Decizia civilă nr. 1044/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVIL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1044
Ședința publică din 15 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: P. D., judecător Judecător: I. D. H. Judecător: N. C. C.
Grefier: V. H.
S-a luat în examinare recursul declarat de intimatul I. T. de R.
S. și de V.
O., cu sediul în O., str. Constructorilor, nr. 1, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 525 din_, pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosar nr._, având ca obiect, pretenții despăgubiri.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Instanța, potrivit art. 104 alin. 13 din Hot. C.S.M. nr. 387/2005 privind aprobarea Regulamentului de Ordine Interioară a Instanțelor de Judecată, va lăsa cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la al doilea termen de judecată, iar taxa judiciară de timbru în cuantum de 26 lei și timbru judiciar de 1,5 lei, stabilite în sarcina recurentului intimat au fost plătite, fila 59 .Totodată la fila 60 se constată depusă la dosar, adresa înaintată de către recurentul intimat, adresă prin care comunică faptul că au depus la dosar dovada achitării taxei de timbru și timbru judiciar stabilită în sarcina acestora.
T.
Prin sentința civilă nr. 525 din 21 februarie a Judecătoriei Z., s-a admis, acțiunea introdusă de reclamantul P. A., împotriva pârâtului I. T.
de R. S. și de V. O. .
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 512 lei cu titlu de despăgubiri, precum și suma de 53,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de_, s-au produs pagube în proporție de 90% culturii de floarea soarelui în suprafață de 0,26 ha proprietatea reclamantului, situate în loc. B. la locul numit "Peste Deal";, de către exemplare de faună din specia mistreț, prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic.
Paguba a fost constatată și evaluată prin proces-verbal întocmit de o comisie specializată, conform procedurii reglementate de H.G. nr. 1679/2008. S-a stabilit că valoarea pagubei este 512 lei și nu a fost contestată de reclamant.
Este de reținut că, în anul anterior, reclamantul a suportat o pagubă similară și autoritatea pârâtă a refuzat plata despăgubirii, plângerea reclamantului făcând obiectul acțiunii unei acțiuni de contencios administrativ în dosarul nr._ al
ui Sălaj.
Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, se acordă despăgubiri, potrivit art. 13 alin.1 din Legea nr. 407/2006.
Din această dispoziție imperativă a legii rezultă că persoana păgubită trebuie să fie despăgubită de către persoana care răspunde potrivit legii de repararea pagubei și răspunderea civilă operează după un criteriu obiectiv legal, bazat pe garanția reparării prejudiciului, indiferent de culpa vreunei persoane în ceea ce privește producerea acestuia.
Pentru persoana păgubită nu are relevanță persoana desemnată de lege să repare prejudiciul. Astfel potrivit art. 13 alin. 2 și 3 din Legea nr. 407/2006:
"Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:
pentru pagubele produse în fondurile cinegetice și în intravilan - de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pentru prevenirea pagubelor;
pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă - de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, din bugetul aprobat cu această destinație.
Pentru situațiile în care atât gestionarul, cât și proprietarii de culturi agricole, silvice și de animale domestice și-au îndeplinit toate obligațiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinație.";
Prin urmare, acțiunea în despăgubiri a persoanei păgubite nu este condiționată de dovedirea culpei uneia dintre cele două persoane indicate de lege, ci raportul juridic dintre aceste persoane cu privire la obligația de acoperire a prejudiciului se întemeiază pe culpă, în cazul răspunderii gestionarului, sau pe lipsa acesteia, în cazul răspunderii autorității publice de silvicultură, și se poate valorifica pe calea acțiunii în garanție sau în regres.
De asemenea, acțiunea civilă în despăgubiri este la dispoziția liberă a reclamantului păgubit, în cazul în care i se refuză plata acestora, nefiind condiționată de exercitarea prealabilă a unei acțiuni de contencios administrativ. Procedura prevăzută de H.G. nr. 1679/2008 reglementează modalitatea de constatare și stabilire a despăgubirilor, care poate fi acceptată sau contestată de păgubit. Procedura se finalizează printr-un proces-verbal care, potrivit art. 6 alin.5, se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Numai această decizie poate forma obiectul acțiunii de contencios administrativ, potrivit art. 6 alin.6 din H.G. nr. 1679/2008.
