Decizia civilă nr. 40/2013. Obligatie de a face

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 40/2013

Ședința publică din data de 11 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: V. D.

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, apelul declarat de apelanta SC T. DE I. M. ȘI C. SA, împotriva sentinței civile nr. 1385 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimata SC M.

S., având ca obiect pretenții.

În data de_, s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea apelantei SC T. DE I. M. ȘI C. SA.

De asemenea, intimata SC M. S. în data de_, a depus la dosar concluzii scrise.

Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.1385 din_ pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Specializat C. a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată precizată, formulată de reclamanta SC

M. S. împotriva pârâtei SC T. DE I. M. ȘI C. SA și, în consecință a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 534.460,67 lei reprezentând contravaloarea produselor de balastieră livrate, precum și suma de 534.460,67 lei, cu titlu de penalități de întârziere.

A fost obligată pârâta să refacă golul de exploatare realizat în terenul care face obiectul contractului nr.012/_ . Au fost respinse pretențiile reclamantei, având ca obiect obligarea pârâtei la plata dobânzii legale. A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în cuantum de 23.870,73 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbre judiciare și onorariu avocațial și respinsă cererea reclamantei pentru obligarea pârâtei la plata, cu titlu de cheltuieli de judecată, a onorariului d-lui expert Cernea Octavian.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin contractul de vânzare cumpărare comercială nr. 12 încheiat între părți la data la data de_, vânzătorul, în speță reclamanta, s-a obligat să vândă cumpărătorului produse balastiere, în cantitățile, specificațiile, termenele și valorile stabilite în anexa 1, în caz de neplată

a facturilor emise la termenul scadent, cumpărătorul, în speță, obligându-se la plata unor penalități de întârziere de 0,3% pe zi din suma datorată

(art. IV, pct.5- filele 24-26, vol.I).

Prin actul adițional nr. 1/2002 la contractul de vânzare cumpărare, părțile au convenit asupra tranzacționării unei cantități de 72.000 mp balast de râu natural, nisip de râu 5.500 mc din perimetrele Ronghioș și Zaneu din comuna Florești, jud. C., menționând că această cantitate este fermă și la dispoziția cumpărătorului pe toată durata contractului. Prin clauza cuprinsă în art. 2, părțile au convenit asupra prețului produselor balastiere, respectiv 87.500 lei fără TVA/ mc balast de râu natural și, respectiv

107.000 lei/mc nisip de râu, iar redevența minieră de 2% fără TVA se adaugă la preț. A fost de asemenea prelungită durata contractului, până la data de_ (f.27-28, vol.I).

Prin actul adițional nr. 2 din 15 octombrie 2003, părțile au modificat art. 2 din actul adițional nr. 1, stabilind că prețul agregatelor este cel stabilit prin avizul nr. 4823/2002 emis de Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul Concurenței, fiind de asemenea prelungit contractul până la data de 31 decembrie 2007 (f.29, vol.I).

Prin adresa nr. 1341/_, transmisă, așadar ulterior încheierii celor două acte adiționale, pârâta a arătat că necesarul de balast pentru lucrările de construcții din anul 2005 este de aproximativ 5.000 mc, urmând ca livrările să fie eșalonate conform unui grafic (f.30, vol.I).

Probele testimoniale administrate în cauză (f.46-51), au relevat faptul că în derularea raporturilor contractuale dintre părți s-au exploatat cantități însemnate de produse balastiere, însă din acestea nu au rezultat cantitățile certe exploatate, care să permită o justă soluționare a litigiului, sens în care instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile.

Inițial, expertiza a fost efectuată de către d-l CERNEA OCTAVIAN (f.92-122, vol. IV), în timp ce expertul asistent al pârâtei a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă, care au fost interpretate ca și opinie separată a expertului depuse la dosar la filele 220-224, vol.IV.

La termenul de judecată din 20 iunie 2011 (f.286-287, vol.IV), instanța a apreciat că se impune efectuarea unei contraexpertize, reținând opiniile diametral opuse ale expertului principal și ale expertului asistent, desemnând în acest sens, o comisie formată de 3 experți.

Astfel, la soluționarea cauzei instanța a avut în vedere contraexpertiza, chiar dacă pe parcursul derulării litigiului, în situația în care a apreciat că îi este mai favorabilă, pârâta a încercat să se servească de expertiza efectuată inițial de d-l expert Cernea, astfel cum rezultă și din concluziile scrise depuse de către pârâtă, deși asupra necesității efectuării contraexpertizei instanța s-a pronunțat la cererea pârâtei.

Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit de cei trei experți, instanța a reținut că întreaga cantitate de produse balastiere vândute de către reclamantă pârâtei și care rezultă din avize de expediție și bonuri de transport, care au însoțit marfa vândută, se ridică la cantitatea de 142.773,89 mc, din care în perioada 2000- 2006, a fost livrată, conform avizelor de expediție cantitatea de 61.979

mc. De asemenea experții au reținut că prin facturile în litigiu s-a facturat o cantitate totală de 350.540,61 mc, însă pe aceste facturi nu sunt menționate documente justificative.

Rezultă așadar că, din cantitatea totală de produse balastiere exploatată de către pârâtă în temeiul contractului de vânzare cumpărare încheiat cu reclamanta, respectiv 142.73,89 mc, doar 81.904,89 mc au fost facturați în perioada 2000-2006, iar pentru cantitatea de 61.979 mc livrată conform avizelor de expediție, nu s-au identificat facturi emise în perioada 2000-2006. Astfel, prin intermediul facturilor deduse judecății se pretinde achitarea contravalorii produselor balastiere, într-o cantitate inferioară celei

livrate și nefacturate, astfel încât este lipsit de relevanță faptul că în facturile în litigiu nu sunt menționate avizele de expediție, atâta timp cât cantitatea livrată pe baza avizelor de expediție și nefacturată este superioară cantității de produse balastiere a cărei contravaloare s-a solicitat prin litigiul dedus judecății.

