie 2013, intimata SC LS a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și, în consecință, menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta SC O. V. I. G. SA a solicitat obligarea intimatei la plata sumei de 1.182,91 lei și a dobânzii legale calculate de la data introducerii cererii de chemare în judecată, precum și a cheltuielilor de judecată. Astfel, la data de_ împuternicitul intimatei, numitul Jalade Cătălin a solicitat deschiderea unui dosar de daună având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru avariile autovehiculul marca TATA, înmatriculat cu nr._ . Recurenta a aprobat deschiderea dosarului de daună, a considerat că această daună a fost acoperită de polița CASCO încheiată de intimata-pârâtă și a achitat suma de 1.182,91 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate autovehiculului mai sus identificat la data de_ . Recurenta, la data de_ a înțeles să introducă o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea intimatei la plata sumei de 1.182,91 lei, întrucât ar reprezenta o plată nedatorată.

În acest sens, s-a arătat că instanța de fond, în mod corect a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune și, pe cale de consecință a respins acțiunea ca fiind prescrisă. La data introducerii cererii de chemare în judecată era deja împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune. Conform prevederilor art. 1 din

Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă "Dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege";, iar potrivit art. 3 termenul de prescripție este de 3 ani. De asemenea, s-a mai arătat că tocmai recurenta-reclamantă a precizat, prin cererea de recurs: "în conformitate cu prev. art. 7 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă

"prescripția a început să curgă când s-a născut dreptul la acțiune", adică de la momentul efectuării plății de către recurenta reclamantă." Asa cum în mod corect a precizat și recurenta, dreptul la acțiune s-a născut la data de_, data efectuării plății, astfel că termenul de 3 ani prevăzut de lege era deja împlinit la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Intimata a arătat că recurenta s-a contrazis în propriile susțineri și a precizat, fără vreun temei legal faptul că termenul de prescripție a început să curgă abia la data de_, aceasta fiind data la care a cunoscut faptul plății nedatorate. Ori, în momentul în care reprezentantul intimatei a solicitat deschiderea dosarului de daună, recurenta reclamantă a efectuat verificările necesare și a aprobat deschiderea dosarul de daună, considerând că această daună este acoperita de polița CASCO încheiată de intimată și a achitat suma de 1.182,91 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate autovehiculului mai sus identificat la data de_ .

Intimata a mai arătat că este total nejustificată susținerea recurentei conform căreia a aflat despre faptul plății nedatorate abia la data de_, data la care ar fi solicitat intimatei să se prezinte la sediul acesteia pentru soluționarea amiabilă a litigiului, aceasta adresă nefiind comunicată intimatei.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor art. 304, 3041și 312 Cod proc.civ., tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescriptie extinctivă începe să curgă la data nasterii dreptului la actiune. În ce priveste actiunea pentru restituirea plătii nedatorate, tribunalul retine că dreptul la actiune se naste la momentul în care este efectuată plata nedatorată.

Începutul cursului termenului de prescriptie de la momentul la care păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba si pe cel ce răspunde de ea este prevăzut de lege doar în ce priveste actiunea în răspundere civilă delictuală si în ce priveste actiunea întemeiată pe îmbogătirea fără justă cauză, în acest sens fiind dispozitiile art. 8 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958. Desi plata nedatorată este tot un fapt juridic licit, ca si îmbogătirea fără justă cauză, actiunea în restituire derivată din aceasta nu este prevăzută de dispozitiile art. 8 alin. 1 si 2 din Decretul nr. 167/1958, astfel că acesteia nu îi sunt aplicabile dispozitiile acestui articol de lege, care contine dispozitii speciale si de strictă interpretare, ci dispozitiile generale în ce priveste data de la care începe să curgă termenul de prescriptie a dreptului la actiune, continute la art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.

Pe de altă parte, tribunalul retine că chiar dacă actiunea în restituirea plătii nedatorate ar fi asimilată actiunii în restituire întemeiată pe îmbogătirea fără justă cauză, totusi în spetă recurenta nu se poate prevala de propria culpă, raportat la faptul că putea si trebuia să cunoască faptul că a plătit din eroare suma a cărei restituire o solicită, culpă pe care aceasta si-o recunoaste prin chiar actiunea formulată. Plata nedatorată este însă o institutie juridică distinctă de cea a îmbogătirii fără justă cauză, si actiunea în restituire întemeiată pe aceasta este distinctă si de cea în răspundere civilă delictuală, fiind bazată pe un fapt juridic licit, iar nu pe o faptă civilă delictuală, astfel că acesteia nu îi pot fi aplicate dispozitiile art. 8 din Decretul nr. 167/1958, dat fiind caracterul special al normelor continute de acest text de lege, care este de strictă interpretare si aplicare.

Nu poate fi primită prin urmare sustinerea recurentei în sensul că termenul de prescriptie ar începe să curgă de la data la care aceasta a solicitat intimatei, pe cale amiabilă, restituirea plătii nedatorate, respectiv data emiterii adresei nr. 1510/_ . Recurenta fiind cea care a efectuat plata, ea cunostea chiar de la data efectuării acesteia persoana către care a efectuat plata si trebuia să cunoască, fiind în culpă în caz contrar sub acest aspect, de la chiar data efectuării plătii, faptul că era vorba despre o plată nedatorată.

În mod corect a făcut prima instantă aplicarea dispozitiilor art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, în spetă termenul de prescriptie a dreptului la actiune al recurentei începând să curgă de la data efectuării plătii a cărei restituire a solicitat-o aceasta,_, dată fată de care actiunea a fost introdusă după împlinirea termenului general de prescriptie de trei ani prevăzut de art. 3 alin. 1 din acelasi act normativ.

Pentru considerentele arătate, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod proc.civ., va respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurenta SC O.

V. I. G. SA în contradictoriu cu intimata SC LS împotriva sentinței civile nr. 6092/_ pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o va menține în întregime.

PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta SC O. V. I. G. SA în contradictoriu cu intimata SC LS împotriva sentinței civile nr. 6092/_ pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE

JUDECĂTOR

JUDECĂTOR

GREFIER

S. I. C.

G.

V. L. G.

DP

Red./G.V.L./Dact./A.A.;G.V.L. 2ex./_

Judecător fond: A. P. escu Judecătoria Cluj-Napoca

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 560/2013. Acțiune în pretenții comerciale