Decizia civilă nr. 57/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.57/2013
Ședința publică din data de 15 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. - A. M. JUDECĂTOR: S. -L. R. GREFIER: M. V. -G.
S-a luat în examinare apelul, ca urmare a recalificării căii de atac, formulat apelanta-reclamantă SC C. SRL împotriva sentinței civile nr. nr. 5045 din _
, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimații- pârâți B. R. Pentru D. - G. S. G. S. - sucursala Z.
, Banca Națională a României prin C. I. de P., SC K. R. SRL, având ca obiect obligatia de a face-anulare incident de plată.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților litigante.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în apel. Procedura de citare este legal îndeplinită.
A. ul este legal timbrat.
A. anta-reclamantă SC C. SRL a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece apelul care este formulat în termen, motivat, comunicat și timbrat.
Curtea, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 5045 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj
, a fost respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Banca Națională a României prin C. I. de P. .
A fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei S. C. S. privind obligarea pârâtei B. R. Pentru D. - G. Societe G. S. - S. Z., să solicite pârâtei Banca Națională a României prin C. I. de P., anularea incidentului de plată nr.2978362 din 13 martie 2012.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că între reclamanta S. C.
S. Z. și pârâta 3 S. K. R. S. s-au derulat operațiuni comerciale, reclamanta emițând biletul la ordin BRDE3AA nr.0476078 la data de_, CU scadență la data de_ pentru suma de 93027,12 lei reprezentând contravaloare factură (f.4).
Acest bilet la ordin a fost refuzat la plată în lipsă de disponibil, transmițându-se totodată Centralei I. de Plăți, cererea de înscriere refuz
bancar nr.6494 din 13 februarie 2012, având nr.CIP 2978362/2012 (f.3) de către pârâta 1.
Din extrasul de cont (f.24-25), a rezultat că la data de 12 martie 2012 s-a făcut plata interbancară a sumei de 1.027,26 lei pentru care s-a garantat cu Biletul la ordin BRDE3AA 0476078 de 91.999,86 lei (f.25).
Analizându-se cu prioritate în baza art.137 Cod procedură civilă excepția lipsei calității procesuale pasive a BNR instanța a constatat că aceasta este nefondată pentru următoarele :
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamată și persoana care este titular al dreptului sau între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic. Calitatea procesuală privește așadar posibilitatea unei persoane de a lua parte, ca reclamant sau ca pârât, la un anumit proces și ea se determină în raport cu litigiul concret care se judecă.
Conform Regulamentului nr.1/2001 al BNR, C. I. de Plăți înregistrează incidentele de plată la cererea persoanelor declarante, care au obligația să furnizeze informațiile aferente acestora, ele răspunzând pentru veridicitatea și integritatea informației transmise.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.2 din Regulament, anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de către persoanele, în baza unei cereri de anulare.
Tot astfel potrivit art.2 alin.2 pct. h) din același Regulament, prin persoane declarante se înțeleg băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile teritoriale ale băncilor, sucursalele etc.
Conform dispozițiilor art.46 și 47 din Regulament, BNR este cea care poate sista accesul informațiilor conținute în fișierele CIP, poate transmite și valorifica date în legătură cu incidentele de plăți, poate percepe și aplica sancțiuni pentru comunicarea unor date eronate.
În raport cu aceste dispoziții, precum și de faptul că C. I. de Plăți funcționează în cadrul BNR, fără a avea personalitate juridică distinctă, excepția lipsei calității procesuale a BNR este neîntemeiată și a fost respinsă.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a considerat ca neîntemeiată cererea pentru următoarele :
În drept conform art.36 alin.2 din Regulamentul nr.1/2001 al BNR anularea informațiilor privind incidentele de plăți se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri în anulare transmisă la CIP în aceeași zi bancară.
Instanța nu poate anula, așadar informațiile privind incidentele de plată decât la cererea persoanei declarante(persoana declarată fiind banca care a cerut
înscrierea incidentului de plată - art.2 lit. h) și în condițiile art.38 și art.39 din același regulament.
În speță, nu a rezultat din dovezile de care reclamanta a înțeles să uzeze că banca declarantă ar fi procedat nelegal și abuziv în momentul declarării incidentului, dimpotrivă, nici reclamanta nu a contestat că la momentul instituirii incidentului nu a avut bani în cont, ci a invocat doar o "înțelegere";, cu pârâta 3 de a nu introduce biletul la ordin la scadență, ci la o dată ulterioară.