Eventuala lipsă a documentelor justificative, respectiv avize de expediție sau alte înscrisuri care pot însoți transportul, nu este de natură să înlăture răspunderea pârâtei, respectiv îndeplinirea obligațiilor sale de plată pentru cantitatea de mărfuri livrată, iar eventuala încălcare a unor dispoziții cuprinse în legea contabilității, nu fac obiectul acestui litigiu, putând fi eventual sancționate pe alte căi, însă nu sunt de natură să justifice refuzul pârâtei de a-și îndeplini obligațiile de plată. Desigur, simpla emitere a facturilor nu face dovada livrării mărfii și nici a existenței acestei datorii însă nu trebuie omis faptul că facturile au fost emise în baza unui raport contractual dintre părți și, mai mult decât atât, proba de specialitate respectiv expertiza contabilă a relevat, fără lipsit de orice echivoc, faptul că au fost livrate cantități de produse balastiere în cantități superioare celor facturate.

În plus, instanța a reținut că permisele de exploatare aprobate de ANERM permiteau exploatarea unei cantități de 275.300 mc din cele două balastiere pe care părțile în litigiu le-au avut în vedere la încheierea contractului, astfel încât, din această perspectivă susținerile pârâtei că nu au existat permise de exploatare pentru întreaga cantitate contractată, nu pot fi reținute, iar împrejurarea că au fost livrate produse de balastieră și către alte societăți comerciale, nu poate conduce că pârâtei nu i s-au livrat produsele contractate, în condițiile în care expertiza contabilă relevă faptul că reclamanta a livrat unor terțe societăți comerciale o cantitate de produse de balastieră de doar 33.303,08 mc (f.23-89, vol.V).

Pentru toate considerentele reținute, având în vedere disp. art. 969 C.civ., coroborat cu art. 1069 C.civ. aplicabile în cauză, având în vedere data la care au luat naștere raporturile dintre părți și disp. art.

6 alin.2 din Noul Cod Civil, instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată, obligând pârâta să-i plătească reclamantei suma de 534.460,67 lei reprezentând contravaloarea produselor de balastieră livrate, precum și suma de 534.460,67 lei, cu titlu de penalități de întârziere, asumate în condițiile art. IV pct. 5 din contractul părților și a respins pretențiile reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, reținând că părțile au convenit asupra clauzei penale cuprinse în textul arătat, în cazul neexecutării la termen a obligației principale asumate, evaluându-și

anticipat prejudiciul în acest caz. În acest sens, susținerile pârâtei că clauza penală cuprinsă în contractul părților nu și-ar mai putea produce efectele, întrucât contractul a expirat nu pot fi reținute, întrucât penalitățile sunt accesorii ale debitului principal și urmează soarta acestuia, astfel încât, atâta timp cât probele administrate în cauză au dovedit neechivoc faptul că debitul este datorat de către pârâtă în temeiul raportului contractual dintre părți, respectiv ca și contravaloare a produselor balastiere livrate, similar, penalitățile de întârziere li se cuvin reclamantei pentru neîndeplinirea obligației de plată asumate.

În ceea ce privește obligația pârâtei de a reface golul de exploatare realizat în terenul care face obiectul contractului nr.012/_, instanța a avut în vedere clauzele contractuale asumate în acest sens, respectiv art. 8 din actul adițional nr. 1/2000 și disp. art. 969 C.civ, neputând fi reținute considerentele, potrivit cărora au existat exploatări concomitente și posterioare, întrucât, chiar și într-o asemenea ipoteză, în lipsa dovezilor că pârâta a acoperit golurile produse din exploatările pe care le-a efectuat, aceste susțineri nu îi pot înlătura răspunderea.

În temeiul disp. art. 274 C.pr.civ. a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei, în cuantum de 23.870,73 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbre judiciare și onorariu avocațial și respinge cererea reclamantei pentru obligarea pârâtei la plata, cu titlu de cheltuieli de judecată, a onorariului d-lui expert Cernea Octavian (f.2-5, vol.VI).

S.C. T. DE I. M. SI C. S.A., a formulat apel solicitând

schimbarea in parte a sentintei civile nr. 1385/2012, pronuntata de Tribunalul Specializat C. in data de_ in dosarul nr._, in sensul respingerii in totalitate a actiunii formulate de reclamanta S.C. M. S.R.L.

În motivare arată că la data de_ intre reclamanta S.C. M.

S.R.L. si parata S.C. T. DE I. M. SI C. S.A. s-a incheiat contractul de vanzare - cumparare comerciala nr. 012 prin care reclamanta s-a obligat sa vanda S.C. T.I.M. S.A. produse de balastiera in cantitatile, specificatiile, la termenele si pentru preturile si valorile convenite in Anexa nr. 1 la contract.

La capitolul 111.2 s-a prevazut ca livrarile se vor efectua in termenele prevazute in Anexa nr. 2. La capitolul 111.4 s-a precizat ca "data livrarii marfurilor se considera: data expedierii de catre vanzător a acestora "

În anul 2002 s-a incheiat actul aditional nr. 1 la contractul nr. 012/_, actul aditional fiind inregistrat la reclamanta sub nr. 011/_ . Prin actul aditional s-au precizat cantitatile de 72.000 mc balast de rau natural si 5.500 mc nisip de rau din perimetrele "Ronghios" si "Zaneu" din comuna Floresti.

La data de_ s-a incheiat actul aditional nr. 2, prin care s-a modificat art. 2 din actul aditional nr. 1/2002, referitor la pretul agregatelor, precum si art. 3 din acelasi act aditional, in sensul ca s-a prelungit durata contractului pana la data de_ .

In baza contractului si a actelor aditionale, reclamanta a livrat anumite cantitati de produse de balastiera, cu privire la care a emis facturi, intreaga cantitate fiind platita de parata.

