Decizia civilă nr. 591/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
ROMÂNIA
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 591/R/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: Președinte: I. P.
Judecător: E. B. Judecător: V. -L. G. Grefier: S. M.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de către recurentul G. T., împotriva sentinței civile nr. 7268/2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în data de 24 aprilie 2013, privind-o și pe intimata SCB. T. SA, având ca obiect, în primă instanță, pretenții.
La apelul nominal se prezintă, în reprezentarea intereselor recurentului, avocatul R. A. S., cu împuternicire avocațială depusă la acest termen.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a depus la dosar, în data de 29 octombrie 2013, din partea intimatei, o întâmpinare în două exemplare.
T. ul comunică reprezentantului recurentului un exemplar din întâmpinarea formulată de către intimată.
Reprezentantul recurentului arată că și după pronunțarea sentinței atacate, intimata ia în continuare ia bani din contul recurentului. Nu are alte cereri de formulat în probațiune sau excepții de invocat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate, admiterea cererii introductive, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în fond și în recurs. Intimata a cunoscut faptul că în contul recurentului intrau sume de bani din alocațiile de stat pentru copii, așa cum rezultă din toate extrasele de cont depuse în probațiune.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7268/2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca în data de 24 aprilie 2013 în dosarul nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul G. T. , în contradictoriu cu pârâta B. T. S.A., având ca obiect pretenții.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că asupra contului curent al reclamantului au fost instituite în prezent trei popriri în trei dosare de executare, respectiv dosar execuțional nr.580/2010 al BEJ Stoleanu M. Romeo pentru sumele de 8.500 USD și 7.227,37 lei, dosar execuțional nr.656623/_ al Administrației Finanțelor Publice C. pentru suma de 3.284 lei și dosar execuțional nr.753458/_ al Administrației Finanțelor Publice C. pentru suma de 2.710 lei.
Din același înscris a rezultat că singura poprire s-a făcut cu privire la suma de 672,00 lei în dosarul de executare nr.580/2010 al BEJ Stolneanu M. Romeo.
În acest dosar de executare, la data de_ a fost emisă către reclamant somația prin care i s-a solicitat plata sumelor datorate - 8.500 USD și 7.227,37 lei, cu titlu de debit și cheltuieli de executare, somația fiind comunicată reclamantului la data de_ . În cadrul aceluiași dosar de executare, la data de_ reclamantul a depus un angajament de plată, fapt ce denotă fără echivoc că avea cunoștință despre executarea silită.
Astfel, prima instantă a apreciat că nu sunt reale susținerile reclamantului conform cărora a luat cunoștință despre reținerea sumelor și virarea acestora doar la data de_ . Pe de altă parte, din actele de deschidere a contului curent, depuse la solicitarea instanței de către pârâtă, a rezultat că prin cererea de deschidere de cont curent, reclamantul nu a comunicat proveniența sumelor ce urmau a se depune în acest cont. Este adevărat că potrivit art.409 alin.7 C.proc.civ., Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii. Dar, în opinia instanței, rezolvarea situației dedusă judecății trebuia să formeze obiect al unei contestații la executare prin care reclamatul din cauză să solicite excluderea la executarea silită a sumelor de bani reprezentând alocații de stat pentru copii.
Din economia prevederilor art.453-454 C.proc.civ., poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit, fără somație, prin adresa însoțită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată.
Totodată, s-a reținut că art.456 C.proc.civ. instituie obligația în sarcina terțului poprit, respectiv ca în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora să consemneze suma de bani sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului, în cazul popririi prevăzute la art. 453 alin. 1.
Pe de altă parte, s-a reținut de către instanță că în cazul în care terțul poprit nu își aduce la îndeplinire obligațiile ce îi revin, art.460 C.proc.civ. prevede că în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi. Totodată, același text de lege prevede că terțul poprit, care, cu rea-credință, a refuzat să-și îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, va putea fi amendat, cu o sumă cuprinsă între 200 lei și 1.000 lei.