Reclamantul a dovedit existența faptei ilicite, a prejudiciului suportat în patrimoniul său, a raportului de cauzalitate dintre acestea și valoarea prejudiciului, condiții necesare și suficiente pentru antrenarea răspunderii civile delictuale obiective în sarcina autorității silvice pârâte. Aceasta din urmă nu a dovedit, pe de altă parte, culpa reclamantului în ceea ce privește prevenirea producerii pagubelor,
mai ales în situația în care aceleași împrejurări au fost avute în vedere de organele silvice și în anul precedent, culpă atât de gravă încât să înlăture răspunderea pârâtei.
Împotriva hotărârii a declarat recurs I. T. de R. S. și de V.
O., solicitând modificarea în tot a acesteia în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii, arătând în motivare următoarele:
Comisia de constatare a pagubei a încheiat procesul verbal nr. 4967/_ prin care s-a evaluat paguba fără precizarea entității juridice căreia îi incubă răspunderea civilă.
Comisia de constatare și evaluare nu a avut în vedere calculațiile de producție emise de autoritatea publică centrală, consemnând că nu există asemenea calculații, deși acestea au fost emise de Direcția pentru Agricultură Sălaj.
Proprietarul culturilor agricole, P. A., nu și-a îndeplinit obligația de a solicita în scris persoanei juridice care gestionează forma de interes cinegetic în perioada în care s-a produs paguba.
Nu s-a verificat modul în care gestionarul fondului și-a îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 3 din H.G. nr. 1679/2008, a cărui chemare în judecată s-a solicitat.
Recursul nu este fondat.
Criticile aduse hotărârii se referă la aspecte de formă nu la cele de fond.
Mai întâi se impune precizarea că din comisia special constituită a făcut parte și un reprezentant al pârâtei, d-ul ing. M. I., astfel că pârâta nu își poate invoca propria culpă pentru neîndeplinirea unor aspecte de formă ale procesului - verbal de constatare și evaluare a pagubei. Apoi este de remarcat că cererea de despăgubire trebuie depusă la Primărie în termen de 24 ore de la constatarea faptei, nu de la producerea ei, obligație îndeplinită de reclamant, concluzie care se degajă din probatoriul administrat și din împrejurarea că pârâta nu a probat că acest termen nu a fost respectat.
De asemenea, sunt invocate nerespectarea obligațiilor de către gestionarul fondului de vânătoare, Asociația Vânătorilor Meseș Z., însă nu a produs nici o probă pentru susținerile făcute.
Procesu-verbal de constatare și evaluare a fost comunicat pârâtei pentru acordarea despăgubirilor, iar prin această transmitere a fost identificată entitatea juridică care răspunde de repararea pagubei.
Paguba evaluată nu a fost contestată, iar răspunderea pentru repararea acesteia are la bază garantarea reparării prejudiciului, așa cum corect a reținut și prima instanță.
Fazele principale ale procedurii în acest caz concret de răspundere au fost respectate: sesizarea Primăriei Hereclean, întocmirea comisiei, încheierea și comunicarea procesului-verbal de constatare și evaluare.
Recurenta a solicitat introducerea în cauză a Asociației Vânătorilor Meseș, însă această operațiune este posibilă în fața primei instanțe, până la intrarea în fond, deci nu este posibilă în recurs.
Față de cele ce preced, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, astfel că recursul urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata I. T. de R.
S. și de V., împotriva Sentinței civile nr. 525 din_ a Judecătoriei Z. . Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, P. D. | Judecător, I. D. H. | Judecător, N. C. C. |
Grefier, V. H. |
Red. D.P./_
Dact.H.V./_ Ex.2.
Jud. fond: P. C. Rareș
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 932/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 486/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