Prin adresa nr. 1341 din_ SC TIM SA a precizat cantitatea

produse de balastiera de 5000 mc necesara in anul 2005, cantitate care face parte din cantitatea contractata, fara sa reprezeinte o cantitate suplimentata fata de clauzele contractului. Aceasta cantitate a fost platita de catre parata-apelanta si nu face obiectul litigiului dintre parti.

In perioada_ -_ reclamanta a emis 8 facturi catre S.C. TIM S.A., dupa cum urmeaza: -factura seria CJVDZ nr. 3198900/_ pentru valoarea de 297.914,54 lei si TVA in suma de 56.603,76 lei; factura seria CJVDZ nr. 3198906/_ pentru valoarea de 18.522 lei si TVA in suma de 3.519,18 lei; -factura seria CJVDZ nr. 3198916/_ pentru valoarea de 18.522 lei si TVA in suma de 3.519,18 lei; factura seria CJVDZ nr. 3198919/_ pentru valoarea de 18.522 lei si TVA in suma de 3.519,18 lei; factura seria CJVDZ nr. 3198921/_ pentru valoarea de 18.522 lei si TVA in suma de 3.519,18 lei; factura seria CJVDZ nr. 3198924/_ pentru valoarea de 18.522 lei si TVA in suma de 3.519,18 lei; factura seria CJVDZ nr. 3198927/_ pentru valoarea de 18.522 lei si TVA in suma de 3.519,18 lei; factura seria CJVDZ nr. 3198931/_ pentru valoarea de 18.522 lei si TVA in suma de 3.519,18 lei;

Facturile au fost refuzate de catre S.C. T.I.M. S.A., cu motivarea ca marfa nu a fost livrata si nici comandata.

S.C. M. S.R.L. nu si-a inregistrat in contabilitate factura CJVDZ nr.

3198900/_ pentru valoarea de 297.914,54 lei si TVA in suma de 56.603,76 lei, si totdata a emis o factura de stornare a valorii insumate a restului facturilor sus mentionate.

Astfel prin aceste operatiuni nu si-a inregistrat in evidenta primara si contabila cantitatea pretins ca fiind livrata si valoarea mentionata in cele opt facturi ca venituri realizate, sustinere probata cu rapoartele de expertiza depuse in cauza.

I. a in anul 2011 a facturilor, in urma dispozitiei date de inspectia

fiscala, este irelevanta pentru solutionarea cauzei, fiindca reflecta o masura impusa de organele fiscale, masura care a si fost contestata prin contestatia depusa de reclamanta impotriva deciziei de impunere si a raportului de inspectie fiscala.

La data de_ instanta a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta si a obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 534.460,67 lei cu titlu de contravaloare produse de balastiere si suma de 534.460,67 lei cu titlu de penalitati de intarziere.

Prin aceeasi sentinta instanta a obligat parata sa refaca golul de exploatare

realizat in terenul care face obiectul contractului nr. 012/_ si a dispus obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata in suma de 23.870,73 lei cu titlu de taxe de timbru, timbre judiciare si onorariu de avocat.

Au fost respinse pretentiile reclamantei cu privire la plata dobanzii legale, precum si cererea reclamantei pentru obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata constand din onorariul achitat expertului Cernea Octavian.

Dupa depunerea suplimentului la raportul de contraexpertiza

S.C. TIM S.A. a formulat obiectiuni, raspunsul la obiectiuni fiind inregistrat la dosar in data de_ .

Sunt intrunite conditiile pentru admiterea apelului si schimbarea in parte a sentintei civile nr. -1385/2012, in sensul respingerii in intregime a actiunii formulate de reclamanta.

La pronuntarea sentintei civile nr. 1385/2012, instanta de fond nu a avut in vedere intreaga cantitate de produse de balastiera livrate de catre reclamanta unor terti, cu toate ca la dosar s-au depus facturile fiscale si avizele de expeditie intocmite de reclamanta cu privire la livrarile efectuate catre S.C. N. C. S.A. Este adevarat ca aceste facturi si avize au fost depuse dupa efectuarea expertizelor si a contraexpertizei, insa actele emana de la reclamanta si nu au fost contestate de aceasta.

In calea de atac a apelului s-a dispus de catre instanta efectuarea unui supliment la contraexpertiza, supliment din care a rezultat ca reclamanta a livrat catre terti cantitatea de 68.358,73 mc produse de balastiera si nu doar cantitatea de 33.303,08, cat s-a retinut in raportul de contraexpertiza si in sentinta pronuntata de catre instanta de fond.

In raspunsul la obiectiuni, expertii fac precizarea ca este posibil ca reclamanta sa fi livrat si alte cantitati de produse de balastiera unor terte persoane ( "Expertii au facut mentiunea, IN BAZA STANDARDULUI 35 asupra faptului ca, asa cum au aparut facturile privind livrarile catre S.C. N. C. S.A. ar fi posibl sa mai apara alte inscris uri si ca expertiza s-a bazat pe actele care au fost prezentate expertilor, asupra carora acestia si-au exprimat rezervele acolo unde au considerat ca este cazul.").

In pagina 3 din Raspunsul la obiectiuni, expertii precizeaza ca "Expertii nu au afirmat in continutul acestora ca aceasta cantitate de 8598, 11 mc s-ar fi livrat catre S. C. T. DE I. M. SI C.

S.A. sau catre alt beneficiar, pentru ca nu s-au identificat acte contabile care sa ateste acest fapt".