Raportat la cele mai sus reținute, instanța a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite nici una dintre cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale pentru angajarea răspunderii civile a pârâtei, motiv pentru care în temeiul art.998-999 C.civ. cu aplicarea art.1169 C.civ., a respins actiunea.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul G. T., solicitând modificarea sentinței atacate și, în consecință, admiterea cererii introductive, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că s-a adresat Judecătoriei cu acțiune în răspundere civilă contractuală, având în vedere că intimata nu a respectat următoarele prevederi din CGA (semnate de ambele părți), respectiv 24.14, care prevede că, " B. are dreptul de a reține si de a plăti către terți, din contul clientului (indiferent că este un cont curent sau un depozit), sume datorate terților, fără consimțământul acestuia, în cazurile
expres prevăzute de lege, în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau a oricărui alt titlu executoriu stabilit ca atare prin lege". Conform clauzei de mai sus, banca putea reține și plăți sume din cont către terți fără consimțământul titularului, doar în cazurile expres prevăzute de lege. Astfel, rezultă per a contrario, că în cazul în care legea prevede că o sumă de bani nu poate fi urmărită silit, banca nu poate reține și plăți sume către terți. Or, în situația de față, a existat două texte legale exprese care instituie interdicția urmăririi silite a alocațiilor de stat pentru copii, respectiv art. 8 din Legea nr. 61 din 1993 și art. 409 alin. 7 C.proc.civ.
S-a menționat faptul că, instanța de fond a reținut, în mod eronat, atât că recurentul ar fi subliniat că "în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale";, cât și că pârâta ar fi susținut că "nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale ". Mai mult, instanța de fond a apreciat că în "în speța nu sunt îndeplinite nici una din cele patru condiții al răspunderii civile delictuale", aceasta în condițiile în care nu a pus în discuție temeiul juridic al acțiunii.
Recurentul a arătat că este real faptul că a primit somația din_ și că a semnat angajamentul de plată în_ și prin urmare avea cunoștință despre executarea silită dar, știa doar despre adresa executorului de înființare a unei popriri nu și de faptul că intimata a reținut și virat către executor sume din contul curent. Recurentul a învederat că se aștepta ca intimata să procedeze în continuare în conformitate cu nomele contractuale dintre părți, care fac trimitere la norme legale, recurentul precizând că o altă bancă a procedat corect, făcând trimitere la adresa Bancpost nr.517B/519466/_, adresă de altfel anexată la dosar. Cu toate acestea, începând din 2011, pârâta a reținut și virat în contul indicat de Biroul Executorului Judecătoresc STOLNEAN ROMEO M., sume de bani din acest cont în cuantum total de 2.373,31 lei, despre acest fapt, recurentul aflând în_ când s-a prezentat la ghișeul băncii pentru a ridica alocația celor doi copii ai săi în vederea achitării valorii taberelor în care urmau să plece în vacanța de vară.
Recurentul a arătat că, prin cererea de deschidere a contului curent, nu a menționat proveniența fondurilor, dar atât din extrasele de cont depuse de el, cât și din înscrisul anexat adresei nr. 762/_, adresă depusă de pârâtă la dosarul cauzei, a rezultat că respectivul cont era alimentat cu alocații de stat. Dealtfel, intimata nu a negat vreodată faptul ca sumele de bani din contul recurentului ar fi provenit din alocații de stat. Totodată, recurentul a învederat că este real și faptul că a avut posibilitatea de a formula o contestație la executare, dar faptul ca nu a uzat de acea cale, nu a constituit un impediment pentru angajarea răspunderii civile contractuale a pârâtei. Referitor la faptul că există sancțiuni în cazul în care terțul poprit nu își aduce la îndeplinire obligațiile ce îi revin, recurentul a menționat că acest lucru nu putea constitui un motiv de respingere a acțiunii acestuia, acest considerent nefiind pertinent, fiind străin cauzei. Altfel spus, instanța de fond a susținut că intimata ar fi procedat corect deoarece, în caz contrar, ar fi riscat să fie supusă unui abuz din partea creditorului/executorului judecătoresc. Dacă într-adevăr s-ar fi întâmplat acest lucru, intimata avea la dispoziție mijloacele legale de a se apăra. Or, este inadmisibil să fie considerat justificat un comportament ilicit, cu motivarea că în cazul în care s-ar fi acționat în mod corect ar fi fost posibile, tară a indica măcar vreun indiciu în acest sens, abuzuri din partea unor persoane. În acest sens, recurentul a arătat că dacă ar accepta un asemenea raționament, ab asurdum, ar însemna că orice activitate ilicită putea fi justificată de teama că în cazul în care s-ar proceda corect, subiectul de drept ar avea de suferit, exemplificând că, un angajat care execută un ordin al superiorului de a desfășura o activitate vădit ilegală, ar fi absolvit de răspundere juridică deoarece, în caz de refuz, exista posibilitatea concedierii lui pentru acel motiv.