Una din caracteristicile biletului la ordin este aceea că el este un efect de comerț, sau un titlu de piață și credit, care ia naștere prin emiterea sa și introducerea în circuitul activității comerciale și bancare, iar emitentul se obligă necondiționat ca beneficiarul să-și realizeze, la scadență, drepturile menționate în textul lui.
Odată ce reclamantul a emis un Bilet la ordin are obligația expresă de a depune diligența, ca la scadență să aibă disponibil în cont.
Ori incidentul de plată s-a produs fără nici o culpă în sarcina pârâtei 1, iar înregistrarea nu a fost efectuată din eroare, ci conform obligației prevăzute de lege.
Incidentul de plată s-a înregistrat cu respectarea prevederilor art.13 alin.1 din Regulamentul nr.1/2001 care prevede o obligație expresă :
"În cazul în care o persoană declarantă - bancă, în calitate de bancă trasă, a trasului sau subscriitorului, a decis refuzul la plată a cecului, cambiei sau biletului la ordin, acesta are obligația ca cel târziu în ziua refuzului să transmită la CIP o cerere de înscriere a refuzului bancar";.
Regulamentul prevede la art.54 sancțiuni în sarcina băncilor în situația în care acestea nu declară incidentul de plată la CIP.
Așa fiind, cum banca beneficiarului pentru efectuarea plății a constatat lipsa de disponibil în cont și a decis refuzul de plată, instanța a apreciat că în mod legal, cu respectarea Regulamentului nr.1/2001 (art.139) s-a transmis la CIP înscrierea refuzului bancar, motiv pentru care acțiunea de obligare a pârâtei 1 de a se solicita pârâtei 2 anularea incidentului de plată a fost nefondată, fiind respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recalificat apel reclamantă SC C. SRL solicitând
admiterea apelului, modificarea în parte a hotărâri pronunțate, în sensul admiterii acțiunii reclamantei S. C. S., menținerea dispoziției privind respingerea ca nefondata a excepției lipsei calității procesuale pasive a BNR prin C. I. de P. .
În motivarea apelului ,apelanta a arătat că prin Sentința civilă nr. 5045/2012 instanța de fond a dispus respingerea ca nefondata a excepției privind lipsa calității procesule pasive a paratei B. N. a R. prin C. I. de P. și respingerea ca nefondata a acțiunii reclamantei privind anularea incidentului de plata.
Pentru a pronunța astfel, instanța fondului reține că în speța nu rezultă că banca ar fi procedat nelegal și abuziv la momentul declarării incidentului, recurenta invocând doar o înțelegere cu pârâta de rândul 3 de a nu introduce biletul la ordin la scadenta, ci la o data ulterioara.
Apreciază sentința pronunțata ca fiind netemeinica și nelegală, instanța fondului reținând o alta stare decât cea invocata prin cererea de anulare promovata.
La data de_ a emis biletul la ordin BRDE3AA 0476078 în favoarea K.
S. cu scadenta la data de_ .
Consideră astfel că a dovedit în fata instanței de fond faptul că între societatea recurentă și pârâta de rândul 3 a existat un acord scris, materializat prin înscrisul depus ladosarul cauzei, denumit "răspuns la adresa" în baza căruia
K. R. SRL prin care pârâta este de acord cu introducerea la plata a biletului la ordin BRDE3AA 0476078 doar la data de_ și nu la data de _
.
Tot prin acest răspuns la adresa se confirmă faptul că raporturile comerciale existente între societatea recurentă și pârâta au fost unele foarte bune, "caracterizate prin profesionalism" și totodată faptul că niciodată nu a întârziat în efectuarea plaților către aceasta.
Aceste raporturi s-au derulat și se derulează în continuare având în vedere încrederea reciproca în respectarea obligațiilor de plata asumate, buna credința și profesionalism. Aceste susțineri sunt dovedite prin faptul ca societatea recurentă anterior acestui incident de plata a emis în favoarea creditoarei alte bilete la ordin, toate fiind onorate la plata la termenul scadent. Totodată este important a menționa faptul că și după acest incident societatea debitoare este în continuare de acord cu modalitatea de plata a obligațiilor comerciale prin emiterea biletelor
la ordin. Este cert astfel ca încrederea societății creditoare în solvabilitatea societății recurente exista în continuare acest incident de plata fiind doar o eroare de comunicare.