Cele cuprinse in suplimentul la Raportul de contraexpertiza si in Raspunsul la obiectiuni sunt importante deoarece, din probele administrate in cauza (Raportul de expertiza, Raportul de contraexpertiza, Suplimentul la raportul de contraexpertiza, Raspunsul la obiectiuni) rezulta ca reclamanta a realizat si livrat in perioada anilor 2000- 2005 cantitatea totala de 1. ,73 mc. Din aceasta cantitate s-au identificat livrari catre terti in cantitate de 68358,73 mc, iar catre S.C. TIM S.A. cantitatea de 81904,89 mc (pag. 6 din Suplimentul la raportul de contraexpertiza)

Nu s-au identificat documente din care sa rezulte livrarea catre parata-apelanta a cantitatilor cu privire la care s-a formulat cererea de chemare in judecata, cu precizarea ca pentru cantitatea de 81.904,89 mc livrate catre S.C. TIM S.A. s-a facut plata, aspect care nu este contestat nici de catre reclamanta-intimata.

In anii 2006-2007 nu s-au livrat de catre reclamanta paratei- apelante produse de balastiera, cu privire la care s-au emis facturile in perioada_ -_ . Asa cum am relevat in prezentarea starii de fapt, facturile emise de catre reclamanta-intimata au fost refuzate la plata si restituite acesteia, cu motivarea ca nu s-au livrat si nici comandat produsele mentionate in facturi.

Din rapoartele de expertiza efectuate in cauza rezulta ca nu exista documente din categoria celor prevazute de lege care sa probeze livrarea de catre reclamanta a produselor pentru care au fost emise facturile obiect al cauzei.

Nu suntem in prezenta tinerii contabilitatii contrar dispozitiilor legale, ci a

inexistentei operatiunilor de livrare a produselor cu privire la care s- au emis facturile. Este de observat faptul ca chiar reclamanta nu a inregistrat in contabilitate facturile, avizele de expeditie ori vreun alt document din care sa rezulte livrarea de produse de balastiera in perioada anilor 2006-2007.

Reclamanta-intimata nu a declarat la M. Minelor exploatarea unor

produse de balastiera si livrarea din cele doua amplasamente catre

S.C. TIM S.A. in perioada 2006-2007, astfel ca si acest aspect conduce la concluzia inexistentei operatiunilor pentru care reclamanta a formulat cererea de chemare in judecata.

Din inscrisurile depuse la dosar, precum si din rapoartele de expertiza s-a desprins concluzia ca reclamanta nu a emis facturi in termenul prevazut de Codul fiscal, raportat la datele cand se pretinde ca s-ar fi livrat produsele de balastiera, cu privire la care s-a formulat actiune impotriva paratei, nu a intocmit actele prevazute de lege pentru a face dovada exploatarii si inregistrarii in gestiune a acestor produse, nu le-a inregistrat in contabilitate, nu a intocmit documentele prevazute de H.G. nr. 831/1997 (factura "Se întocmește

... Ia livrarea produselor și a mărfurilor. .. pe baza dispoziției de livrare, a avizului de însoțire a mărfii. Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, produsele și mărfurile livrate sunt însoțite, pe timpul transportului, de avizul de însoțire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul și data avizului de însoțire a mărlii se înscriu în formularul de factură"), si Legea nr. 82/1991.

In aceste conditii, instanta trebuia sa retina ca actele prezentate de reclamanta, nefiind tinute in conditiile legii, nu sunt primite ca proba pentru dovedirea actiunii reclamantei si nici pentru a servi la efectuarea rapoartelor de expertiza dispuse in cauza.

Aceste acte puteau servi ca proba contra reclamantei, conform dispozitiilor art. 52 din Codul comercial.

Sunt criticabile mentiunile cuprinse in pag. 4 din hotararea atacata: "Din cuprinsul raportului de expertiza intocmit de cei trei experti instanta retine ca intreaga cantitate de produse balastiere vandute de catre reclamanta paratei si care rezulta din avize de expeditie si bonuri de transport care au insotit marfa se ridica la cantitatea de 142.773.89 mc .... ".

Reclamanta nu a livrat si nu putea livra paratei cantitatea mentionata in sentinta civila, deoarece: In toata perioada de derulare a contractului dintre reclamanta si parata, reclamanta a exploatat cantitatea totala de 158.861,73 mc. produse de balastiera, care a intrat in gestiunea reclamantei, afirmatie bazata pe: - mentiunile cuprinse in pag. 17-19 a raportului de expertiza efectuat de expertii D. cu Cerasela, Boanca Cornelia si Necula Pompiliu; -mentiunile cuprinse la pct. V pag. 14 din raportul de expertiza efectuat de expertul Cernea Octavian; - raportarile catre autoritatile competente,

efectuate de catre reclamanta, raportari in functie de care s-a platit si redeventa prevazuta de lege; - mentiunile cuprinse in suplimentul la raportul de contraexpertiza. Din documentele depuse la dosar la penultimul termen de judecata, rezulta ca in anii 2003 - 2004 reclamanta a livrat catre Societatea Comerciala de C. "N. " S.A. cantitatea de 67.983,73 mc. produse de balastiera din locul numit "Ronghios", indicat la art. 2.1. din contractul de vanzare-cumparare produse de balstiera nr. 1/_ .

Din anexa nr. 3 (nr. crt. 5 si 6) la raportul de expertiza efectuat de expertul Cernea Octavian, reiese ca reclamanta a livrat in anul 2003 cantitatea de 375 mc. societatii comerciale COMITROM S.R.L. C.

, cantitate identificata si recunoscuta ca livrata acestui tert si de catre expertii D. cu Cerasela, Boanca Cornel ia si Necula Pompiliu.

Daca din totalul cantitatii de 158.861,73 mc exploatate de reclamanta scadem cantitatile de: 67.983,73 mc. livrata catre Societatea Comerciala "N. " S.A. si 375 mc. livrata socieatatii comerciale COMITROM S.R.L. C., ramane o diferenta de 90.503 mc. produse de balastiera.