În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 304 ind. 1 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 29 octombrie 2013, intimata S.C. B. T. SA a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat și menținerea sentinței de fond, ca legală și temeinică.
În motivare, intimata a arătat că apărările formulate de recurent se circumscriu motivelor din cererea introductiva prin care a adus în discuție condițiile răspunderii civile
"contractuale";, drept temei juridic pentru petitele din cererea de chemare în judecata. Astfel, în realitate, s-au invocat toate cele 4 condiții prevăzute de legiuitor, pentru a se situa în sfera răspunderii juridice delictuale.
Intimata a învederat că este atributul si apanajul instanței de judecata de a stabili în concret, chiar si în domeniul civil, " încadrarea juridică " a unei spete, pe baza argumentelor si motivărilor reclamantului. Pornind de la aceasta realitate, văzând si motivarea instanței de fond prin care a fost respinsa acțiunea introductiva ca neîntemeiată, intimata a apreciat calea de atac a recursului drept lipsita de temei.
Referitor la faptul că recurentul a recunoscut și a afirmat textual că "este real ca am primit somația din data de_ si ca am semnat angajamentul de plata în data de_ si prin urmare aveam cunoștința despre executarea silită";, intimata a învederat că, recurentul primise somația din_, că a semnat angajamentul de plată în_, că avea cunoștință despre executarea silită și că, știa doar despre adresa executorului de înființare a unei popriri. În acest sens, intimata a arătat că toate aceste argumente sunt întregite de calitatea profesionala a recurentului, care cunoaște foarte bine ca orice adresa de înființare a popririi, are o finalitate în cazul în care exista sold creditor si anume, plata soldului creditor din contul curent poprit.
S-a precizat faptul că s-a încercat si în recurs, astfel cum s-a încercat si în fata instanței de fond, acreditarea ideii conform căreia "altă banca a procedat corect în acest caz";, făcându- se trimitere la adresa Bancpost nr. 517 B/519466/_, intimata observând că s-a făcut diferență de esență între relația contractuală recurent-Bancpost și situația contractuală recurent-B. T. . In adresa de răspuns, Bancpost a afirmat textual "dl/dna... figurează în baza de date a băncii ca fiind titularul/a unui cont alimentat din alocații de stat si indemnizații pentru copii";. Astfel, din toate documentele aflate în probațiune la dosarul instanței de fond, intimata a arătat că reiese, în mod explicit faptul că recurentul era titularul unui cont curent deschis la B. T. Sa. În acest sens, s-a învederat că, regimul juridic aplicabil este total diferit, binecunoscut si de către recurent, dar reluat obsesiv, în mod voit eronat, în ideea de a induce similitudine între cele doua aspecte distincte, întreaga teorie si practică judiciara fiind unanime în a recunoaște faptul ca în procedura de executare silită prin poprire, se indisponibilizează soldul creditor al contului.
Intimata, în calitatea sa de terț poprit nu a făcut altceva decât sa constate faptul că recurentul este titularul unui cont curent, că soldul contului titularului este creditor, drept urmare intimata era datoare cu acest sold către recurent. Fiind sesizata prin adresa de poprire, intimata a procedat la indisponibilizarea sumelor, pentru sumele astfel existând obligația legală a efectuării viramentului, conform dispozițiilor executorului judecătoresc. Terțul poprit nu are abilitatea juridica de a decela si aplica un regim juridic diferențiat în ce privește creditările pe contul curent.