Cu privire la biletul la ordin specificat mai sus arată ca acesta a fost introdus de către S. K. R. S. din eroare întrucât între aceasta și recurentă a existat o înțelegere prealabila. Potrivit acestei înțelegeri S. K. R.
S. a fost de acord sa nu introducă biletul la ordin la scadenta, ci la o data ulterioara, anume data de_ 2, întrucât recurenta se confruntă cu o temporara dificultate financiara.
Așa cum a specificat mai sus la data de_ biletul la ordin BRDE3AA 0476078 a fost introdus din eroare, însa ceea ce este importat este faptul ca suma prevăzuta în bilet la ordin a fost achitata în întregime de către recurentă.
Consideră că prevederile Regulamentului privind organizarea și funcționarea la B. N. a R. a Centralei I. de Plați trebuie interpretate și aplicate în sensul conformității lor cu intenția normativa a inițiatorului Regulamentului și a celorlalte reglementari ce interesează ordinea juridica a activității bancare, în domeniul înregistrării incidentelor de plata născute din realizarea titlurilor de creanța, necesitatea de a proteja securitatea creditului bancar și comercial născut ca urmare a interpunerii în circuitul bancar și comercial a anumitor titluri de credit, așa cum este biletul la ordin, cerința imperioasa ca instituția juridica a înregistrării incidentelor de plata să servească numai scopului pentru care a fost creata, fără a aduce prejudicii drepturilor și intereselor legitime ale participanților la circuitul comercial și bancar al titlurilor de credit și instrumentelor de plata.
Regulamentul nu prevede, nici măcar enunțiativ, unul sau mai multe cazuri de anulare a informațiilor legate de incidentele de plăti.
Prin urmare, anularea ar putea fi ceruta pentru motive diferite, după cum solicitarea anularii aparține persoanei declarante din proprie inițiativa sau solicitarea este dispusa de instanța judecătoreasca.
În prima ipoteza, și anume când solicitarea anularii aparține inițiativei persoanei declarante, motivul anularii se poate datora erorii sau omisiunii băncii, cu privire la înscrierea incidentului de plata cu referire la existenta contului, titularul contului, veridicitatea sau integritatea instrumentului de plata.
In cea de a doua ipoteza, a anularii informațiilor de către persoana declaranta la solicitarea instanțelor de judecata, motivele de anulare apreciază ca trebuie puse în legătura juridica cu interesul public sau, după caz, cu cel privat.
Astfel, apreciază ca recurenta are exercițiul dreptului de a cere instanței judecătorești să dispună anularea incidentului de plata creat din culpa beneficiarului instrumentului, incident de plata aflat în gestionarea Băncii Naționale Romane prin C. I. de P. .
Aceasta culpă a intervenit în realitate din faptul ca beneficiarul instrumentului de plata nu a respectat acordul scris existent intre recurentă și pârâta de rând 3 și anume de a nu introduce biletul la ordin la scadenta.
Înțelege însa să subliniem încă o data că acest incident nu a prejudiciat relațiile comerciale dintre cele doua societăți, acestea derulându-se în continuate în condiții de profesionalism și buna credința. Ambele parți au înțeles astfel ca acest incident a survenit ca urmare a unei erori de comunicare intre organele cu atribuții de decontare din interiorul societății beneficia re.
Prin urmare, păstrarea incidentului de plată, fără justificarea vreunuia dintre scopurile prevăzute de Regulament, prejudiciază grav interesele legitime ale recurentei, în special cel referitor la dreptul de a utiliza în continuare instrumente de decontare de natura biletului la ordin și cambiei, precum și
dreptul de a se prezenta cu o buna reputație în rândul participanților la circuitul comercial și bancar.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate Curtea apreciază ca acesta este nefondat pentru următoarele considerente
:
Asa cum a reținut prima instanță între reclamanta apelanta S. C. S.
și pârâta intimată S. K. R. S. s-au derulat operațiuni comerciale, reclamanta emițând biletul la ordin BRDE3AA nr.0476078 la data de_, cu scadență la data de_ pentru suma de 93027,12 lei reprezentând contravaloare factură (f.4 dosar fond ).
Acest bilet la ordin a fost refuzat parțial la plată datorită lipsei parțiale de disponibil, transmițându-se totodată Centralei I. de Plăți, cererea de înscriere refuz bancar nr.6494 din 13 martie 2012, având nr.CIP 2978362/2012 (f.3 dosar fond ) de către pârâta 1.