Din cantitatea de 90.503 mc. trebuie scazuta cantitatea de 81.904,89 mc. facturata de reclamanta si achitata de parata, astfel ca ramane o diferenta de 8.598,11 mc produse de balastiera, care cuprinde produsele de balastiera consumate de reclamanta.

Relevă ca din pag. 11 a raportului de expertiza efectuat de catre expertii D. cu Cerasela, Boanca Cornel ia si Necula Pompiliu rezulta ca reclamanta S.C. M. S.A. a livrat si facturat paratei S.C. T.I.M. S.A., in perioada 2000-2005, cantitatea de 81.904,89 mc produse de balastiera, cantitate care a si fost achitata de catre parata, fapt necontestat de catre reclamanta.

Cu alte cuvinte, daca insumam cantitatile de: 81.904,89 mc., 67.983,73 mc si 375 mc., rezulta cantitatea totala de 150.263,62 mc. produse de balastiera, respectiv o cantitate apropiata de cantitatea totala de 158.861,73 mc. exploatata de reclamanta. Aceasta probeaza ca reclamanta nu mai putea livra paratei inca 30.540,61 mc., cantitate mentionata in facturile emise in anul 2007.

Cantitatea de 33.303,08 mc. stabilita de instanta ca fiind livrata unor terte societati comerciale este inferioara cantitatii recunoscuta de reclamanta ca fiind livrata tertilor de 43.131,72 mc. (pag. 10 din raspunsul la interogatoriu nr. 2/2009) si mult inferioara celei probata de parata prin actele depuse la dosar, acte care provin chiar de la reclamanta, precum si prin suplimentul la raportul de contraexpertiza.

Contraexpertiza avuta in vedere de instanța a preluat efectele modului defectuos de tinere a evidentei contabile de catre reclamanta, inclusiv sub aspectul cantitati lor de produse de balastiera livrate paratei si tertilor, cantitati care n-au fost identificate corect, asa cum rezulta si din pag. 7 a raportului de expertiza.

Este motivul pentru care a facut obiectiuni si cu privire la contraexpertiza efectuata in dosar.

Instanta de fond nu s-a pronuntat si nici nu a examinat o parie dintre argumentele si apararile formulate de parata, incalcand in acest mod dispozitile ari. 261 pct. 5 si 129 din Codul de procedura civila.

Instanta nu a analizat nici inscrisurile depuse de parată la dosar, referitoare la cantitatile de produse de balastiera livrate de reclamanta catre S.C. C "N. " S.A., cu toate ca aceste inscrisuri proveneau chiar de la reclamanta (facturi, contracte).

Asa cum a aratat in cadrul apelului, din facturile si celelalte inscrisuri depuse de parata la dosar, rezulta ca reclamanta a livrat in anii 2003-2004 catre S.C. "N. " S.A. cantitatea totala de 67.983,73 mc produse de balastiera, cantitate care este mai mare cu 35.055,65 mc decat cantitatea totala mentionata ca a fost livrata de reclamanta tertilor, conform celor cuprinse in pag. nr. 4 a sentintei atacate.

Aceasta omisiune a fost determinanta pentru solutia data de instanta de fond, in conditiile in care reclamanta a formulat actiune cu privire la cantitatea de 30.540,61 mc., respectiv o cantitate apropiata de cea livrata catre S.C. "N. " S.A., in plus fața de cea retinuta de instanța de fond.

Inscrisurile referitoare la livrarile efectuate catre S.C. "N. "

dovedesc netemeinicia pretentiilor reclamantei si nelegalitatea sentintei pronuntate de instanța de fond.
Hotararea primei instante este nelegala, intrucat a fost pronuntata in absenta unor probe care sa confirme livrarea efectiva a cantitatii de marfa pentru care s-au emis cele opt facturi in perioada_ -_ .
Sustine ca produsele balastiere mentionate in cele opt facuri nu au fost livrate paratei, aspect pe care l-a relevat la punctele anterioare si la pct. " din motivarea cererii.
Pentru cantitatile pretins a fi livrate de catre reclamanta, cu privire la care s-a formulat cererea de chemare in judecata, reclamanta nu a prezentat documente justificative din care sa rezulte existenta reala a operatiunii de livrare, aspect retinut de toti expertii care au intocmit lucrari in acest dosar.
Emiterea facturilor nu face dovada livrarii marfii si nici a existentei pretinsei datorii, fiindca factura este un document ce emana de la reclamanta, iar conform art. 46 din Codul comercial (in vigoare la data emiterii facturilor), "Obligațiunile comerciale și liberațiunile se probează:(. . .) Cu facturi acceptate".
Parata nu a acceptat facturile si a motivat ca nu sunt acceptate deoarece nu s-a livrat marfa, fapt mentionat si de catre reclamanta in explicatiile date inspectiei fiscale si in contestatia depusă.
Este de observat ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a dispozitiilor art. 969 din vechiul Cod civil, coroborate cu cele ale art. 1169 din acelasi cod.
Imprejurarea ca pe facturi s-a mentionat ca au fost emise in baza contractului incheiat intre parti nu poate atrage automat obligatia paratei de a plati pretul pentru o marfa care nu a fost livrata.
Instanta de fond a ignorat caracterul reciproc si interdependent al obligatiilor izvorate din contractul incheiat intre parti. In lipsa indeplinirii vreunei obligatii de catre reclamanta, respectiv livrarea marfii, nici parata nu avea obligatia corelativa de plata a pretului.
Raportul de expertiza confirma faptul ca pentru cantitatea de 30.540,61 mc produse balastiera, mentionata in facturile emise in anul 2007, nu exista documente intocmite potrivit dispozitiilor legale, care sa justifice livrarea efectiva a marfii.
Relevă ca, permisele de exploatare sunt emise pe numele beneficiarului SC M. S. si pe perimetre de exploatare neexintand permise de exploatare cu privire la SC TIM SA.
Face aceasta precizare tinand seama de argumentele cuprinse in intampinarea si in inscrisurile depuse la dosar de intimata.
Unele din avizele de expeditie in baza carora s-au stabilit cantitatile suplimentare (la instanta de fond) nu se regasesc depuse ca si proba in aceasta cauza iar altele aflate la dosarul cauzei sunt depuse nesemnate de primire, in timp ce expertilor D. cu Cerasela, Boanca Cornel ia si Necula Pompiliu aceleasi avize de expeditie le-au fost prezentate ca semnate, fapt mentionat de experti la pag. 8 a Suplimentului la Raportul de Contraexpertiza Contabila.
Referitor la solutia instantei de fond cu privire la petitul nr.2 din actiunea precizata, privind obligarea paratei sa refaca golul de exploatare:
Este nelegala solutia instantei de fond de obligare a paratei la refacerea golului de exploatare, precum si condiderentele retinute de aceasta in sprijinul unei astfel de solutii: " ... instanta va avea in vedere clauzele contractuale asumate in acest sens, respectiv alt 8 din actul aditional nr. 1/2000 din disp ari. 969 C. Civ. neputand fi retinute considerentele potrivit carora au existat exploatari concomitente si posterioare, intrucat, chiar si intr-o asemenea ipoteza, in lipsa dovezilor ca parata a acoperit golurile produse din exploatarile pe care le-a efectuat, aceste sustineri nu ii pot inlatura raspunderea." (pag. 5 din hotararea atacata).
Aceste aprecieri sunt criticabile, deoarece:
1. Parata si-a indeplinit obligatia de a umple golurile de exploatare.
2. In fata instantei de fond a dovedit ca au existat exploatari concomitente si posterioare derularii contractului cu reclamanta, exploatari asumate de reclamanta si de catre terte societati. Asadar, nu este legal sa fie obligati la umplerea golurilor rezultate din derularea unor contracte incheiate intre reclamanta si alte societati comerciale.
3. Sarcina probei revenea reclamantei. Or, in fata instantei de fond reclamanta nu a probat neindeplinirea acestei obligatii de catre apelantă.