Cu privire la susținerea expresă a recurentului că prin cererea de deschidere a contului curent, nu a menționat proveniența fondurilor, intimata a învederat că, toate susținerile reclamantului, prin care acesta susținea ideea în conformitate eu care "contul curent in care au intrat sumele de bani reprezentând alocații de stat pentru cei doi copii minori era unul cu afectațiune specială"; rămân simple afirmații în condițiile în care titularul contului este reclamantul, soldul creditor al contului era supus procedurii de poprire ca modalitate de executare silita, reclamantul a procedat într-o altă manieră decât cea adoptata în această speță, lipsind de conținutul si de efecte, instituția executării silite prin poprire.
Un alt aspect învederat de către intimata a fost cel privitor la distribuirea sumelor obținute prin poprire, aceasta etapă fiind atributul executorului judecătoresc, care se finalizează după ce în prealabil citează părțile conform prevederilor art. 569 C.proc.civ. În
acest sens, s-a arătat că, legiuitorul a conferit drepturi procesuale si în aceasta fază, prevăzute de art. 570 C.proc.civ., prin care partea nemulțumită de modul de eliberare sau distribuire a sumelor, are la dispoziție calea contestației la executare.
În concluzie, intimata a apreciat că nu subzista nici una din cele patru condiții pentru existenta răspunderii civile "contractuale" respectiv, prejudiciul, fapta ilicită, existența unui raport de cauzalitate si culpă, condiții doar prezumate de recurent si răsturnate de starea de fapt prezentată si argumentată cu probele existente la dosar.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor art. 304, 3041și 312 Cod proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Între recurentul G. T., în calitate de titular, si intimata S.C. B. T. S.A., în calitate de institutie bancară, a fost încheiat un contract de cont bancar curent, în baza cererii pentru deschidere cont pentru persoane fizice formulată de către recurent la_, conditiile generale de afaceri practicate de intimată fiind aplicabile în raporturile dintre părti potrivit mentiunii exprese din cererea mentionată si care a fost aprobată sub semnătură si stampilă de către intimată (fila 53 dosar fond).
La art. 24.14 din conditiile generale de afaceri ale intimatei, s-a stipulate dreptul intimatei de a retine si de a plăti către terti din contul clientului ";sume datorate tertilor, fără consimtământul acestuia, în cazurile expres prevăzute de lege, în baza unei hotărâri judecătoresti definitive sau a oricărui alt titlu executoriu stabilit ca atare prin lege";. Această obligatie contractuală are fortă obligatorie pentru părtile cocontractante, potrivit dispozitiilor art. 969 Cod civ., nerespectarea acestei obligatii de către intimată putând atrage răspunderea contractuală a acesteia în conditiile art. 1073 - 1086 Cod civ. Dealtfel, si prin prevederile art. 6 din conditiile generale ale contractului s-a stipulat că ";în derularea relatiei bancă-client, banca răspunde pentru faptele săvârsite cu intentie sau culpă gravă, dovedite în conditiile legii";.
Astfel, tribunalul retine că intimata avea obligatia contractuală de a da curs popririlor instituite asupra contului recurentului, doar ";în cazurile expres prevăzute de lege";, după cum se prevede la art. 24.14 din conditiile generale de afaceri, respectiv doar în conditiile legii. Or, potrivit art. 409 alin. 7 Cod proc.civ., ";alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii_ nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii";. Asadar, intimata nu avea dreptul de a plăti tertilor sumele intrate cu titlu de alocatie pentru copii, în contul recurentului, incumbându-i obligatia de a nu face o astfel de plată fată de prevederile art. 24.14 din conditiile generale de afaceri coroborat cu art. 409 alin. 7 Cod proc.civ. Fiind vorba despre un caz expres prevăzut de lege în care sumele detinute de către recurent nu pot fi executate silit, recurenta nu se poate prevala de necunoasterea acestei împrejurări, dat fiind faptul că este un profesionist în domeniul bancar, si si-a asumat obligatia contractuală cu trimitere expresă la dispozitiile legale.