Din extrasul de cont (f.24-25 dosar fond ), rezultă că la data de 12 martie 2012, data pretentării biletului la ordin la plată de către beneficiar s-a făcut plata interbancară a sumei de 1.027,26 lei, diferenta pentru care s-a emis biletul al ordin de 91.999,86 lei fiind achitată doar în data de_ .
Din cele mai sus expuse rezultă asadar ca deși biletul la ordin avea scadență la data de_ el a fost prezentat spre plată doar la data de_ .La acea dată plata sa a fost refuzată parțial pentru suma de 91.999,86 lei din totalul de 93.027,12 lei ca urmare a lipsei partiale de disponibil al emitentului biletului la ordin .Cu privire la acest refuz bancar pârâta de rândul 1 a solicitat înscrierea acestuia in C. Inceidentelor de plati .
În apel se arată că în realitate reclamanta în calitatea sa de emitent al biletului la ordin avea o înțelegere cu beneficiarul acestui bilet în sensul ca acesta din urmă sa-l prezinte spre plată doar în data de_ .Această întelegere ar rezulta din actele aflate la f. 31,27 dosar fond .
Prin aceste acte reclamanta apelanta se adresează pârâtei de rândul 3 cu solicitarea de a agrea o înțelegere în sensul de a introduce biletul la ordin din speță spre plată abia in data de_ .Această cerere nu este datată .Raspunsul la această adresă este unul favorabil în sensul promisiunii introducerii biletului la ordin doar la_ dar nu este nici el datat .Totodată acest raspuns este semnat în numele pârâtei de rândul 3 de catre economist Ticu Mădălina si nu de administratorul care reprezintă societatea comercială în raporturile cu terții .
Asa cum s-a arătat mai sus aceste acte nu au o dată si cu atât mai putin o dată certă pentru a putea fi opozabile terților putând fi intocmite si in cursul
litigiului pro causa .Chiar și în ipoteza în care s-au incheiat anterior datei de _
, această înțelegere nu are data certă si ca atare nu este opozabilă față de terți .El rămâne un act juridic ce produce efecte doar între părțile contractante nu și în raport cu terții care nu sunt ținuți să respecte această înțelegere .În plus pârâta recurentă nu a respectat această întelegere si a introdus spre plată biletul la ordin anterior datei de_ respectiv la data de_ .
Pârâta de randul 3 avea posiblitatea în masura în care întelegerea sus expusă era reală să retragă de la plată acest bilet la ordin însa în data de_ și nici în datele urmatoare ea nu a procedat în acest sens .
Raportat la aceste aspecte caracterul îndelungat al relațiilor comerciale cu pârâta de rândul 3 și restul aspectelor invocate cu privire la aceste relații sunt irelevante în speță neputindu-se susține ca există o simplă eroare de comunicare, pârâta de randul 3 neacționând în nici un fel pentru a putea concluziona ca dintr-o eroare acest bilet la ordin a fost introdus la plată .
Conform art. 2 din Regulamentului BNR nr. 1/2012 incidentul de plată constă în neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de cont în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată, obligații rezultate prin
efectul legii, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința CIP de către persoanele declarante.Incidentul de plată major este și incidentul de plată determinat de înregistrarea in următoarele situații pentru cazul biletului la ordin și al cambiei: bilet la ordin/cambie cu scadență la vedere refuzat(ă) la plată din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen; bilet la ordin/cambie cu scadență la vedere refuzat(ă) la plată din lipsă parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată în termen; bilet la ordin/cambie cu scadență la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă refuzat(ă) la plată din lipsă totală de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen;b^4) bilet la ordin/cambie cu scadență la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă refuzat(ă) la plată din lipsă parțială de disponibil, în cazul prezentării la plată la termen. Instrumentul de plată este oricare din următoarele mijloace de plată: cec, cambie, bilet la ordin.
Conform art. 2 alin. 6 din acelasi regulemant persoanele declarante la CIP sunt si instituțiile de credit definite ca fiind persoane juridice române, pentru toate informațiile privind incidentele de plăți produse de către proprii titulari de cont sau de cei din unitățile lor teritoriale și sucursalele din R. ale instituțiilor de credit străine, pentru toate informațiile privind incidentele de plăți produse de către proprii titulari de cont.