Plansele foto depuse de reclamanta sunt neconcludente, deoarece:Nu rezulta din imaginile fotografiate, unde este acel amplasament; Nu rezulta din imaginile fotografiate daca este vorba de goluri ca urmare a exploatarii sau de teren accidentat, acele imagini nu pot proba faptul ca ar mai exista goluri pe care ar avea obligatia sa le umple, cata vreme aceasta sustine ca și-a indeplinit obligatia, iar reclamanta a derulat contracte si cu alte societati comerciale, societati care prin contractele incheiate nu isi asumau obligativitatea umplerii golutilor rezultate din exploatarile care le faceau .

Mai arată că aceasta obligatie a apelantei nu trebuie confundata cu obligatiile asumate de reclamanta in fata autoritatilor de mediu, de care aceasta nu se poate degreva.

Instanta nu a tinut seama de argumentele invocate de apelantă, prin care a aratat ca reclamanta avea anumite obligatii care conditionau indeplinirea obligatiilor contractuale. Asadar, reclamanta

avea obligatia sa obtina si sa puna la dispozitia apelantei certificatele de urbanism, avizele si autorizatiile specifice, permisele de exploatare.

Nepunand la dispozitie permisele de exploatare, reclamanta si-a incalcat o obligatie contractuala expresa si acest lucru i-a impiedicat sa actioneze in vederea exploatarii chiar si in timpul executarii contractului.

În raspunsul la interogatoriul luat reclamantei S.C. M.

S.R.L. aceasta a confirmat ca apelanta a acoperit golurile. Face trimitere la raspunsul dat de reclamanta la intrebarea cu nr. 5, in care reclamanta arata: ,,( ... ) apelanta reclamanta a asigurat pe toata perioada contractului 2000-2007, depozitarea definitiva a excavatiilor rezultate din lucrarile de constructii montaj pe care le executa parata in favoarea a diversi beneficiari (fapt acceptat prin art.8. al Actului Aditional nr.1/2002). De retinut ca in aceasta situatie transporturile se faceau plin-plin, autobasculantele aduceau escavatiile rezultate din lucrarile de construcții-montaj si plecau pline cu agregate".

Înscrisurile depuse la dosarul instantei de fond referitoare la livrarea catre S.C. N. C. S.A. a produselor de balastiera, precum si corespondenta dintre reclamanta si acel beneficiar probează ca lucrări de excavare au fost efectuate si pentru un alt beneficiar context în care nu se putea susține că pozele depuse de reclamantă la dosar se referă la suprafețele de teren din care s-au făcut excavări atât pentru pârâta apelantă, ori pentru alta societăți.

Analiza apelului declarat, în limitele investirii, prin raportare la stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță relevă următoarele :

Reclamanta, SC M. S., prin acțiunea introductivă promovată a

solicitat obligarea pârâtei apelante la plata sumei de 742.285,03 lei din care 534.460,67 lei « contravaloarea facturii fiscale nr. 3198900/_, facturii fiscale nr. 3198906/_, facturii fiscale nr. 3198916/_, facturii fiscale nr. 3198919/_, facturii

fiscale nr. 3198921/_, facturii fiscale nr. 3198924/_, facturii fiscale nr. 3198927/_, facturii fiscale nr. 3198931/_ » iar suma de 207.824,36 lei « reprezinta contravaloarea penalitatilor contractuale aferente debitului principal, calculate pana la data de_, solicitand obligarea paratei si la plata penalitatilor contractuale de 0,3%/zi de intarziere

incepand cu

data de_ si pana la data achitarii integrale a debitului restant ».

Reclamanta a mai solicitat si obligarea la refacerea golului de exploatare realizat in terenul care face obiectul Contractului nr. 012/_ cu trimitere la prevederile art. 8 din Actul aditional nr. 1/2002 la acest contract.