Totodată, tribunalul retine că intimata nu se poate prevala de necunoasterea împrejurării că sumele pe care le-a plătit în urma popririi contului recurentului, în cuantum total de 2.373,31 lei, au natura juridică a unor alocatii pentru copii, câtă vreme acestea au intrat cu acest titlu în contul recurentului, ca fiind alocatii, prestatii sociale AJPS C., această împrejurare fiind mentionată în chiar extrasele de cont emise de către intimată. Or, intimata nu doar avea acces la informatiile privind contul curent al recurentului, ci avea si obligatia de a verifica aceste informatii, inclusiv în ceea ce priveste natura sumelor intrate în acest cont, înainte de a efectua vreo plată în calitate de tert poprit către creditorii popritori ai recurentului, această obligatie decurgând din prevederile 24.14 din conditiile generale ale contractului, care se completează cu art. 409 Cod proc.civ.
Sustinerea primei instante în sensul că rezolvarea situatiei deduse judecătii trebuia să formeze obiect al unei contestatii la executare prin care reclamantul să solicite excluderea de la executarea silită a sumelor reprezentând alocatii de stat pentru copii, nu poate constitui un fine de neprimire a actiunii recurentului, întrucât contestatia la executare priveste raporturile dintre acesta si creditor privind legalitatea actelor de executare silită, existenta unei astfel de căi legale la îndemâna reclamantului neputând să înlăture răspunderea contractuală a intimatei derivată din nerespectarea prevederilor contractului de cont bancar încheiat cu recurentul si din dispozitiile art. 1073 - 1086 Cod civ.
Nici prevederile art. 460 Cod proc.civ. nu sunt de natură să înlăture răspunderea contractuală a intimatei, întrucât nu s-ar putea retine că obligatia tertului poprit de a efectua plata către creditor ar subzista si în conditiile art. 409 alin. 7 Cod proc.civ., aceste din urmă dispozitii legale trebuind să fie respectate de către tertul poprit, iar nu doar de către creditorul popritor si de către executorul judecătoresc, acestia din urmă dealtfel putând să nu aibă acces la informatii privind natura sumelor ce intră în contul bancar al recurentului.
Asa fiind, tribunalul retine că în sarcina intimatei sunt întrunite conditiile răspunderii civile contractuale, pentru nerespectarea din culpă gravă a prevederilor
24.14 din conditiile generale ale contractului de cont curent încheiat cu recurentul la_, care se completează cu art. 409 alin. 7 Cod proc.civ., recurenta neputându-se prevala nici de necunoasterea legii si nici de necunoasterea informatiilor privind natura sumelor ce intrau în contul bancar al recurentului, aceste din urmă informatii fiind gestionate si accesabile de către intimată în sistemul său informatic, după cum rezultă si din extrasele de cont emise de către aceasta. Nu prezintă relevantă nici faptul că recurentul nu a adus la cunostinta intimatei la deschiderea contului bancar sau pe parcursul derulării raporturilor contractuale cu aceasta faptul că în cont vor intra si sume având natura de alocatii pentru copii, câtă vreme la intrarea sumelor respective în contul recurentului intimata le opera ca atare în baza sa de date, intrând ca urmare în posesia informatiilor privind natura juridică a acestora, si în conditiile în care obligativitatea efectuării vreunei notificări prelabile sau a unor alte formalităti nu este prevăzută nici de art. 409 alin. 7 Cod proc.civ., prevederi pe care intimata s-a obligat să le respecte potrivit art. 24.14 din conditiile generale ale contractului.