Conform art. 5 din acelasi regulament persoanele declarante sunt obligate să raporteze la CIP, la termenele și în condițiile prevăzute de prezentul regulament, informațiile privind incidentele de plăți.
Conform art. 13 din regulament anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, în baza unei hotărâri judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora. Anularea incidentelor de plăți cu cecuri, cambii sau bilete la ordin din baza de date a CIP se realizează prin utilizarea "Formularului de anulare a
înregistrărilor din baza de date a CIP" (F6).Anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se efectuează de către persoana declarantă cel târziu în ziua următoare datei prezentării de către client a hotărârii judecătorești executorii, prin care se dispune anularea acestora. Conținutul acestui formular și modul de completare sunt prezentate în anexa nr. 6. Persoana declarantă nu este ținută responsabilă pentru nepunerea în executare a hotărârilor judecătorești care nu i-au fost comunicate.
Conform art. 26 din regulament anularea înregistrărilor privind incidentele de plăți din baza de date a CIP se poate face de către persoanele declarante, din proprie inițiativă, ca urmare a unei erori a instituției de credit, prin utilizarea formularului F6. Persoana declarantă poate prelua, prin intermediul aplicației CIP, cererea 6A, 6B sau 6C, după caz. Instituția de credit are obligația să pună la dispoziția fiecărui client cererile care îl vizează, cel târziu în ziua următoare transmiterii la CIP a cererilor de anulare a incidentului de plată cu cec, cambie sau bilet la ordin. Conținutul acestor formulare este prezentat în anexa nr. 6.
Chiar dacă acest act normativ sus mentionat nu indică cazurile în care se poate proceda la anularea informațiilor legate de incidentele de plăți având în vedere finalitatea anulării aceea de a înlatura toate efectele unei înscrieri privind un incident de plăți este evident ca această anulare trebuie să privească cererea de înscriere a unui incident de plată nereal indiferent că este sau nu culpa băncii altfel spus anularea poate fi dispusă în acele situații în care instanța constată ca în realitate nu a existat un asemenea incident de plăți .În măsura în care un asemenea incident a existat chiar dacă el a durat un scurt interval de timp o anulare nu este posibilă întrucât incidentul este unul real .
În speță nu se poate vorbi de un incident de plată nereal datorat culpei beneficiarului care ar fi introdus biletul la ordin mai înainte de data stabilită conform înțelegerii părților .Asa cum s-a arătat deja scadența la care biletul la ordin putea fi prezentat, scadența înscrisă în biletul la ordin a fost _
.Înțelegerea dintre reclamanta apelantă si parata intimată de randul 3 nu are data certă si ca atare este inopozabilă paraților intimati de randul 1 si 2 altfel spus ei nu sunt ținuți sa respecte decât realitatea juridică rezultată din mențiunile inscrise în biletul la ordin .Împrejurarea că pârâta intimată de randul 3 a încalcat o înțelegre ce produce exclusiv efecte între reclamanta apelanta si pârâta de rândul 3 poate antrena o raspundere contractuală a acesteia din urmă doar în raport cu reclamanta intimată dar nu poate avea nici un efect juridic în raporturile cu terții.
Totodată nu se poate vorbi de existența unei erori a pârâtei de randul 3 în introducerea biletului la ordin intrucât acesta dupa introducerea lui la plată nu s-a manifestat sub nici o formă în sensul retragerii acestui bilet pentru că ar fi introdus din eroare .
Ca atare singurele aspecte dovedite în speță sunt cele mai sus indicate si care dovedesc că incidentul de plată era unul real neputându-se dispune anularea lui .Astfel biletul la ordin trebuia plătit la data de_ .Beneficiarul l-a prezentat la plată dupa această dată adică la data de_ dar nu a putut fi achitat fiind refuzat la plată datorită lipsei partiale de disponibil .Ca atare incidentul a fost determinat de lipsa partială de disponibil aspect imputabil exclusiv reclamantei apelante .
Având in vedere considerentele mai sus expuse Curtea în temeiul art. 296 C.pr.civ va respinge apelul declarat în spetă și va menține sentința apelată ca fiind legală și temeinică .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge apelul declarat de reclamanta SC C. SRL împotriva sentinței civile nr. 5045 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
A. M.
Judecător,
S. L. R.
Grefier,
M. V. -G.
Red. A.A.M./dact. V.R.
6 ex./_
Jud. fond:K. M.
| ← Decizia civilă nr. 526/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 141/2013. Obligatie de a face → |
|---|