Reclamanta, prin ultima precizare a arătat că isi mentine precizarea depusa pentru termenul din 25 septembrie 2008 si nu o mai sustine pe cea depusa pentru termenul din 7 mai 2009 si pe cale de consecinta solicita 5): " Sa obligarea pârâtei la plata sumei de 1.068.921,34 lei din care 534.460,67 lei reprezinta contravaloarea facturilor fiscale, iar 534.460,67 reprezinta contravaloarea penalitatilor .

Probatoriul administrat relevă că prin contractul de vânzare cumpărare comercială nr. 12 încheiat între părți la data la data de _

, reclamanta, s-a obligat să vândă cumpărătorului produse balastiere, în cantitățile, specificațiile, termenele și valorile stabilite în anexa 1, în caz de neplată a facturilor emise la termenul scadent, cumpărătorul, în speță, obligându-se la plata unor penalități de întârziere de 0,3% pe zi din suma datorată .

107.000 lei/mc nisip de râu, iar redevența minieră de 2% fără TVA se adaugă la preț. A fost de asemenea prelungită durata contractului, până la data de_ .

Prin adresa nr. 1341/_, pârâta a arătat că necesarul de balast pentru lucrările de construcții din anul 2005 este de aproximativ 5.000 mc, urmând ca livrările să fie eșalonate conform unui grafic .

Apelanta critică în principal maniera de valorificare a probatoriului administrat însă recunoaște că înscrisuri determinante au fost prezentate doar la momentul formulării concluziilor scrise ceea ce a impus administrarea unui probatoriu suplimentar solicitat în condițiile art 292 C pr civ .

Înscrisurile prezentate în probațiune de pârâta apelantă constând în facturi si avize întrucât au fost depuse după efectuarea expertizelor si a contraexpertizei, insă actele emană de la reclamantă si nu au fost contestate de aceasta au determinat necesitatea administrării unui supliment la raportul de contraexpertiză . .

Suplimentul la raportul de contraexpertiză a relevat că reclamanta a livrat către terti cantitatea de 68.358,73 mc produse de balastiera si nu doar cantitatea de 33.303,08, cat s-a reținut in raportul de contraexpertiza aspect ce prezintă relevanță în determinarea cantității exploatate .

Reclamanta intimată SC MITECH S. susține că înscrisurile prezentate și care au determinat întocmirea suplimentului la raportul de contraexpertiză nu sunt de natură a modifica soluția pronunțată de prima instanță întrucât nu influențează relația contractuală cu apelanta .

Susținerile intimatei nu pot fi primite întrucât experții precizează că nu au afirmat în conținutul acestora că această cantitate de 8598, 11 mc s-ar fi livrat către S. C. T. DE I. M. SI C. S.A. sau către alt beneficiar, pentru ca nu s-au identificat acte contabile care sa ateste acest fapt.

Așadar probatoriul administrat în fața instanței de apel relevă că nu poate fi reținută împrejurarea că intimata a executat o obligație care îi incumba în baza raporturilor contractuale astfel cum au fost stabilite și modificate .

Existența unei obligații în sarcina unui contractant presupune executarea obligației de către cocontractant pentru a da naștere obligației corelative .

Reclamanta, potrivit statuărilor experților desemnați, a realizat si livrat in perioada anilor 2000- 2005 cantitatea totala de 1.

,73 mc. Iar din aceasta cantitate s-au identificat livrări către terți in cantitate de 68358,73 mc, iar către S.C. TIM S.A. cantitatea de 81904,89 mc .

Susținerile apelantei potrivit cărora nu s-au identificat documente din care sa rezulte livrarea către parata-apelanta a cantităților cu privire la care s-a formulat cererea de chemare in judecata, sunt confirmate de probatoriul administrat, respectiv de suplimentul la contraexpertiză .

C. ea reține că pentru cantitatea de 81.904,89 mc livrate către

S.C. TIM S.A. s-a făcut plata, aspect care nu este contestat de părți .

Ceea ce susține reclamanta cu privire la existența cantității facturate este că nu poate infirma prin acesta furnizarea unei cantități suplimentare de 35.055,65, din care în litigiu este cantitatea de 28.012,11 MC .

Susținerile intimatei SC MITECH S. cu privire la înregistrarea în contabilitate a facturilor în litigiu în lunile nu pot produce efectele dorite întrucât în lipsa unei justificări pentru emiterea acestor facturi obligația corelativă num se naște .

Alte cantități de produse de balastieră decât cele evidențiate anterior nu s-au livrat de către reclamanta paratei-apelante S.C. TIM S.A, pentru a fi justificată emiterea facturilor a căror plată constituie obiectul cererii de chemare în judecată .

Facturile emise de către reclamanta-intimata au fost refuzate la plată de către pârâtă pentru inexistența contraprestației astfel că nu pot constitui ele însele dovada existenței unei obligații cum încearcă să acrediteze intimata reclamantă . .

Experții desemnați au relevat, prin suplimentul la raportul de contraexpertiză, că nu exista documente din categoria celor prevăzute de lege care să probeze livrarea de către reclamanta a produselor pentru care au fost emise facturile obiect al cauzei, iar această constatare are efect și în planul probațiunii raporturilor și obligațiilor derivate din acestea și nu numai sub aspectul normelor contabile .

Reclamanta a înregistrat in contabilitate facturile însă din perspectiva reflectării realității prin documente contabile trebuie reținut că nu sunt însoțite de alte documente justificative cum ar avizele de expeditie ori vreun alt document din care sa rezulte livrarea de produse de balastiera in perioada anilor de referință în litigiu 2006- 2007.

Toate aserțiunile intimatei reclamante referitoare la împrejurarea că întreaga cantitate pretinsă este reflectată și în contabilitatea pârâtei nu pot fi primite decât în ceea ce privește perioada 2000-2006 și nu intervalul vizat 2006-2007 .