Prin urmare, tribunalul retine că, în baza art. 1075, art. 1078 si art. 1084 Cod civ., se impune obligarea intimatei la plata de despăgubiri pentru prejudiciul adus recurentului prin nerespectarea obligatiei sale contractuale, respectiv prin plata către creditorii popritori a sumelor intrate în contul recurentului cu titlu de alocatie pentru copii. Totodată, constată că din extrasele de cont depuse în probatiune rezultă că intimata a plătit în baza popririi contului recurentului, suma totală de 2.373,31 lei, iar nu de 2589 lei, cum a invocat recurentul, prin urmare suma gresit eliberată din contul acestuia de către intimată reprezentând cuantumul prejudiciului efectiv suferit de către recurent, la care se adaugă beneficiul de care acesta a fost lipsit, constând în dobânda legală aferentă acestei sume, retinând în acest sens că nu este justificată obligarea intimatei la plata dobânzii la vedere fată de prevederile art. 1088 Cod civ.
De asemenea, retine că recurentului i s-a adus si un prejudiciu moral, după cum rezultă din proba testimonială administrată în fata primei instante, constând în starea de discomfort psihologic dată de împrejurarea că intimata a plătit sumele aflate în contul acestuia către creditorii popritori, sume pe care recurentul intentiona să le folosească în interesul copiilor săi, pentru plata unei excursii de vară pentru acestia. Asa fiind, retine că pentru despăgubirea recurentului în conditiile art. 1084 Cod civ., se impune obligarea intimatei si la plata sumei de 2.373,31 lei cu titlu de
daune morale, sumă pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare în cuantum egal cu suma de care recurentul s-a văzut în imposibilitate de a dispune la momentul în care a dorit să o retragă din contul curent.
Pentru considerentele arătate, cu majoritate de voturi, tribunalul, raportat la prevederile art. 312 alin. 2 și 3 Cod proc.civ., coroborat cu prevederile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., va admite, în parte, recursul formulat de către recurentul G. T. în contradictoriu cu intimata S.C. B. T. S.A., împotriva sentinței civile nr. 7268/2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în data de 24 aprilie 2013 în dosarul nr._ pe care o va modifica în sensul că va admite în parte acțiunea civilă precizată formulată de către reclamantul G. T. în contradictoriu cu pârâta
S.C. B. T. S.A. și în consecință, va obliga pârâta S.C. B. T. S.A. să-i plătească reclamantului suma de 2.373,31 lei cu titlu de despăgubiri; va obliga pârâta să-i plătească reclamantului dobânda legală la suma anterior menționată începând cu data de_ și până la plata efectivă a sumei; va obliga pârâta S.C. B. T. S.A. să-i plătească reclamantului suma de 2.373,31 lei cu titlu de daune morale, si va respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata dobânzii la vedere pentru fiecare sumă intrată în cont.
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, întrucât recurentul a avut câștig de cauză la fond si în recurs, tribunalul va obliga pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1.221 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, din care suma de 221 lei reprezentând taxa judiciară de timbru si timbrul judiciar achitate de reclamant la fond aferent pretentiilor cu privire la care a avut câstig de cauză, iar suma de 1000 lei reprezentând onorariu avocatial conform chitantei nr. 18/_ (fila 74 dosar fond). Totodată, pentru aceleasi motive, va obliga intimata să-i plătească reclamantului suma de 1.611,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, din care suma de 111,3 lei reprezentând taxa judiciară de timbru si timbrul judiciar achitate de recurent în recurs, iar 1500 lei reprezentând onorariul avocatial în recurs conform chitantei nr. 36/_ (fila 11 dosar recurs).
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate de voturi, admite, în parte, recursul formulat de către recurentul
G. T. în contradictoriu cu intimata S.C. B. T. S.A., împotriva sentinței civile nr. 7268/2013, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în data de 24 aprilie 2013 în dosarul nr._ pe care o modifică după cum urmează:
Admite în parte acțiunea civilă precizată formulată de către reclamantul G.
T. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. T. S.A. și în consecință:
-obligă pârâta S.C. B. T. S.A. să-i plătească reclamantului suma de 2.373,31 lei cu titlu de despăgubiri;
-obligă pârâta să-i plătească reclamantului dobânda legală la suma anterior menționată începând cu data de_ și până la plata efectivă a sumei;
-obligă pârâta S.C. B. T. S.A. să-i plătească reclamantului suma de 2.373,31 lei cu titlu de daune morale.
Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata dobânzii la vedere pentru fiecare sumă intrată în cont.
Obligă pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1.221 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă intimata să-i plătească reclamantului suma de 1.611,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 noiembrie 2013.
JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER | |
E. B. | V. | L. G. S. M. |
Red./G.V.L./Dact./A.A;G.V.L. 2ex./_
Judecător fond: R. E. G. Judecătoria Cluj-Napoca
Cu opinia minoritară a președintelui completului de judecată, d-l judecător I.
, în sensul respingerii recursului, ca neîntemeiat.
PREȘEDINTE
P.
Consider că recursul trebuia să fie respins, ca neîntemeiat.
Astfel, art. 409, al. 7 C.pr.civ., potrivit căruia alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copiinu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii, nu este aplicabil în speță.
P. rirea nu s-a făcut în mâinile terțului poprit AJPS C., situație în care într-adevăr, ea ar fi fost ilegală. Odată intrați banii în contul curent al debitorului, deschis la o bancă, cont în care pot intra sume de bani provenite din diferite operațiuni sau relații contractuale ale acestuia, banii își pierd caracterul special ce îi face neurmăribili și anume bani datorați cu titlu de aolcație. În contul curent odată intrați (fapt identic cu cel al încasării lor în numerar), banii își pierd "originile";, "contopindu-se"; în masa bunurilor debitorului, putând fi urmăriți, în condițiile legii (ei se "depersonalizează"; cum corect a menționat și terțul poprit).
Acceptând opinia majoritară ar însemna ca banca, debitorul și orice creditor al titularului de cont să urmărească tot timpul și să se intereseze tot timpul de unde provin banii pe care debitorul îi are în cont și dacă ei pot fi sau nu urmăriți. Practic, ar trebui ținută o evidență separată și permanenetă pe fiecare sumă de bani intrată, ceea ce face ca respectivul cont să-și piardă caracteristicile de cont curent. Consider că o astfel de "urmărire"; a banilor permanentă este absurdă și chiar în defavoarea debitorului. Pe urmă, în situația în care debitorul va face plăți din contul curent sau va ridica numerar din acesta, potrivit opiniei majoritare ar trebui să specifice pe care din banii aflați în cont dorește să-i ridice sau să-i folosească, pentru ca inclusiv banca să știe dacă au fost folosiți bani neurmăribili sau urmăribili, situație din nou absurdă. Nu are nicio relevanță faptul că la data deschiderii contului, debitorul ar fi menționat că în acesta urmează să fie vărsate alocațiile de stat pentru copii (fapt dealtfel nedovedit, la filele 53-66 dosar neexistând niciun act din care să rezulte că debitorul ar fi cerut deschiderea unui cont cu afectațiune specială și nu unul curent). Cont curent fiind (și nu unul special în care să poată intra exclusiv bani din alocațiile de stat pentru copii), nimic nu îl împiedică pe debitor să facă orice operațiuni dorește cu privire la acel cont. Altfel spus, declarația făcută la momentul completării cererii de deschidere de cont, dacă ea a fost într-adevăr făcută, nu schimbă caracteristicile pe care le are contul de tip curent. Toate semnăturile debitorului atestă faptul că a dorit deschiderea unui cont curent. Ce bani urmează să intre în acel cont pe numele
debitorului și cum anume dorește acesta să folosească acel cont, sunt chestiuni private, ce nu interesează banca.
În fine, situația ar fi putut fi evitată și apărarea debitorului ar fi fost pe deplin valabilă dacă titularul contului ar fi fost însuși copilul beneficiar real al alocației de stat, tatăl său fiind doar împuternicit cu drepturi depline. Astfel, poprirea nu ar mai fi putut fi pusă, titularul contului nemaifiind aceeași persoană cu debitorul.
Judecător, I. P.
| ← Decizia civilă nr. 659/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 767/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