Deși apelanta susține că întrucât reclamanta-intimată nu a declarat la M. Minelor exploatarea unor produse de balastiera si livrarea din cele doua amplasamente către S.C. TIM S.A. in perioada 2006-2007, ceea ce conduce la concluzia inexistentei operațiunilor pentru care reclamanta a formulat cererea de chemare in judecata, C. ea nu împărtășește aceste afirmații.

Nu poate face dovada neexecutării obligațiilor nerespectarea prevederilor legale dintr-o anumită materie fără a exista un raport de cauzalitate suficient de caracterizat între cele două fapte .

Această teză însă nu se confirmă în ceea ce privește omisiunea întocmirii documentelor justificative întrucât în privința acestora regimul este altul deoarece aceste înscrisuri privesc părțile și nu raporturile cu terții sau alte autorități .

Totalitatea cantităților de 81.904,89 mc. și de 67.983,73 mc si 375 mc., confirmă cantitatea totală de 150.263,62 mc. produse de balastiera, respectiv o cantitate apropiata de cantitatea totala de 158.861,73 mc. exploatata de reclamanta.

Cantitățile pretinse a fi fost livrate de către reclamantă, ce fac obiectul cererii de chemare in judecata, nu a fost dovedită cu înscrisuri, facturile invocate în lipsa documentelor justificative nefiind în măsură să facă o astfel de dovadă .

Emiterea facturilor nu face, prin ea însăși dovada livrării mărfii si nici a existentei pretinsei datorii, întrucât pârâta nu a acceptat facturile si a motivat ca nu sunt acceptate deoarece nu s-a livrat marfa.

Interpretarea dată de intimată celor reținute prin suplimentul la raportul de contraexpertiză cu privire la bonurile de transport nu poate fi admisă având în vedere că așa cum au evidențiat experții desemnați acestea nu pot fi confirmate de realitate calcule realizate evidențiind că în raport de capacitatea limitată a utilajelor de transport și de numărul de ore nu putea fi realizat transportul cantităților pretinse .

Afirmația intimatei că obligația sa se rezumă la emiterea facturii și nu la tinerea contabilității pentru produsele proprietatea apelantei nu poate fi primită întrucât înainte de transferul dreptului de proprietate era necesară o astfel de evidență chiar și în raport de clauzele contractuale .

Acceptarea organizării gestiunii conform art 9 din convenție nu o dispensează de respectarea obligațiilor legale .

Valențele adresei nr 1341/_ chiar dacă ar cele afirmate de intimată în sensul existenței unei cereri suplimentare față de cele convenite nu pot dovedi îndeplinirea unei obligații născute din acesta

Cumulul penalităților cu dobânzile în mod corect a fost înlăturat și de prima instanță iar susținerile intimatei cu privire la poziția apelantei sub acest aspect nu pot fi validate .

Contrar susținerilor intimatei determinarea unui eventual prejudiciu prin clauză penală de către părți exclude determinarea aceluiași prejudiciu și într-o altă manieră decât cea convenită .

Intimata critică și poziția apelantei cu privire la interpretarea probelor de către prima instanță însă reținând forța probelor ce nu au fost administrate în acea etapă procesuală nu poate fi primită critica .

Referitor la soluția instanței de fond cu privire la petitul nr.2 din actiunea precizata, privind obligarea paratei să refacă golul de exploatare, C. ea reține că determinarea stării de fapt nu a fost corect realizată .

Prima instanță a reținut în ceea ce privește obligația pârâtei de a reface golul de exploatare realizat în terenul care face obiectul contractului nr.012/_, instanța a avut în vedere clauzele contractuale asumate în acest sens, respectiv art. 8 din actul adițional nr. 1/2000 și disp. art. 969 C.civ, neputând fi reținute considerentele, potrivit cărora au existat exploatări concomitente și posterioare, întrucât, chiar și într-o asemenea ipoteză, în lipsa dovezilor că pârâta a acoperit golurile produse din exploatările pe care le-a efectuat, aceste susțineri nu îi pot înlătura răspunderea.

C. ea reține că înscrisurile existente la dosar, respectiv răspunsul la interogatoriul luat reclamantei S.C. M. S.R.L. confirmă că apelanta a executat obligațiile stabilite și reținute de prima instanță ca incumbând acesteia în limitele astfel stabilite ., respectiv a acoperit golurile.

Apelanta, potrivit susținerilor reclamantei a asigurat pe toata perioada contractului 2000-2007, depozitarea excavațiilor rezultate din lucrările de construcții pe care le executa .

Lucrările de excavare au fost efectuate si pentru alți beneficiari astfel că nu se poate susține că suprafețele de teren din care s-au făcut excavări sunt doar cele pentru care obligația revenea apelantei, astfel că acțiunea apare ca neîntemeiată sub acest aspect .

Considerentele evidențiate demonstrează că apelul declarat este fondat raportat la probatoriul administrat în fața instanței și determinarea stării de fapt în raport cu acesta și pentru motivele relevate astfel că în baza art 296 C pr civ, C. ea va admite apelul declarat de pârâtul SC T. DE I. M. ȘI C. SA împotriva sentinței civile nr. 1385 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o schimbă în tot în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SC M. S. .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite apelul declarat de pârâtul SC T. DE I. M. ȘI

C. SA cu sediul în C. -N. str. B. nr.1, jud. C. împotriva sentinței civile nr. 1385 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o schimbă în tot în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SC M. S. cu sediul în

C. -N. str. C. nr.38, jud. C. . Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

	PREȘEDINTE				JUDECĂTOR	GREFIER
A.	M. C.	C.	P.	V.	D.

Red.A.M.C./S.M.D.

4 ex./_

← Sentința civilă nr. 2122/2013. Obligatie de a face		Decizia civilă nr. 537/2013. Obligatie de a face →

Decizia civilă nr. 40/2013. Obligatie de a face

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 40/2013. Obligatie de a face